Patria, octombrie 1920 (Anul 2, nr. 210-232)

1920-10-26 / nr. 228

Marţi 26 Octomvrie 1920 DIRECTOR: ION AGARBICEANU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA CLUJ, Str. REGINA MARIA 11 ANUNŢURI DUPĂ TAR PRIMEŞTE ADMINISTRAŢI ŞI AGENŢIILE DE PUBLI­CITATE C&AM AL PARTIDU­LUI HAŢI 50 bani . Anul II. Numărul 228 ABONAMENTUL: PE UN AN ... 120 LEI PE V. AN .... 60 LEI PE­­/­ AN .... 80 LEI TFI FFONJ I8BUACT1A «s-»i l C.UE,rWlN triPOQRAFlA 13-w Greva generală In lupta pe care muncitorimea organizată o duce pentru satisfa­cerea revendicărilor ei economice şi politice, arma cea mai extremă pe care o poate întrebuinţa este greva generală O grevă generală, mai ales în momentele actuale şi în situaţia în care ne găsim este o zguduire, o mare primejdie naţională fiindcă din punct de vedere extern, suntem înconjuraţi de popoarele învinse şi animate de dorinţa revanşei, iar din punct de vedere intern, este un pericol social-economic împiedicând întreaga vieaţă a Sta­tului în mergerea lui către nor­mal. Am atras de cu vreme atenţiu­nea guvernului asupra acestui eve­niment pregătit mai de mult, ce­rând ca să ia măsurile în conse­cinţă pentru a evita ca să se pro­ducă. Am arătat că cea mai de căpetenie măsură ar fi fost îm­plinirea, în limitele posibilităţii, a revendicărilor economice ale cla­sei muncitoare. îngrijorarea noastră manifestată în atâtea rânduri nu a împiedicat însă guvernul ca să aibă o atitu­dine insuficientă faţă de marea problemă muncitorească, a cărei rezolvare fiind mereu amânată a provocat situaţia de astăzi. Nu se cerea guvernului decât înţelegerea justă a lucrurilor, buna intenţie pentru a înfăptui consolidarea ţărei şi spiritul larg democratic în care trebuiesc rezolvate toate proble­mele sociale. Greva generală de acum, are două laturi: una economică, de a cărei existenţă guvernul poartă o parte de răspundere, şi una poli­tică, ca o consecinţă a uneltirilor ascunse ale învinşilor doritori de revanşa pe care cred că ar putea-o afla, ajutându-se de zguduirea pro­vocată de o astfel de manifestare a clasei muncitoare. Dacă muncitorimea română este în mare parte reprezentantă a unei fapte de clasă, bineînţeles în mar­ginile graniţelor, are totuşi în sânul ei o minoritate care, înaintea luptei de clasă, ba­zată pe revendicări eco­nomice, pune scopul ascuns al celor mai vinovate tendinţe ire­dentiste, în slujba duşmanilor noş­tri de ieri, neîmpăcaţi cu noua si­tuaţie cre­ată de răsboiul mondial şi tendinţa de dezordine în servi­ciul ideilor anarhice. Din înţelegerea greşită a spiri­tului de solidaritate, muncitorimea noastră nu cercetează îndeajuns cauzale şi oamenii cari colaborează la hotărârea unui pas atât de ca­pital şi de riscant pentru vi­aţa unui Stat şi la creiarea unei si­tuaţii ca cea de acum. Dacă guvernul are datoria să aibă toată solicitudinea pentru clasa muncitoare, ale cărei reven­dicări economice trebuesc împlinite în mod echitabil şi nezgu­duitor, pe cale de bună înţelegere, clasa muncitoare are şi ea la rândul ei datoria de a nu uza de o armă primejdioasă cum este greva ge­nerală care, după cum am mai spus, nu poate decât să ajute nă­zuinţe streine, duşmănoase nouă şi să oprească, şi aşa destul de puţinele progrese făcute în con­solidarea definitivă a ţărei, singura garanție a viitorului. A. V. Dl­­Uliu Maniu despre grevă Dl I­uliu Maniu preşedintele parti­dului naţional găsindu-se de câteva zile în Cluj, întrebat de noi, a spus ur­mătoarele privitor la greva generală: „Considerând efectele şi dedesup­­turile cari sunt în funcţiune la greva generală aşa cum se prezintă ea aici, cred, că partidul social-democr­t a făcut o mare greşeală decretând greva generală. Ţara noastră In mijlocul