Patria, iunie 1921 (Anul 3, nr. 116-139)
1921-06-25 / nr. 135
= 24 iunie 1921=. Serbare şcolară Serbarea dela şcoala civilă de băefl $1 fete din Cluj Lani 20 e. a avut loc în sala de gimnastică a şcoalei civile din Cluj serbarea de fine a anului. __PqJ|b«£ corurile drăguţe, s’au ju*»ri“ şi „ Stre» g»rîî* * a"â către elevele şcoalei civile de fete precum şi jocuri naţionale — foarte bine executate. Buna reuşită a serbării sa datoreşte dnei prof. Elena Bozac, care a muncit foarte mult în acest scop. După serbare, publicul a vizitat expoziţia de lucru manual şi desemn artistic şi geografic a ambelor şcoli rămânând încântat de munca ce s’a depus în acest an şcolar, mult superioară în rezultate faţă de anul trecut. Aranjamentul expoziţiei 89 datoreşte drei prof. Florica Vesbianu. Bibliografie ▲polo Minerala şi staţiunile balneo-climaterice din Ardeal (Călăuzi) de dr . Ţepeşu şi dr Liviu Câmpean*. SA. Viaţa Românească. 1931. Preţul 23 lei. Legea matrimonială cuprinzând Căsătoria şi Divorţul din legislaţia maghiară, actualmente in vigoare In Ardeal, tradueft şi comentată de Ann O. Filipescu şi Nicolae Tarla. „Gândirea“ revistă literară şi artistică An. I. Nr. 4. Cluj. Preţul 259 lei. ,Curierul judiciar“, Nr 22 cu data de Duminecă 12 Iunie. Comoara Sufletului, cântece poporale alese de S. Teodorescu-Birileanu. Suceava, 1920. Preţul 4 lei. — Lui Ion C. B r . 11 anu 1921--1921 (fără autor) Bucureşti. Voi. I. — VIATA NBUA An XVII No 3 dim lAai 1921. — REVISTA SAN ATATI! Ani No 3 Cluj fcLaaie 1921. r’ ” (Urmare) Ar fi faţă de confesiunile ungureşti un act de mărinimie, pe care numim s’o numim cu adevăratul ei nume. Nu, aceasta nu se poate întâmpla. Ministerul va urma faţă de cultura sogurească calea urmată până acum. voi înfiinţa peste tot locul, unde necesitatea i are o tamă, şcoli da Stat cu limba de predare ungurească şi primare şi secundare şi va lăsa îndrăsneaţa iluzie să-şi trăiască cum va putea vebatul, controlând-o însă să nu devie o primejdie pentru siguranţa Statului, cum a încurcat la diferite ocazii şi locuri. Lăsând-o aşa câţiva ani se vor convinge şi ungurii, că a fost numai o iluzie deşartă, vor reveni la realitate. Dacă în adevăr doresc să şi afirme pretinsale superioritate şi în alte şcoli decât ale Statului, nu le rămâne decât să-şi deschidă largi pungile, — căci ideia este atât de măreaţă — şi să-şi cultive mai departe iluzia. Acest drept nimeni nu li-l va contesta niciodată. Impresii din Petrograd La începutul lunei acesteia a sosit în Petersburg prima corabie germană încărcată cu mărfuri. A fost primită de populaţia de acolo cu o bucurie de nedescris. Personalul corăbiei, care a petrecut & tertfSVaBr a"quits"i8&r&$ Casele de lemn de la periferii sunt prăbuşite aproape toate, cele de pilitră în pragul ruinei.Din oraş de ani de zile nu s’a mai reparat nimic. Aspect trist de pufuire te întâmpină pretutindeni atât in oraş ca şi în porturi. Pe străzi se ţâră oameni îmbrăcaţi în zdrenţe Populaţia vegetează. Prăvăliile şi restaurantele sunt toate închisa. In contrabandă se vinde un pfund de unt cu 15.000 ruble sovietice, un pfund de pâne cu 12.000. Dispoziţia între muncitori e după cum se arată pretutindeni contra şeilor sovietici. In birourile sovietice e extraordinar de mare numărul femeilor aplicate. O carte folositoare Apele minerale şi staţiunile balneo-climaterice din Ardeal cu cele din vechiul Regat, Basarabia şi Bucovina — de dnii dr Emil Ţeposu şi dr Liviu Cfimpeanu Iată o carte care prin specialitatea ei umple un gol, iar prin conştiinţiozitatea cu care este lucrată este de un real serviciu tuturor cetitorilor. Rogiiile ţării noastre atât cele climaterice