Patria, iunie 1921 (Anul 3, nr. 116-139)

1921-06-25 / nr. 135

= 24 iunie 1921=. Serbare şcolară Serbarea dela şcoala civilă de băefl $1 fete din Cluj Lani 20 e. a avut loc în sala de gimnastică a şcoalei civile din Cluj serbarea de fine a anului. __PqJ|b«£ corurile drăguţe, s’au ju­­*»ri“ şi „ Stre» g»rîî* * a"â către elevele şcoalei civile de fete precum şi jocuri naţionale — foarte bine executate. Buna reuşită a serbării sa dato­­reşte dnei prof. Elena Bozac, care a muncit foarte mult în acest scop. După serbare, publicul a vizitat ex­poziţia de lucru manual şi desemn artistic şi geografic a ambelor şcoli rămânând încântat de munca ce s’a depus în acest an şcolar, mult supe­rioară în rezultate faţă de anul tre­cut. Aranjamentul expoziţiei 89 da­­toreşte drei prof. Fl­orica Vesbianu. Bibliografie­­ ▲polo Minerala şi staţiunile balneo-clima­­terice din Ardeal (Călăuzi) de dr . Ţepeşu şi dr Liviu Câmpean*. SA. Viaţa Româ­­nească. 1931. Preţul 23 lei. Legea matrimonială cuprinzând Căsătoria şi Divorţul din legislaţia maghiară, actual­mente in vigoare In Ardeal, tradueft şi co­mentată de Ann­ O. Filipescu şi Nicolae Tarla. „Gândirea“ revistă literară şi artistică An. I. Nr. 4. Cluj. Preţul 2­59 lei. ,Curierul judiciar“, Nr 22 cu data de Du­minecă 12 Iunie­­. Comoara Sufletului, cântece poporale alese de S. Teodorescu-Birileanu. Suceava, 1920. Preţul 4 lei. — Lui Ion C. B r . 11 a­nu 1921--1921 (fără autor) Bucureşti. Voi. I. — VIATA NBUA An XVII No 3 dim lAai 1921.­­ — REVISTA SAN AT­ATI! Ani No 3 Cluj fcLaaie 1921. r’ ” (Urmare) Ar fi faţă de confesiunile ungureşti un act de mărinimie, pe care nu­mim s’o numim cu adevăratul ei nume. Nu, aceasta nu se poate întâmpla. Ministerul va urma faţă de cultura s­ogurească calea urmată până acum. voi înfiinţa peste tot locul, unde ne­cesitatea i a­re o tamă, şcoli da Stat cu limba de predare ungurească şi pri­mare şi secundare şi va lăsa îndrăs­­neaţa iluzie să-şi trăiască cum va putea veb­atul, controlând-o însă să nu devie o primejdie pentru sigu­ranţa Statului, cum a încurcat la di­ferite ocazii şi locuri. Lăsând-o aşa câţiva ani se vor con­­vinge şi ungurii, că a fost numai o iluzie deşartă, vor reveni la realitate. Dacă în adevăr doresc să şi afirme pretinsa­le superioritate şi în alte şcoli decât ale Statului, nu le rămâne decât să-şi deschidă largi pungile, — căci ideia este atât de măreaţă — şi să-şi cultive mai departe iluzia. Acest drept nimeni nu li-l va contesta nici­odată. Impresii din Petrograd La începutul lunei acesteia a sosit în Petersburg prima corabie germană încărcată cu mărfuri. A fost primită de populaţia de acolo cu o bucurie de nedescris. Personalul corăbiei, care a petrecut & tertfSVaBr a"quits"i8&r&$ Casele de lemn de la periferii sunt prăbuşite aproape toate, cele de pi­li­tră în pragul ruinei.Din oraş de ani de zile nu s’a mai­ reparat nimic. Aspect trist de pufu­ire te întâm­pină pretutindeni atât in oraş ca şi în porturi. Pe străzi se ţâră oameni îmbrăcaţi în zdrenţe­ Populaţia vege­tează. Prăvăliile şi restaurantele sunt toate închisa. In contrabandă se vinde un pfund de unt cu 15.000 ruble so­vietice, un pfund de pâne cu 12.000. Dispoziţia între muncitori e după cum se arată pretutindeni contra şe­ilor sovietici. In birourile