muncei grele a organizării şi refacerii sale are lipsă, chiar şi în Interesul clasei muncitoare, de ordine şi de muncă productivă. Greva generală in împrejurările actuale este însă un atac direct în contra acestor Interese superioare de Stat mai presus de alte considera­­ţiuni. Simptomele evidente ale unor ten­­dente anarhice şi de descompunere a Statului nostru fac odioasă această grevă şi în ochii acelora cari nu pri­vesc mişcările de clasă în mod preo­cupat. Divergenţele politice și lupta de clasă nu-i permis să atingă condliianile existențiale ale Statului. Azi însă o grevă generală poate avea efecte ire­parabile. încetarea ei, și în consecință relua­rea lucrului, este un Interes superior de Stat. Considerațiunile de producpune nu pot fi despărpte de acelea, cari pri­vesc putinţa de a trăi şi a se des­­volta muncitorimea. Este deci de sine Înţeles că pretenfiunile muncitorimii cari tind la îmbunătăţirea stării lor economice şi sociale trebuiesc luate cu dreaptă judecată. Răspunderea guvernului pentru faptul că a lăsat lucrurile să ajungă până aici, precum aprecierea justă a pre­tențiunilor muncitorimei sunt chestiuni, cari își vor primi resolvirea lor nor­mală la locul și ca modalitatea potri­vită. Azi problema de căpetenie este: în­cetarea grevei. De sine în­țeles, că acest scop tre­buie atins cu mijloace legale și fără teroare. Altfel se sădește semânța altor noul complicațiuni. Greva minerilor din Anglia Lyon. — Convorbirile dintre miniştri şi conducătorii minerilor n’au ajuns la nici un rezultat pentru stabilirea unei baze hotărâte sau formularea unui plan care ar putea fi adoptat de co­mitetul executiv al minerilor. Se atribue mare importanţă totuşi desfăşurărilor survenite în altă direc­ţiune. In cercurile muncitoreşti se aş­teaptă zilele acestea modificări im­portante in întreaga situaţiune. Comitetul parlamentar al congre­sului trade unionilor a hotărât a con­­voca Miercurea viitoare o conferinţă a comitetelor executive din toate uniunile af­late. Mai depart, şi-a ex­primat speranţa că în urma acestei conferinţe nici o uniune nu va pro­ceda la o acţiune independentă. Acest apel a fost probabil adresat şi dele­gaţilor de cale ferată care se vor în­truni azi după amiază şi s’ar putea ca acţiunea de simpatie a lucrătorilor de cale ferată să fie amânată. Atitudinea viitoare precum şi acţiu­­nea de simpatie va fi hotărâtă la întrunirea comitetului executiv a mi­nerilor de astăzi după amiază. întrunirea a fost convocată spre a discuta situaţia generală, care rezultă din hotărârea luată în parlament în urma discuţiunilor guvernului, precum şi spre a examina chestiunea lucră­torilor de cale ferată. Astfel cele două comitete executive vor ţine o consultaţiune comună astă­­seari. In cercurile informate sa credem că astăzi se va ajunge la negocieri între mineri și guvern și ci în orice caz se va ajunge la rezultatul, ca lucră­torii de cale ferată să abandoneze propunerea lor pentru grevă. Grevele recente din Wartenburg a făcut să se vorbească mult despre „Technische Nothilfe“, o organizaţie de lucrători, care a adus importante servicii în diferite părţi ale Imperiu­lui unde se declarasa grevă. Origina acestor trupe de ajutor După încercările nenorocite ale spartachiştilor din Ianuarie şi Martie 1919, comandamentul german a or­ganizat o­­trupă de ajutor, făcând parte din divizia de vănători-calari, care era formată de lucrători şi in­gineri de toate specialităţile. Aceste trupe erau destinate să asigure buna funcţionare a tuturor stablimentelor — al căror lucru era întrerupt din cauza grevei — şi cari constitutuiau o necesitate indispensabilă viaţei pu­blice, ca : electricitate, apă, gaz, trac­ţiune, aprovizionare de tot