cât şi cele balneare sunt înfăţişate cu toate amănuntele de descriere. Nu numai in această carte se indică toate punctele principale din cu- I prinsul României Mari, dar sa arată poziţia lor geografici, calitatea aerului şi a apei, după indicaţiile şi constatările specialiştilor, ce anume boli sunt durabile în acele părţi, organizarea gospodărească respectivă, precum şi itinerarul de urmat până la localitatea de bal sau climaterică şi împrejurimile de vilegiatură şi petrecere. Autorii cărţii, dar dr Emil Ţeposu şi Liviu Câmpean, asistenţi ai clinicei chirurgicala din Cluj, au bruit toate piedicile de care o asemenea lucrare în mod fatal se isbeşte şi prin aceasta au pus la îndemâna marelui public o Călăuză din cele mai preţioase. Iar dl profesor dr Iacobovici sub a cărui directă inspiraţie s’a produs lucrarea a dovedit o faptă din cele mai rara şi anume aceia de a îndruma către marele public spre folosul sănătăţii şi în sprijinul lui hgienic, rezultatele ştiinţifice medicale. Găsindu-ne mai cu seamă toamai In sezonul în care staţiunile climaterice şi balneare se frecventează recomandăm publicului nostru aceasta carte cara nu-i poate fi decât de cel mai real folos. Elena Vicărescu şi România Marea poştă şi patrioată vorbeşte In streinatate despre vrednicia ţăranului român Paris. — Elena Vicarescu, marea noastră poetă care a asistat la congresul asociaţiunilor pentru Societatea Naţiunilor la Geneva unde a pronunţat un mişcător discurs, a acordat ziarului „Journal de Geneve" un interview spunând că crede în puterea acestei instituţiuni al cărei viitor şi desvoltare sunt infinit de preţioase păcii dintre popoare. M’am interesat în deosebi de chestiunile cari private România, fiindcă nu mă sfiesa să spun că sunt o patrioată înfocată căreia nimeni nu ar reuşi să-i infiltreze credinţa că o fiinţă omenească ar putea să se desintereseze cât de puţin da ţara iubită. Am fost foarte mişcată pentru aplauzele cu care au fost subliniate cuvintele mele. România de altminteri este recunoscătoare preşedintelui Gustave Ador, care a mântuit atâţia prizonieri români. La întrebarea jurnalistului car e starea actuală a României poeta a răspuns că ştirile sosite sunt excelente. Ţăranii ajunşi proprietari au desmînţit părerile pesimiştilor, lucrând fiecare colţişor de pământ. Ploile căzute au făcut ca recolta să se desvolte abundentă în ce priveşte grâul şi porumbul. Vom avea o recoltă cum nu s’a văzut de mult în România şi care ne va permite să exportăm în larg Sunt o expropriată până la măduvă dar eu ştiu că interesele personale sunt sub cele ale ţarei. îmi place că ştiu câmpurile mele rodnice în mânile ţăranilor. Nu sent oare poeta şi prima care i-am veut cunoscuţi şi admiraţi în occident? Poeta noastră le’au pronunţat de asemenea pentru colaborarea mai largă a femeilor la lucrările Sociatăţei Naţiunilor. Lenin cere ajutorul Antantei Ştiri din Helsingfors anunţă, că cu prilejul unei întruniri a şefilor bolşevişti, Lenin a declarat, că sistemul sovietic nu e în stare să restabilească industria rusă, care se află acum în plină anarhie. E indispensabil deci ajutorul Antantei. Aceasta rasă pretinde convocarea Constituantei, Rusia va trebui deci să procedeze în conformitate cu dorinţa Antantei. Vorbirea lui Lenin a produs mare nelinişte şi s’au iscat neînţelegeri şi scene violente printre cei de astă părere. Părerea lui Lenin însă a biruit. El a pretins între altele de la comisarii radicali ai poporului, dintre cari face parte şi Trotzky, să renunţe la puterea lor pe timp nedeterminat şi să se retragă la Krimsea. _ 2 _ CULTURALE ■ POLITICE ■ ECONOMICE Duminică, 19 iante, cu ocazia