sovietice e extraordinar de mare numărul femei­lor aplicate. O carte folositoare Apele minerale şi staţiunile bal­­neo-climaterice din Ardeal cu cele din vechiul Regat, Basarabia şi Bucovina — de dnii dr Emil Ţeposu şi dr Liviu Cfimpeanu Iată o carte care prin specialitatea ei umple un gol, iar prin conştiinţio­­zitatea cu care este lucrată este de un real serviciu tuturor cetit­orilor. Rogi­­iile ţării noastre atât cele cli­materice cât şi cele balneare sunt în­făţişate cu toate amănuntele de de­scriere.­­ Nu numai in această carte se in­dică toate punctele principale din cu- I prinsul României­ Mari, dar sa arată­­ poziţia lor geografici, calitatea aeru­lui şi a apei, după indicaţiile şi con­statările specialiştilor, ce anume boli sunt durabile în acele părţi, organi­zarea gospodărească respectivă, pre­cum şi itinerarul de urmat până la localitatea de bal sau climaterică şi împrejurimile de vilegiatură şi pe­trecere. Autorii cărţii, dar dr Emil Ţeposu şi Liviu Câmpean, asistenţi ai clini­­cei chirurgicala din Cluj, au b­ruit toate piedicile de care o asemenea lucrare în mod fatal se isbeşte şi prin aceasta au pus la îndemâna marelui public o Călăuză din cele mai preţioase. Iar dl profesor dr Iacobovici sub a cărui directă inspiraţie s’a produs lu­crarea a dovedit o faptă din cele mai rara şi anume aceia de a îndruma către marele public spre folosul sănă­tăţii şi în sprijinul lui h­gienic, rezul­tatele ştiinţifice medicale. Găsindu-ne mai cu seamă toamai In sezonul în care staţiunile climate­rice şi balneare se frecventează re­comandăm publicului nostru aceasta carte cara nu-i poate fi decât de cel mai real folos. Elena Vicărescu şi România Marea poştă şi patrioată vorbe­şte In streinatate despre vred­nicia ţăranului român Paris. — Elena Vicarescu, marea noastră poetă care a asistat la con­gresul asociaţiunilor pentru Societatea Naţiunilor la Geneva unde a pronun­ţat un mişcător discurs, a acordat ziarului „Journal de Geneve" un in­terview spunând că crede în puterea acestei instituţiuni al cărei viitor şi desvoltare sunt infinit de preţioase păcii dintre popoare. M’am interesat în deosebi de chestiunile cari private România, fiindcă nu mă sfiesa să spun că sunt o patrioată înfocată căreia nimeni nu ar reuşi să-i infiltreze credinţa că o fiinţă omenească ar putea să se desintereseze cât de pu­ţin da ţara iubită. Am fost foarte mişcată pentru aplauzele cu care au fost subliniate cuvintele mele. Ro­mânia de altminteri este recunoscă­toare preşedintelui Gustave Ador, care a mântuit atâţia prizonieri români. La întrebarea jurnalistului car­ e starea actuală a României poeta a răspuns că ştirile sosite sunt exce­lente. Ţăranii ajunşi proprietari au desmînţit părerile pesimiştilor, lucrând fiecare colţişor de pământ. Ploile că­zute au făcut ca recolta să se des­­volte abundentă în ce priveşte grâul şi porumbul. Vom avea o recoltă cum nu s’a văzut de mult în România şi care ne va permite să exportăm în larg Sunt o expropriată până la mă­duvă dar eu ştiu că interesele per­sonale sunt sub cele ale ţarei. îmi place că ştiu câmpurile mele rodnice în mânile ţăranilor. Nu sent oare poeta şi prima care i-am veut cuno­scuţi şi admiraţi în occident? Poeta noastră le’au pronunţat de asemenea pentru colaborarea