felul, etc. Această organizaţie înfiinţată întâi la Berlin sub numele de „Technische Hilfstruppe“ şi care era formată din câteva mii de lucrători şi ingineri, a început să-şi întindă, mai târziu, ac­­tivitatea în toate centrele mari din Germania unde se semnalase greve, transformându -0 într-o organizaţie cu caracter particular şi luând nu­mele de „Technische Nothilfe“. Organizaţia Pentru recrutarea personalului Im­periul Este împărţit în 17 circum­scripţii sau cercuri şi fiecare îşi or­ganizează o trupă auxiliară de spe­cialişti voluntari, ingineri şi lucră­tori. Aceste elemente technice cuprind trei categorii, cari sunt angajaţi a servi întreg Imperiul, în cuprinsul cercului numai într’o localitate anu­mita. Diet izbucneşte o grevă, lucrul este asigurat de aceşti auxiliari, cari înlocuiesc imediat pe grevişti La început noua organizaţie avea un efectiv de 40 000 oameni dintre cari 6000 pentru Berlin, astăzi ei sunt în număr de 95.000 şi cu or­ganizaţii locale în toate părţile Im­periului. Se înţelege uşor importanţa acestei organizaţiuni particulare, sprijinită de armată într’o bună măsură şi cere aduce imense servicii Imperiului german. Ei sunt bine echipaţii, fiind pre­văzuţi şi cu arme şi muniţii, de cari însă nu au făcut nici­odată uz. Această organizare de ajutor, are şi o secţie specială de aviaţie în care sunt primiţi toţi piloţii voluntari, cari posedă certificat de pilot militar, ştiind să piloteze toate tipurile de aparate. Serviciile trupelor technice de ajutor Serviciile aduse Imperiului sunt diverse şi aproape în toate ramurile de activitate. Pe lângă substituţia imediată şi reală ce o fac lucrătorii trupelor technice de ajutor, în fabrici şi ateliere în caz de grevă, ei au des­făşurat o întinsă activitate în dome­niul agricol. Astfel la Liegnitz, organiziţia lo­cală s’a ocupat cu întreţinerea şi pro­­tecţiunea productelor agricole, asigu­rând agriculturei furnizarea electrici­tăţi, apei şi braţe de lucru. Ei au protejat totodată recolta îm­potriva sabotajiilor. . Ei se ocupă în întreg Imperiul şi cu menţinerea ordinei publice. Zidarele Antantei denunţă existenţa acestei organizaţiuni protejate de ar­mată ca fiind o violare flagrantă a art. 177 din tratatul de pace. Această organizare de lucrători patrioţi supranumiţi „potolitorii gre­velor" constitue astăzi o forţă adevă­rată­­— şi un auxiliar preţios al ar­matei, pentru menţinerea ordinei publice şi buna funcţionare a tuturor stabilimentelor industriale. Din alte ţări Trupe technice de ajutor 95.800 lucrători constituiţi în „Trupe technice de ajutor" în Germania Congresul Societăţei naţiunilor Milano. — Congresul Socie­­tăţii naţiunilor a aprobat proiectul pentru înfiinţarea unei Curţi per­manente internaţionale de justiţie. A aprobat în acelaş timp propu­nerea franceză pentru admiterea condiţionată a membrilor, întru­cât vor fi primite toate statele, deci și cele foste dușmai­e. Simbolul unităţii politice Din in­pativa dlui general Traian Moşoiu a fost înălţat la graniţele apusene ale ţării, în Oradea-Mare, bustul în bronz al M. Sale Regelui Ferdinand. Cel dintâi monument al Regelui care ne-a dat, în fruntea vi­tezei sale armate, unitatea politică a purces din dragostea şi admiraţia ar­matei române către marele ei Căpitan, şi a fost înălţat la graniţa apusană în faţa şcolii militare pentru a fi me­reu în mijlocul acelora cari vor fi tot­deauna apărătorii acestei graniţe. Dragostea şi recunoştinţa armatei faţă de Regele tuturor românilor nu va fi mai mare decât acea a neamu­lui întreg, care vede în M. Sa cea mai puternică chezăşie a consolidării noastre viitoare. In ţinuturile desrobite de dincoace de Carpaţi în bustul de la Oradea- Mare apare, după