aniversării de cincizeci de ani a dlui Iorga, dsa a fost sărbătorit la Ateneu de o mare mulţime de admiratori. Faţă de această măreaţă manifestare, dl N. Iorga a rostit câteva cuvinte, pe care le reproducem pentru adâncul lor sens moral. Pentru cât m’aţi covârşit nu v’aş putea mulţimi decât cu greutate; mai uşor însă e să vă mulţumesc pentru aceia, de faţft, cari au ştiut să mă facă a trece peste ceasurile grele din viaţă şi să-mi asigure partea mea de fericire. In această prietenie cu care maţi covlrşit cred că aţi făcut insă o confusie: între steag, care acela a biruit, şi între stegar, al cărui merit e numai că a ştiut să-i râmîie sluga credincioasă în toată viaţa şi ar fi rămas astfel şi înnaintea morţii. Fiindcă este atâta tineret de faţă, să mi se îngăduie să li amintesc că, orice ar mai face generaţia noastră, în mânile lor este ţara şi a uita aceasta înseamnă a uita de înşişi părinţii lor, cari la atâţia, zac supt pământ pentru că li-au câştigat o ţară liberă şi mare. . . Pentru a nu fi nevrednici de această moştenire li-aş recomanda câteva poveţe foarte simple. Să nu creadă că lucrurile mari sunt, imposibile. Ce e cu putinţi, se face aproape de la sine. Ce pare cu ne- putinţă, acela cere silinţile omului adevărat. Şi el izbuteşte în truda lui. Căci ea putea să pară mai imposibil decât minunea pe care în chip aşa de fericit o vedem îndeplinită astăzi de nebunii credinţei în cele ce nu se pot? Tot aşa să nu se închine mediului în care i-a pus soarta. Nu e adevărat o£ în lupta cu el trebuie neapărat să fii învins. Aceasta o spun cei slabi şi laşi. Vechea vorbă, care scusă atâtea, a muntelui care nu vrea să vie la tine şi deci tu trebuie să mergi la munte nu e bună de ţinut munte. Numai să vrei, şi muntele va veni la tine. Atâta trebuie. Al treilea, pentru a întră în viaţa publică se cere ca întâiu să-ţi cristalisezi armonios viaţa ta privată. Nu ţine nici cea mai măreaţă clădire ridicată pe mlaştinile conrupţiei şi imoralităţii. Incepa prin a face înlăuntrul tău o biserică. In jurul ei, în familia ta fă să domnească o atmosferă pură; pe urmă vei da societăţei ceia ce corespunde cu cele din lăuntru ale tale. Fără soţi cari se iubesc, fără copii cu respect faţă de părinţi, fără părinţi cari arată că-şi iubesc copii crescându-i bine, nu este societate sănătoasă şi trainică. Acum să adaug ceva la mulţumirile mele mişcate. In primăvară pomul poate da flori, care asigură roadele, şi atunci când totul îi stă împotrivă. In toamnă înfloresc, fără nădejde de roadă, numai aceia cărora totul li este deosebit de prielnic. Şi, astfel, dacă tinereţa mea isolată a putut da ceva prin scris, florile de toamnă ale vieții mele vor fi un dar al acestui popor bun. Câteva cuvinte la serbarea de la 19 iunie de N. IORGA O scrisoare interesantă ! Pentru a ilustra alitudinea câtorva intelectuali unguri cari au râmat mai departe între noi, e destul să arăt îmai jos un fapt din care ne putem lămuri cu prisosinţă despre purtareaacestora faţi de noi. Odată cu schimbările nu s’au făcut ‘în administraţie aici la graniţă, cumera şi natural, s’a contat ca avocaţii . Statului ce n’ats depus jurământul de fidelitate să fie înlocuiţi. Pentru judeţul Satu-Mara a fost numit dr Valariu Marcuş. Numitul a trimis o cerere fostului avocat ungur, un oarecare Ajtai Nagy din Baia-Mare, care a fost cândva sub români şi redactorul unui ziar românesc. Acesta i-a răspuns prin rândurile de mai jos din ţara sa constată că acesta nu ascultă forurile româneştî, ci pe cela din Budapesta. | Citim scrisoarea avocatului ungur în traducare: Stimate Die Coleg! ] Am onoare a vă comunica că ecri- soarea d voastră am primit-o