mai largă a femeilor la lucrările Sociatăţei Naţiunilor. Lenin cere ajutorul Antantei Ştiri din Helsingfors anunţă, că cu prilejul unei întruniri a şefilor bolşe­­vişti, Lenin a declarat, că sistemul sovietic nu e în stare să restabilească industria rusă, care se află acum în plină anarhie. E indispensabil deci ajutorul Antantei. Aceasta rasă pretinde convocarea Constituantei, Rusia va trebui deci să procedeze în conformitate cu do­­rinţa Antantei. Vorbirea lui Lenin a produs mare nelinişte şi s’au iscat neînţelegeri şi scene violente printre cei de astă pă­rere. Părerea lui Lenin însă a biruit. El a pretins între altele de la comisa­rii radicali ai poporului, dintre cari face parte şi Trotzky, să renunţe la puterea lor pe timp nedeterminat şi să se retragă la Krimsea. _ 2 _ CULTURALE ■ POLITICE ■ ECONOMICE Duminică, 19 iante, cu ocazia ani­versării de cincizeci de ani a dlui Iorga, dsa a fost sărbătorit la Ateneu de o mare mulţime de admiratori. Faţă de această măreaţă manifestare, dl N. Iorga a rostit câteva cuvinte, pe care le reproducem pentru adâncul lor sens moral. Pentru cât m’aţi covârşit nu v’aş putea mulţimi decât cu greutate; mai uşor însă e să vă mulţumesc pentru aceia, de faţft, cari au ştiut să mă facă a trece peste ceasurile grele din viaţă şi să-mi asigure partea mea de fericire. In această prietenie cu care maţi covlrşit cred că aţi făcut insă o con­­fusie: între steag, care acela a bi­ruit, şi între stegar, al cărui merit e numai că a ştiut să-i râmîie sluga credincioasă în toată viaţa şi ar fi rămas astfel şi înnaintea morţii. Fiindcă este atâta tineret de faţă, să mi se îngăduie să li amintesc că, orice ar mai face generaţia noastră, în mânile lor este ţara şi a uita acea­sta înseamnă a uita de înşişi părinţii lor, cari la atâţia, zac supt pământ pentru că li-au câştigat o ţară liberă şi mare. . . Pentru a nu fi nevrednici de acea­stă moştenire li-aş recomanda câteva poveţe foarte simple. Să nu creadă că lucrurile mari sunt, imposibile. Ce e cu putinţi, se face­ aproape de la sine. Ce pare cu ne-­ putinţă, acela cere silinţile omului adevărat. Şi el izbuteşte în truda lui. Căci ea putea să pară mai imposibil decât minunea pe care în chip aşa de fericit o vedem îndeplinită astăzi de nebunii credinţei în cele ce nu se pot? Tot aşa să nu se închine mediului în care i-a pus soarta. Nu e adevărat o£ în lupta cu el trebuie neapărat să fii învins. Aceasta o spun cei slabi şi laşi. Vechea vorbă, care scusă atâtea, a muntelui care nu vrea să vie la tine şi deci tu trebuie să mergi la munte nu e bună de ţinut munte.­­ Numai să vrei, şi muntele va veni la tine. Atâta trebuie. Al treilea, pentru a întră în viaţa publică se cere ca întâiu să-ţi cristali­­sezi armonios viaţa ta privată. Nu ţine nici cea mai măreaţă clădire ridicată pe mlaştinile con­rupţi­ei şi imoralităţii. Incepa prin a face în­­lăuntrul tău o biserică. In jurul ei, în familia ta fă să domnească o at­mosferă pură; pe urmă vei da so­­cietăţei ceia ce corespunde cu cele din lăuntru ale tale. Fără soţi cari se iubesc, fără copii cu respect faţă de părinţi, fără părinţi cari arată că-şi iubesc copii crescându-i bine, nu este societate sănătoasă şi trainică. Acum să adaug ceva la mulţumirile mele mişcate. In primăvară