mai bine de o mie şapte sute de ani, pentru întâia oară chipul unui domnitor român, venind să lege lanţul, de mult frânt, al bus­­turilor maţilor împărap romani a că­ror nume s’a legat pe vecie de Dacia Traiană. Salutăm în înălţarea bron­zului dela Oradea-Mare începutul unei epoce în care pământul ţării desrobite va trebui să fie împodobit cu monu­mente de artă în care să învie pe rând, marile figuri ale Istoriei şi ale culturii româneşti. In trecut, afară de două trei bron­zuri — aşezate şi acestea la locuri dosite — n’am avut monumente decât Piatra libertăţii de la Blaj, un simplu stâlp de piatră. Triumful libertăţii politice trebuie să ne presare ţara cu monumentele mari­lor strămoşi, pentru a aduce trecutului întregul tribut de recunoştinţă, şi a da viitorului chezăşia unui prezent de deplină împlinire a datoriei. Desfăşurarea grevei în Ardeal şi în vechiul Regat luate de guvern­­­ Ca o urmare a conflictului din­tre guvern şi muncitorimea orga­nizată, Comisiunea generală a sindicatelor din Bucureşti, după lungi desbateri cari au ţinut până la orele 12 noaptea Miercuri, au hotărât greva generală pe termen nelimitat, cu începere de joi, orele 5 dimineaţa. Apa, lumina şi pâinea au fost asigurate, mulţumită măsurilor luate din vreme. La căile ferate din vechiul Re­gat greva a izbucnit încă de Marţi noaptea şi ca măsură pentru asi­gurarea circulaţiei, guvernul a or­donat imediata mobilizare a cefe­riştilor. In acelaş timp guvernul a placardat un manifest către populaţie prin care arată că greva este opera capilor socialişti, făgă­duind că va lua drastice măsuri contra lor. In acelaş timp orga­nizaţia centrală socialistă a lansat şi ea un manifest dând lămuriri asupra caracterului grevei şi ară­tând cererile făcute guvernului printre cari: Acordarea revendicărilor, for­mulate de muncitorii din institu­ţiile Statului atât acolo unde au funcţionat comisiuni de arbitraj, cât şi acolo unde asemenea co­misiuni nu au fost instituite. Suspendarea aplicării legii pentru regulamentarea conflictelor de muncă până la întocmirea unei alte legi prin care să se respecte drepturile câştigate de muncitorime.1­0. Desfiinţarea efectivă şi com­plectă a stării de asediu prin re­cunoaşterea complectă a dreptu­lui şi libertăţii de asociaţiune şi desfiinţarea curţilor marţiale şi trecerea tuturor proceselor privi­toare la civili, a delictelor de presă şi a celor politice la in­stanţele civile; scoaterea armatei din administraţia civilă a terito­riilor alipite, şi încetarea sistemu­lui expulzărilor şi evacuărilor forţate. Reducerea autonomiei case­lor cercuale din Ardeal şi Banat şi modificarea legii asigurărilor din vechiul Regat pe baza prin­cipiului de autonomie cu con­sultarea clasei muncitoare prin reprezentanţii ei autorizaţi. (Cenzurat) guvernul a hotărât aresta­rea şi înaintarea lor la Curţile marţiale; de asemenea au fost arestaţi zece fruntaşi grevişti prin­tre care şi deputatul socialist Tănase învinuiţi de propagandă subversivă şi îndemn la grevă. In provinciile alipite şi în spe­cial la Timişoara, Oradea, Târgu- Mureşului şi Sighet nu s-a de­clarat greva, în urma măsurilor luate de autorităţile civile şi mi­litare locale. Ca măsuri de represiune guver­nul a sechestrat localul ceferişti­lor din Bucureşti, ,,Locomotiva“, a clubului socialist şi a tuturor sălilor de întrunire, precum şi suspendarea ziarului „Socialis­mul." Generalul Macri, directorul C. F. R. a cercetat depozitele din ţară, organizând trenuri de ali­mente şi de lucrători. Toţi mecanicii şi fochiştii, care lucrează, au fost încazarmaţi. Guvernul a dat un comunicat, prin care asigură libertatea muncii a celor, cari vor să lucreze. In Ardeal greva s’a declarat Miercuri la