Patria, noiembrie 1920 (Anul 2, nr. 234-256)

1920-11-03 / nr. 234

Pagina 2V PATRIA“ tat parlamentului chiar în seziunea viitoare. Iată în linii generale modificările principale ce se vor aduce în justiţia militară: Se vor desfiiinţa Consiliile de răsboi şi Curţile Marţiale, în locul cărora se vor înfiinţa Tribunale permanente în felul Tribunalelor ordinare. Pe lângă filare tribunal se va înfiinţa un parchet militar cu atribuţiuni similare parchetului civil. Atât membrii tribunalelor cât şi ai parchetelor se vor recruta dintre ofiţerii activi, cari posedă licenţa sau doctoratul în drept şi se vor primi în justiţie orice advocat sau magistrat civil, dându-li-se o echivalentă în grad după vechimea exercitărei profesiunei de advocat sau după rangul ce-l ocupă în magistratură. Așa d. ex. un judecător va fi primit cu gradul de maior asimilat având toate drepturile la avansare după normele prevăzute și pentru avansarea celorlalţi ofiţeri. Procedura la aceste tribunale va fi cu mici deosebit ca şi la tribunalele ordinare, iar membrii vor fi permanenţi. Odată cu aceasta nouă organizare se vor face şi importante modificări în codul justiţiei militare şi în special asupra procedurii. In ceea ce priveşte Consiliul de revizie sau Curtea superioară de justiţie militară se lucrează în sensul de a se forma tot cu ofiţeri titraţi pe baza aceluiaş principiu ca şi la tribunalele militare. Această reorganizare a justiţiei militare este bine venită şi credem că va da rezultatele dorite. întârzierea deschidere! şcoalei normale de fete ‘ In Sept. a. o. s’a ţinut examenul de primire la şcoala normală de fete din Cluj. O mulţime de părinţi ne-am grăbit cu fetele noastre la concurs, venind din depărtări considerabile cu mari sacrificii Ni s’a spus aici că, cursurile se vor începe mai târziu, deoarece localul destinat şcoalei e ocupat de armată. De atunci aşteptăm — cu nerăbdare. Localul şcoalei încă e tot ocupat. Ba se svoneşte chiar, că o parte a lui odată evacuată, iar el a ocupat. Ne cuprinde o penibilă îngrijorare asupra viitorului copilelor noastre. Ne adresăm celor în drept au rugămintea de a se interesa de alte trei sute de eleve, cari sunt împiedecate în continuarea studiilor lor. Prin primirea alor trei sute de eleve era o obligaţia că se va griji de creşterea copilelor noastre. Ele aşteptând, nu s'au putut înscrie la alte şcoli, cari la timp le-ar fi primit. Acum stăm în cea mai dureroasă aşteptare. Rugăm a se lua măsurile să înceapă cursurile acestei şcoli cât mai în grabă. Mai mulţi părinţi In jurul regelui Greciei Atena. — Clerul grec a primit ordin să pomenească pe prinţul Paul ca regent al Greciei, regenţa fiind exercitată până la majoratul principelui de către consiliul miniştrilor. Această hotărâre va fi întărită de parlamentul den. MIŞCAREA CULTURALA (Oameni, Ofiril & Reviste) Sărbătorirea lui Camille Flammarion Numele lui Camille Flammarion este destul de bine cunoscut cetitorilor noştri. Celebrul astronom, genialul vulgarizator al problemelor pe care le pune muza Uremiei, căreia o vieaţă întreagă şi-a închinat-o octogenarul Flammarion, a fost serbâtorit zilele trecute de către admiratorii săi la Juvisy în parcul Observatorului. Patruzeci de ani dearândul, aci a privit carul, a admirat stelele şi luna, a cercetat planetele şi a urmărit vieaţa universului. Şi tot de aci, atâţia ani în şir, a răspândit în cele patru părţi ale lumii cercetărle ştiinţifice din lumea astrelor, pe înţelesul tuturor. Flammarion a smuls cerului toată taina şi poezia plină de mister Neapărat, un mare poet şi artist este Flammarion. Căci el a căutat în primul rând vieaţa universului, cu toată armonia ei totdeodată, cu toată poezia şi cu tot farmecul, pa care ea îl prezintă ochiului muritor. Iată părerea pe care o are Flamarion despre Astronomie, aşa precum el însuşi scrie îa „Le petit Journal“ din 12 Octomvrie a. o „Valoarea practică a Astronomiei din punct de vedere al intereselor noastre materiale este incomparabil în trecută de valoarea ei filozofică, căci această ştiinţă este singura lumină, care ne arată universul aşa cum este* şi ne descoperă locul pe care-l ocupă omul in natură ... Planeta noastră e prea inferioară. Cerinţele materiale de noi înăbuşă manifestaţiunile spiritului. Dar Astronomia dă imbold sferii noastre de gândire, şi făcându-ne să trăim intelectual ceşte, ea proclamă triumful spiritului asupra materiei ... Eri, pe o frumoasă noapte cu lună, observam unul din acele universuri depărtate, situate în constelaţia Hercule, o îngrămădeală de patruzeci de mii de sori. E aşa de departe de noi, încât, lumina, cu toată lutenia sa de 300 000 kilometri pe secundă, întrebuinţează o sută de mii de ani pentru ca să ajungă până la noi. Observândul acum, noi nu vedem aşa cum este el în momentul de faţă, ci aşa precum era acum o sută de mii de ani. Şi dacă, de acolo, astronomii ar avea putinţa să observe Pământul, ei ar vedea planeta noastră aşa cum era ea acum o sută de mii de ani.“ Poezie, iubite petitori Exact ceea ce spune Eminescu: La steaua care-a răsărit E o oace-atât de lungă, Că mii de ani i-a trebuit Luminii să ne-ajungă. Poate de mult s’a stins în drum In depărtări albastre, Iar raza ei abia acum Luci vederii noastre — Şi eine n’a simţit toată poezia, tot farmecul care se degajează din publicaţiile astrologice de popularizare ale lui Flammarion: Ce e cerul , Pământul, stelele etc.— la primele noastre lecturi, Flammarion ocupă un loc pe care mulţi poeţi şi povestitori l-ar invidia — şi e bine că este aşa. — Operele lui Flammarion au darul că înalţă spiritul, desvoltând în suflet curiozitatea ştiinţifică, obiect de mare preţ. I-• Deschiderea stagiunei de operă? Ad calendas graecas... Pentru ieri era anunţată deschiderea stagiunei de operă la Teatrul Naţional din localitate, după ce mai fusese amâmătă o săptămână. De data asta s’au vândut bilete, s’au distribuit cărţile de întrare la gazete şi s’a. . . amânat din nou. Ba încă circula în oraş ştirea că ar asista şi A. S. R. Principele Ferdinand la acest spectacol de deschidere. Ni se spune că o artistă al cărei talent este indispensabil deschiderea stagiunei, întârziază în ciuda doritorilor de muzică aleasă. Am dori să ştim dacă motivul pentru care se tot amână deschiderea operei este acela, care îi spune lumea şi pe care-l reprodusei mai sus, în care caz am felicita călduros pe distrinsa artistă, care ştie să facă farse. Nu tot acelaş lucru i-am putea spune dlui Director al Operei, care credem noi — ar putea fi puţin mai energic sau mai puțin indulgent cu acordarea concediilor, fie chiar unei artiste indispensabile. P. Revista revistelor literare. Observăm o foarte îngrijită alegere a colaboratorilor în cea mai mar parte cunoscuţi de multă vreme pe terenul publicisticei şi literaturii. Remarcăm cu deosebire în numărul de faţă o preocupare, cu privire la învăţământul nostru secundar, a dlui I Ursu. Daa atrage atenţiunea asupra faptului că liceul nostru românesc trebuieşte să formeze caractere pentru a fi la înălţimea misiunii ce are. Mai departe sunt poezii şi proză semnate de Speranţia, Foţi, Pruteanu Samarineanu, Cotruş, etc. BANCA DE SCONT A ROMÂNIEI Societate Anonimă. Capital 80.000.000 Lei. Sediul Central: BUCUREȘTI, Strada Lipscani colf cu Strada Karagheorghevici. SUCURSALE: Constanta, Focşani, Galați, R.Vâlcea, Sibiu, T.Măgurele, Tulcea. ___ Adresa telegrafica: BANCSCONTO. SECȚIA MĂRFURILOR Are un depozit însemnat de: STOFE pure ENGLEZEŞTI şi anume: Stofe de palton, de pardesiu, Lenajuri pentru haine de damă, Gabardine, Sifoane, Zefiruri, Mottoane, Barcheturi, Perdele, Căptuşeli de haine etc., etc. Vânzarea se face la sediul său central din BUCUREŞTI en gros şi mi gros, cu