pomul poate da flori, care asigură roadele, şi atunci când totul îi stă împotrivă. In toamnă în­floresc, fără nădejde de roadă, numai aceia cărora totul li este deosebit de prielnic. Şi, astfel, dacă tinereţa mea isolată a putut da ceva prin scris, florile de toamnă ale vieț­ii mele vor fi un dar al acestui popor bun. Câteva cuvinte la serbarea de la 19 iunie de N. IORGA O scrisoare interesantă ! Pentru a ilustra alitudinea câtorva­­ intelectuali unguri cari au râmat mai departe între noi, e destul să arăt îmai jos un fapt din care ne putem­­ lămuri cu prisosinţă despre purtarea­­acestora faţi­ de noi.­­ Odată cu schimbările nu s’au fă­cut ‘în administraţie aici la graniţă, cum­­era şi natural, s’a contat ca avocaţii . Statului ce n’ats depus jurământul de fidelitate să fie înlocuiţi. Pentru judeţul Satu-Mara a fost numit dr Valariu Marcuş.­­ Numitul a trimis o cerere fostului­­ avocat ungur, un oarecare Ajtai Nagy din Baia-Mare, care a fost cândva­­ sub români şi redactorul unui ziar ro­mânesc. Acesta i-a răspuns prin rân­durile de mai jos din ţara sa con­­­­stată că acesta nu ascultă forurile ro­­­mâneştî, ci pe cela din Budapesta. | Citim scrisoarea avo­catului ungur în traducare: Stimate Die Coleg! ] Am onoare a vă comunica că ecri-­ soarea d voastră am primit-o şi în­ original am înaintat o Direcţiei Justi­ţiei a Ministerului ungar d­'n Buda­pesta, care m'a încredinţat cu acest post şi care singur poate depune şi a ordona şi după c cărui îndrumare eu­ mă conduc. Deci, vă rog aveţi răbdare încă vre-o câteva săptămâni când va sosi răspunsul, deoarece el va veni repede­­întrucât nu sunt aşa multe chestii de rezolvit S 8­8—921 v . Cu deosebită stimă Ajtai Nagy Gábor­­ lavă cara se lucrează şi astăzi în Ţara românească de către conlocuitorii­­ noştri maghiari. Prin urmare , nu­­ autorităţile româneşti dispun ci mi­­­nistrul ungar dn Budapesta.­­ La cele relevate mai sus nu avem I decât o singură exclamare : oame-­ nii aceştia ori sunt proşti ori sunt nebuni ! Satu-Mare A. Davidescu [Declaraţiile cu Lioyd George cu privire la tratatele de pace Londra (Damien) — Lloyd George a declarat azi la conferinţa bărbaţilor de Stat englezi, că Aliaţii au rezolvat până acum abia două dintre multele­­problema, anume problema dezarmării iar cealaltă aceea a despăgubirilor.­ Acum aşteaptă resolvira, încă pro­blema stabilirei definitive a câtorva frontiere, apoi diferendul polono-lituan, şi încetarea­­ războiului greco-turcesc. Are toate speranţele că In scurt timp se vor putea resolva papinis şi ches­tiile aceste. Principalul este — a declarat Lloyd George, — ca toate Statele sa respecteze tratatele, căci numai atunci se va putea vorbi de o adevamts psco. Oficiile de plasare pentru muncitori Noul proeet de lege pentru organizarea plasării munci­torilor — Cum vor funcţiona oficiile da plasare — Ser­viciul este gratuit pentru muncitori şi patroni Dl ministru al muncii a alcătuit un proeet de lege pentru organizarea pla­sării, muncitorilor care va fi prezentat parlamentului în seziunea actuală. In conformitate cu acest proees pe lângă fiecare primărie din comunele rurale sau urbane, va funcţiona câte un oficiu de înscriere pentru cere­rile şi ofertele de lucru locale, cari vor fi centralizate la oficiile