orele 12 noaptea, însă foarte mulţi lucrători temându-se de consecinţele acestei hotărâri nu au încetat lucrul deşi consiliul muncitoresc hotărâse solidarizarea cu cei din vechiul Regat. Publicul (Cenzurat) a avut de îndurat multe lipsuri, însă sunt speranțe că totul va reintra în normal cât de curând. Măsurile Ultimele Information! Deputaţii socialişti Moscovici, Bo­kor, Tom­a Dragu, Oprescu au fost depuşi la Văcăreşti fiind învinuiţi de îndemnare la grevă, sau făcut şi alte arestări. Persoanele în che­stiune au fost de asemenea depuse. Li se vor confirma mandatele de arestare. Numeroşi lucrători gre­vişti au reluat lucrul, 45 mecanici au reluat serviciul. Brutăriile, uzina de gaz şi tramvaele funcţionează normal, lucrătorii neaderând la grevă. Aprin­zătorii de felinare au fost înlocuiţi prin elevii şcoalelor militare. Se crede că greva generală va eşua. Garnizoana Bucureşti a afişat ordo­­nanţa decretând starea de asediu, in­terzicând întrunirile sub orice formă, de asemenea îngrămădirea populaţiei şi circulaţia pedestră şi de vechicule de la ora 1 noaptea în sus. * Guvernul a suprimat ziarul „Socialismul"* Deputatul socialist Tănase şi fra­tele său Zaharia au fost depuşi la penitenciarul Păcurari pentru îndemn la grevă şi pentru că au distribuit manifeste. Li s-a confirmat mandatul de arestare.* Fruntaşii socialişti au avut ieri o conferinţă cu ministrul de interne dl Argentoianu în decursul căreia au învinovăţit guvernul de promisiunile făcute sindicatelor naţionale pe cari le-a învrăjbit cu sindicatele roşiilor. Greva se datoreşte nesatisfacerei a­­cestor promisiuni.* Ministrul industriei a oprit vânza­rea ţiţeiului ca combustibil. Au fost puse în mişcare opt trenuri cu combustibil pentru provincie. Trenul Simplon a ple­cat din Capitală. * Lucrătorii croitori au daclarat grova din cauza ştirbire a diferitelor drepturi deja câştigate. M. S. Regele întorcându-se în ca­pitală a primit în audienţă specială pe nouii miniştri plenipotenţiari ai Angliei şi al Greciei. * Dnii Iorga, Lupu şi Mihalache se vor prezenta M. S. Regelui. (Cenzurat) Principele Carol s’a întors astăzi dela Biosz cu automobilul pentru a merge la Iaşi, să participe la serbă­rile sportive. Autorităţile au rechiziţionat locuinţele mecanicilor dispăruţi. Guvernul intenţionează arestarea delegaţilor atelierelor şi a în­fiinţat pe lângă Curtea Mar­ţială o secţiune pentru judecarea cazurilor de tentativă la greva generală. Curtea este prezidată de colonelul Costandache. Capii grevei vor fi mutaţi de la Vă­căreşti la Jilava.* S’a acordat o reducere de 50V, pentru telegrame de presă expediate in Iugoslavia şi Germania. R°gele a primit cu onorurile cu­­venite pe reprezentantul Vaticanului, care a fost trimis să încheie un con­cordant cu guvernul român în privinţa supuşilor români de rit catolie. Până în prezent au fost arestaţi la Bucureşti 23 fruntaşi socialyd­. Arestările continuă. * Greva a devenit parţială şi se speră că se va relua lucrul cât de curând.* M. S. Regele -împreună cu membrii guvernului şi numeroase persoane oficiale au plecat la Cer­năuţi la inaugurarea universităţii. Direcţia C. F. R. primind 80 me­canici militarizaţi va pune noui tre­nuri în circulaţie Publicul va fi scutit, iar biletele de liberă călătorie le va elibera Comanduirea pieţei. Tra­ficul coletelor s’a suspendat mo­mentan.* La 27 Octomvrie va avea loc ani­versarea victoriei de l­a Jiu la care vor asista dnii Argetoianu, Răşcanu, Trancu-Iaşi şi Du­iu Zamfireanu. Se va invita şi presa. Proof­sul Krefeldiştilor continuă. S-au ascultat martorii acuzărei: gene­ralul Iepure şi colonelul Ganea cari au depus declaraţiuni defavorabile acuzaţilor. Număr cenzurat de I. C. Catuneanu.

Next