prețurile 1M cel© mai avantajoase de piaţă® Spirit ardelenesc de N. IORCA Vorbim necontenit de democraţie : cea de formule nu resist la o ambiţie, la o intrigă, la un capriciu, cea de tradiţii, aceia e neclintită în rădăcinile ei seculare. Şi Ardealul o are. Ea e însăşi esenţa traiului său istoric. Al doilea, la noi, cu placiditatea formelor îndeplinite într’o ortodoxie fără concurent, religia, care mai mult decât orice poate exprima zilnic adâncurile sufletului uman, a ajuns a ceia ce cunoaştem. Acolo au fost două forme religioase, şi din lupta lor, totdeauna spornică, din această paşnică emulaţie au ieşit Biserici vii. Vii pentru ele şi Vii pentru poporul care le susţine Iar, în necesitatea de a câştiga şi păstra acest popor, fiecare a căutat să fie mai aproape de el şi să servească mai bine, necontenită şi preţioasă tare. Nu s’a trecut dela o modă la alta, ci sub paşnica apăsare a celorlalte două culturi a noastră a evoluat după nevoile ei organice potrivit cu principiile care-i stau la obârşie. Şi, totodată, în loc să fim, ca aici, numai cei ce împrumută, acolo ai noştri au dat şi ei cu împrumut, măcar de la ţeranul român la ţeranul celorlalţi. Am fructificat şi noi vieaţa celorlalţi. Cele trei Crişuri, tu. 11 din 1 Noem- /Aceste lucruri mari şi de mare vrie 1920, are meritul de a fi un ele- / j , făcut într’o mie de ani. ment devie fermentarea cultura ro-z , . . . . . . ... mâneşti în Bihor şi da a se ţine în a-/A le risipi de dragul unei închipelaş timp în cadrul unei reviste purpurii uşoare într o minte necoaptă politiceşte ar fi o împuţinare a noastră, cum a fost şi risipitoarea lichidare de suflet tradiţional din 1848. Şi aceasta trebuie împiedecat cu orice preţ. Pentru dl Ministru al Instrucţiune! Publice — Unul profesor mutat telegrafic in Transilvania !se anulează mutarea, dupâ ce se prezintă la post — Ieri am primit vizita unui bătrân şi distins profesor secundar din vechiul Regat, care ni s’a plâns, că fiind mutat telegrafic la unul din liceele din Transilvania şi prezentându-se la post, l-a găsit ocupat de un altul. Daa ne-a arătat ordinul telegrafic de mutare al Ministerului Instrucţiunii Publice şi foaia de drum pe CF,liberată de acelaşi minister. Totodată ni s’a plâns, că cerând să i se plătească leafa şi Indemnitatea de deplasare, aşa cum avea instrucţiuni dela Bucureşti, i s’a răspuns, că nu numai dsale nu-i poate plăti, dar nici măcar celorlalţi membrii ai corpului didactic, cari primesc lefurile când dă Dumnezeu. Acest procedeu revocător, de a anula un ordin după ce s’a pus pe drumuri un om, acum, când se călătoreşte cu atâta anevoinţă şi cu mult risc, dă dovada cea mai evidentă a dezordine! ce domneşte la Ministerul Instrucţiunei şi a lipsei de solicitudine pentru membrii corpului didactic, cari sunt expun a suferi din cauza capriciilor de femee lehuză a vreunui directoraş din minister. Aducem cazul la cunoştinţa dlui Ministru al Instituţ uiei, cu indicaiţiunea, că profesorul în chestiune este ,din Brăila, iar ordinul de mutare este I semnat de dl Lotzea şi-i cerem, să pedepsească pe funcţionarul vinovat, jj dacă nu cumva va fi lucrat din ordinul dsale. p. |&I CULTURALE ■ POLITICE ■ ECONOMICE Noémvrie 1920 Cronica Economica Situaţia tezaurului Rusiei înaintea răsboiului mondial Rusia imperialistă poseda cea mai mare rezervă de aur din lume, evaluată la 160 milioane lire. sterline La începutul răsboiului în 1914 ministrul de finanțe de atunci a trimis 10 milioane de lire în Anglia, care însă nu a putut sosi la destinaţie, doarece cele câteva vapoare cari îl transportau au fost torpilate şi scufundate în mare de Germeni. O altă mare cantitate de aur a fost după aceasta trimisă prin Siberia la Vladivostok unde Japonezii au trensportat-o în Statele Unita şi Anglia. La începutul revoluţiei ruseşti, în 1917 bolşevicii au mai găsit în tezaurul de