judeţene. Atribuţiunile acestor oficii sunt, de a primi cererile şi ofertele de lucru, plasând braţele disponibile, iar cererile nesatisfăcute trebuind fi trimise oficiu­lui central de judeţ. Cele ce nu vor putea fi satisfăcute nici în cuprinsul judeţului unde s’au produs vor fi tri­mise oficiului central din Capitală, care va funcţiona pe lângă ministerul muncii. * Conducerea acestor servicii va fi încredinţată funcţionarilor comunali sub controlul direct al ministerului muncii. Va mai funcţiona pe lângă fiecare serviciu câte­ un comitet mixt, com­pus dintr’un număr egal de muncitori şi patroni, care­­ va fi consultat în toate chestiunile privitoare la cererile acestui serviciu. Alegerea membrilor acestui­­comitet este pe termen de doi ani. Cheltuelile necesare funcţionării acestui serviciu vor fi suportate de comună, judeţ şi Stat în proporţia de 40% comuna,­ 40% judeţul şi 20% Statul. Oficiile de plasare nu vor putea de­cide fără aprobarea ministerului mun­cii, asupra cererilor pentru intrarea în ţară a lucrătorilor streini, sau ieşirea din ţară a lucrătorilor români. Aceste oficii sunt la dispoziţia tutu­ror muncitorilor salariaţi sau patroni­lor, indiferent de naţionalitate, religie, sau sex. Ele beneficiază de următoarele avan­­tagii: scutire de taxele poştale, tele­grafice şi telefonice, scutire de taxele de afişaj, imprimate sau nu, iar mun­citorii trimişi la lucru în altă localitate­­ de către aceste oficii de plasare, bene­ficiază în timpul călătoriei, atât pentru ei, cât şi pentru familiile lor de­­ re­ducere de 50% pe C. F. R., la servi­ciul mariti­ român şi navigaţia fluvială română, pe cl. III. Oficiile acestor serviciu pentru toţi petiţionarii sunt absolut gratuite. Cine va strânge cereri sau oferte de lucru în scop de a face plasări cu plată sau se va folosi de asemenea pla­sări, va fi pedepsit cu amendă până la 50© lei şi cu închisoare până la 6 luni. Funcţionarii, cari vor primi plată pentru acest serviciu legiuit, vor cădea în prevederile art. 144 C. P. C. — de­lictul de mită — putând fi pedepsiți până la 2 ani, închisoare, destituire și amendă.­­ " ­ .PATRIA . Reintroducerea controlului higîenic - ■—oX«frx»--— — Controlul la restaurante $1 lăptarii — Dintr’o totală lipsă da înţelegere a împrejurărilor s’a redus cu desăvâr­şiră controlul higienic la diferitele localuri de consumaţie. Ca o urmare a acestui fapt s’a constatat ivirea unor epidemii cari stau în strânsă legătură cu infecţia unora din ase­menea localuri, cu stricarea laptelui şi în special cu ‘.carnea servită la restaurante, stricată sau in cel mai bun caz, veche. S’a constatat mai ales că sunt restauratori cari întrebuinţează ase­menea carne la mâncările tarifate. Aceasta pentru a sili pe consuma­tor să ceară mâncare netarifată, mai scumpă şi mai speculată. Deocamdată s’au luat dispoziţii, ca să se controleze laptele, care se­ aduce lin orar, pentru că s’a constatat în unele locuri, că este chiar infect, pe lângă, că este aproapa jumătate apă. La fiecare vamă sunt câte 1­2 poliţişti cilări­ţi, cari se vor îngriji, ca să aa controleze laptele ce se aduce în oraş, apoi mai târziu se va face inspecţie chiar şi la lăptarii. La primul control, pe care l-a exerciat eri dl inspector higienic dr Slavoacă, da la inspectoratul