la Moscova 100 milioane lire sterline în aur, din care a trebuit să plătească germanilor la încheierea pg cei de la Brest Litovsk suma de 1320 milioane ruble în aur. Germania a trebuit după încheerea lectâroU oi frpilpq • «ici otrpi"avuistiţiului dela Compi&gne să ce sfârşit, al treuea , aici ^ şirei ,deje pan,ei tot auru, mmm nâtatea a fost in afară de noi, j RgStul tezaurului a fost păstrat de şi am fost îndemnaţi a o imita, a: bolşevici la Petrograd, apoi la Moo plagia une ori, când într’Moscova şi mai târziu la Kazan, formă, când în alta. La dânşii, la Ardeleni, streinătatea, o străinătate creştină, capabilă de influenţă, o streinătate rurală, convieţuind cu gienile dăunate de răsboi cari sunt bântuite de malarie a donat Direcţiunei Generale a Serviciului Sanitar suma de lei 200.000 (două sute de mii) pentru cumpărarea chininei neclare locuitorilor acelor regiuni. De asemenea a pus la dispoziţiunea Diecţnei Generale a Serviciului Sanitar superior şi o sumă necesară pentru plata diurnelor personalului medical care va aplica in acele regiuni chmninizarea. Aceasta pentru refacerea sanitară a regiuniior dăunate de răsboi. Dela Centrala Cooperativelor săteşti La Milaro s’a instituit o Cameră de comerţ italo-română, in scop de a înlesni relaţiunile comerciale, industriale şi financiara dintra cele două ţări şi publică — in limbile română şi italiană — revista „România.“ In Franţa recolta fivreagă de grâu se socoteşte la 50 55 milioane chintale, cu greutate hectolisică de 75 Centrala Cooperativelor săteşti va trimite la Constatinopol şi în Italia pe dl Petre Popscu, deputat şi membru în Consiliul de Administraţie la această instituţie, pentru a angaja însemnate cumpărături de mărfuri pentru săteni. D-sa va trata şi vânzarea cerealelor noastre pe aceste pieţe. Până în prezent Centrala Cooperativelor săteşti a contractat cumpărări de mărfuri din strainătate în valoare de 300 milioane lei Din cele 10 mii _________ vagoane porumb abordate da Stat Când amiralul Copescg a ocupat Centralei pentru export, 1500 vagoane acest oraș, bolșevicii nu au putut iau fost exportate în Italia. Tot penevacua aurul, făcând îa mâna amira-itru Italia se încarcă acum încă 4000 lului 300.000 puduri de aur, c?.rare- vagoane, prezentau restul de 68 milioane de| Deasemeni se fac preparative pen- țăranul nostru a Î031 lnlăuntru.[lire sterline ce mai rămăsese din în-itru încărcarea mai multor sute de (Termini* ungurească ea a putut !,trcg tezaurul rusesc dinainte?? răebo ■ I vagoane de orz hindute In Cehoslo- V ‘K V S _r,rp rnjuiitor al iului. varia, de unde a'* cumpărat în comstrabate astf 1 în O . î? j Această bogăţie imensă a urmat în j pensaţie pluguri, grape, puie, tablă vieţii noastre, nu de-odatâ şi într-ua tr0Q blîQ^at p!î amiral în tot de fier, etc. treagă, ci pe încetul şi în părţi locuri deosebite. ' Din această cantitate de aur amin mnvt nstfel n!ralul Colcag a trimis 14 mii de pu-Pătrunderea a fost ast eia dur, prin vSadivostok unui consorţiu aacpangi0_american pentru procurare de rnportul da lapte condensat din Amarica Din cauza împuţinării vaplor cu lapte în Europa In urma răsboiului, exportul de lapte condensat a găsit un debuşeu larg pe pieţele europene. In ultimii 4 ani s-a importat în Europa 1,092,491,000 fonturi de lapte condensat, arma şi muniţii. Două mii de poduri s’au pierdut pe drum şi alte câteva mii furate. Când Colceag a fost obligat să evacueze Omsk-ul nu mai avea decât 44 milioane lire sterline. Mai târziu trenul care transporta aceste mii arde a fost incendiat, cu care ocazie s’au pierdut enorme cantităţi de aur. Urmărit da bolşevici el a abandonat acest tren de aur refugiindu-se la Cehi, cari însă l-au predat bolşevicilor. El fu masacrul, iar resturile de aur luate de comisarii sovietelor. In urmă bolşevicii au încercat o nouă exploatare a minelor de aur siberiene, însă din cauza sistemului ior i rudimentar le-au ruinat, aşa încât de? kgr!unde până în 1914 aceste mine ds-i * deau 9 milioane de lire sterline pe: „Narody Listy* anunţă, că în iman, astăzi nu dau decât cel mult 2*prejuriim!e localităţii Benesov (Celomilioane. P. \ slovacia) lângă Konopiste, s’au des-Refacerea sanitară a regiuni-jc^3îit AtminiQ ^ minereuri a . _ ,îcHni căror exploatare va începe in curând, lor dăunate de răsboi de către 0 ap.3. C00porativă cu spriji-Subsecretariatul de Stat al Refa-mnul unei mari bănci din Praga. Micererel şi Aprovizionărei voind a veni nereul conţine şi cupru şi 35 grame în ajutorul populaţiunei rurale din re aur pro tonă. Diverse Ce se petrece în Arad Un epilog târziu: dl Aurel Crișan nu mai e prefect — Dl Sever Mtclea victimă a răsbunărilor personale — Cum administrează averescanii Ziarde din Capitală s’au ocupat In domnii de-a implica Intr'o afacere de diferite rânduri, în ultimul timp, decontrabandă, pe fruntașul român, fost abuzurile adeministriţiei averesoane deputat, dl Savel Miclea, din Arad. Oameni fără nici o pregătire intelectuală şi suflearcă, conduc Aradul aşa cum li tac capul la dispreţul legăr şi al bunului simţ. Nenumărate plângeri au fost adresate Ministerului de Interne, iar cu prilejul călătoriei dlui Argetoianu, o delegaţie de fruntaşi comercianţi s’au prezentat cu o petiţia în care zugrăveau abuzurile săvârşite de dl dl Aurel Crişan, atunci prefect al judeţului şi dl Ovid Grita, prefectul de poliţie, fostul agent electoral şi protejatul dlui Bucşan. In acelaş timp, dl inspector Călugîreanu a făcut cercetări amănunţite la faţa locului, culegând date cari de bună seamă au format un strălucit dosar, pe care l’am dori rezervat istoricilor viitori cari vor studia administraţia de sub regimul dlui general Averescu, cel cu „muncă, ordine şi cinste“ înscrise cu litere mari în afişaje de propagandă electorală. Rezultatul acestei anchete a fost un tragarerea delegaţiei de prefect, a dlui Aurel Crişan. Prefectul de poliţie rămâne mai departe să terorizeze, să bată şi să închidă cetăţenii după bogata sa fantazie, împotriva legilor şi libertăţilor garantate de constituţie şi codurile penale. Astfel şi cu astfel de oameni înţelege partiul poporului să ducă la sfârşit acea „eposă nouă“ pe care au trâmbiţat-o în frigurile alegerilor. Dar printr nenumăratele abuzuri săvârşite de dnii prefect de judeţ şi politie», şi denunţate la timp opiniei publice. Pentru a satisface o simplă răsbunare personală, prfectul judeţului a ordonat atunci urmărirea fostului deputat, imaginând un adevărat roman după pilda celor cinematografice, cu scene de spionaj, contrabande, milioane depuse la bănci, etc. etc. Bogata fantazie a ambilor prefecţi de judeţ şi la poliţie a reuşit un moment să intereseze opina publcă şi să o înşele. Advocatul Sever Miclea a fost urmărit ca un delicvent de râid. Justiţia şi-a făcut însă datoria în afara pasiunilor venite din partea acestor domni, şi după câteva zile, când dosarul a fost amănunţit cercetat, fostul deputat român a fost lăsat în libertate iar acum, scos definitiv din cauză. Chiar oficiolul guvernului din Cluj, „România”, în două rânduri a relevat nevinovăţia advocatului dr Sever Miclea, socotind urmărirea sa ca o eroare regretablâ. Totuşi adevăraţii vinovaţi, şefii administraţiei din Arad cari nu mai respectă libertatea şi cinstea cetăţenilor nu au primit dncă nici o sancţiune. Se plimbă nesupăraţi. Mâine, dacă se vor traşi după un vis fantastic, pot ordona, fără frică de răspundere, alte arestări şi alta nelegiuiri. Nu au de dat nimănui nici o socoteală. Nu are cine le-o cere. Domnii cei mari sunt ocupaţi cu plimbările îa automobil, ne aruncă de sub toţi stropii obrăzniciei ajunse la situaţii nemeritate Până cân vor răbda cu resema fost şi încercarea acestor ’ nare toate nelegurile ’ Coresp.