sanitar, împreună cu dl Covacevsciu, căpitan de poliţie, s’au găsit cu lapte fetriist aproape toate căruţele cari veneau la Cluj dala ţari. Astfel laptele a fost confiscat şi trimis la polîţie, unde s’a deschis proces da contravenţie celor cari au fost prinşi cu laptele stricat. Pedeapsa ei si va da desigur va fi da aşa natură os vl a reprima abuzurile pentru totdeauna la caice au făptuit odată şi pentru a deschide ochii şi altora arătându-le exemplul trist al celor dintâi. Dar cu aceasta noi nu putem spur­e altceva decât că până în prezent s’a luat nuămai jumătate de măsură. O primă inspecţia numai şi s’au constatat lucruri fantastice. Dar dacă s’ar exercita regulat acest control şi nu numai pentru lapte, ci mai ales la restaurante, rezultatele îmbucură­toare se vor putea vedea imediat. S’ar închide peatru câtva timp re­staurantele unde se va constata că este cazul şi pe urmă toţi restaura­torii ar renunţa pentrru totdeauna la a servi carne stricată seu veche şi tot­odată a fi cuib de boală şi in­­fec­ţ­e. Mai mult chiar, suntem de părere ca pe lângă un control riguros la restaurante din motive higienice, să se controleze şi preţurile car­ şi astăzi­­ sunt exorbitante, cu toată soi­derea de preţuri di alimente pe piaţa oraşului. 1[Din plasa Rodna-Veche. „ Az? s’a prezentat ?n Redacţia noastră la depistaţi» de ţărani şi intelectuali ■ din plsa Rodna-Veche, în drum­ulspra Bucureşti. Deputăţia duce un­­ memoriu ministeriului de interne în care protestează împotriva intenţiuni­­lor forurilor administrative din Ar­deal de a muta sediul de plasa din Rodna- Veche la Săngeorgiul-român In memoria sa arată, foarte docu- i mentat, că aceasta mutare ar fi în detrimentul plasei și al judeţului întreg, astfel că nu o mirare că lo­cuitorii din partea locului sudc a­*«b­raxauI|uLui|2« Intr’adevâr o singură privire asu­pra hărţii plasei Rodna-Veche e de a­­juns pentru a te convinge că aceasta localitate este central regiunî întragi, pe când Sângeorgiu -romăn, e situat la extremitatea apusană a plasei, sin­­­gur trei comune fiind în apropierea lui. I Interesele populaţiei sunt legate de Rodna nu numai prin trecut ci prin însăşi situaţia geografică. In munţii Rodnei au teran de păşunat foarte multa sate, care de-acolo îşi aduc vitele la târg la Rodna. Dar chiar din interes de Stat şi naţional Rodna, vechiul sediu, e ne­asemănat mai potrivit ca sediu de plasă; aici sunt toate clădirile nece­sare, pe când in Sângeorgiu ar trebui clădite din nou. Apoi în Rodna, la 5 mii locuitori, două mii simt streini, între care rămânerea autorităţilor româneşti n’ar putea fi decât da dorit, — pe când Sângeorgiul e o comună curat românească cu trei­­mii de locuitori.­­ Veţi întreba: Ce motiv a îndemnat autorităţile superioare să ameninţe populaţia cu această schimbare la sediul de plasă, dacă ni­ci un interes economic şi naţional nu i în joc. Pentru ce au pus drumului Bucure-J­eştilor deputăţiile da ţărani pentru a­­protesta? Răspunsul e cât se poate de trist. Se spune că la uşile din Sângeorgiu sânt interesaţi câţiva înalţi slujbaşii de Stat, ca acţionari şi pentru a le­ ridica valoarea vreau să aducă aici sediul de plasă. Problema natalităţii în Franţa şi îa noi Descreşterea natalităţii în Franţa a fost o problemă ce se preocupa pe economiştii francezi încă înainte de război. Acum când în urma marilor pierderi suferite de Franţa în războiul mondial se pune chestiunea repopu­lării, problema natalu­lu­i este ridicată la rangul celor mai importante din­tre preocupările naţionale. Ia scopul de a se provoca o sim­ţitoare creştere a natalităţii în Franţa, nu numai ei au intensificat mijloacele cele mari eficace pentru apărarea co­pilului şi răspândirea cât mai largă în massa poporului francez a pueri­cultura, desvoltându-se la maximum şcolile în aer liber, grădinile de copii, instituţii de ocrotirea maternităţii, etc., şi oficialitatea franceză iniţiază concursuri şi expoziţii pentru a naşte în inima oricărui cetăţean francez do­ rinţa de a avea familia cea mai să­nătoasă, prosperă, numeroasă, fru­moasă, etc. In afară da acestea însuşi par­a­­mentul francez a luat în considerare un profit da leg­e din iniţativă par­lamentară pentru instituirea unui bu­get anual de cel puţi­n 220 da mi­lioane pentru a se acorda pri a lega alocaţiuni de câte 860 franci, 420, 480 etc, pentru familiile da la trei copii în sus. Intre ergumentele aduse pentru susţinerea acestui proeet de lege sunt şi următoarele cuvinte de o convin­gere rară : „Pentru bugetul războiului se chul­­tuesc miliarda, aa va ezita oare a se cheltui 220 milecise pentru asi­gurarea existenţii patriei?’* Problema aceasta are o latură care ne priveşte şi pe noi Românii. îngrozitoarea mortalitate infantilei în România trebua să ne dea da gân­­dit. Ia această direcţie trebueşta îndreptetă toată atenţiunea şi toata mijloacele. Ca ne foloseşte nouă , natalitatea este îa floare la noi, când moartea secere pe toate cărăriie mai aies între copii. Statisticela sunt destul da elocvente pemtru ca să mai fia nevoa de argumenta pea­ra a cere să se ia măsuri cât mai urgenta şi cât mai eficace pentru a pune ragedele vieţi la adăpost într'o so­cietate adesea iizeră şi de cele mai multe ori ignorând maijloacele ca cei mai sănătoase creşteri infantile. Iarăşi... tratative Dl G. Rosin de la „Adevărul“ şi-a făcut o specialitate din a divulga mereu „irelative" inexistente între dl I. Mania şi liberali. Se ştie cu câtă stăruinţă a urmărit dsa acele „trata­tive“ cara erau în închipuirea sau în interesele dsale — înainte de Paşti. Azi revine asupra lor, afirmând că s’au „reluat“, dupăae nici azi dsa nu vrea să iea cunoştinţă că osle „vechi“ au fost de­sminţite categoric din joc competent. Mai mult. Noi ştim că dl Mani a făcut atent tocmai de dl Rosin că va apare în „Adevărul* o ştire despre tratativele dsale cu liberalii, l-a auto­rizat pe dl Rosin să desraintă, şi că dsa, în loc să desmintă, a confirmat cu un număr mai târziu tocmai poeaca îl autorizase prezidentul nostru sa desmintă, adică. .. tratativele. Acum dlui Rosin iarăşi i­ se nîz’re, şi ne aşteptăm că vr’o săptămânâ­­două coloaaele „Adevărului* iarăşi să fie pline cu tratativele dintre noi şi liberali. Se’nţelege, desminţirile noastre „Adevărul* cu le va înre­gistra, şi după o lună dl Rorn va veni din nou să spună el... n’a vi­zat dezminţiri oficiale şi. .. cate­gorice ! Ne întrebăm ce scopuri poate ur­mări un ziarist ca dl G. Rosin ? Și ‘ se interes poate avea , Adevărul* Să-i deschid­ coloanele pentru a­­îm­băta lumea cu apă rece ?

Next