şi în original am înaintat o Direcţiei Justiţiei a Ministerului ungar d'n Budapesta, care m'a încredinţat cu acest post şi care singur poate depune şi a ordona şi după c cărui îndrumare eu mă conduc. Deci, vă rog aveţi răbdare încă vre-o câteva săptămâni când va sosi răspunsul, deoarece el va veni repedeîntrucât nu sunt aşa multe chestii de rezolvit S 88—921 v . Cu deosebită stimă Ajtai Nagy Gábor lavă cara se lucrează şi astăzi în Ţara românească de către conlocuitorii noştri maghiari. Prin urmare , nu autorităţile româneşti dispun ci ministrul ungar dn Budapesta. La cele relevate mai sus nu avem I decât o singură exclamare : oame- nii aceştia ori sunt proşti ori sunt nebuni ! Satu-Mare A. Davidescu [Declaraţiile cu Lioyd George cu privire la tratatele de pace Londra (Damien) — Lloyd George a declarat azi la conferinţa bărbaţilor de Stat englezi, că Aliaţii au rezolvat până acum abia două dintre multeleproblema, anume problema dezarmării iar cealaltă aceea a despăgubirilor. Acum aşteaptă resolvira, încă problema stabilirei definitive a câtorva frontiere, apoi diferendul polono-lituan, şi încetarea războiului greco-turcesc. Are toate speranţele că In scurt timp se vor putea resolva papinis şi chestiile aceste. Principalul este — a declarat Lloyd George, — ca toate Statele sa respecteze tratatele, căci numai atunci se va putea vorbi de o adevamts psco. Oficiile de plasare pentru muncitori Noul proeet de lege pentru organizarea plasării muncitorilor — Cum vor funcţiona oficiile da plasare — Serviciul este gratuit pentru muncitori şi patroni Dl ministru al muncii a alcătuit un proeet de lege pentru organizarea plasării, muncitorilor care va fi prezentat parlamentului în seziunea actuală. In conformitate cu acest proees pe lângă fiecare primărie din comunele rurale sau urbane, va funcţiona câte un oficiu de înscriere pentru cererile şi ofertele de lucru locale, cari vor fi centralizate la oficiile judeţene. Atribuţiunile acestor oficii sunt, de a primi cererile şi ofertele de lucru, plasând braţele disponibile, iar cererile nesatisfăcute trebuind fi trimise oficiului central de judeţ. Cele ce nu vor putea fi satisfăcute nici în cuprinsul judeţului unde s’au produs vor fi trimise oficiului central din Capitală, care va funcţiona pe lângă ministerul muncii. * Conducerea acestor servicii va fi încredinţată funcţionarilor comunali sub controlul direct al ministerului muncii. Va mai funcţiona pe lângă fiecare serviciu câte un comitet mixt, compus dintr’un număr egal de muncitori şi patroni, care va fi consultat în toate chestiunile privitoare la cererile acestui serviciu. Alegerea membrilor acestuicomitet este pe termen de doi ani. Cheltuelile necesare funcţionării acestui serviciu vor fi suportate de comună, judeţ şi Stat în proporţia de 40% comuna, 40% judeţul şi 20% Statul. Oficiile de plasare nu vor putea decide fără aprobarea ministerului muncii, asupra cererilor pentru intrarea în ţară a lucrătorilor streini, sau ieşirea din ţară a lucrătorilor români. Aceste oficii sunt la dispoziţia tuturor muncitorilor salariaţi sau patronilor, indiferent de naţionalitate, religie, sau sex. Ele beneficiază de următoarele avantagii: scutire de taxele poştale, telegrafice şi telefonice, scutire de taxele de afişaj, imprimate sau nu, iar muncitorii trimişi la lucru în altă localitate de către aceste oficii de plasare, beneficiază în timpul călătoriei, atât pentru ei, cât şi pentru familiile lor de reducere de 50% pe C. F. R., la serviciul mariti român şi navigaţia fluvială română, pe cl. III. Oficiile acestor serviciu pentru toţi petiţionarii sunt absolut gratuite. Cine va strânge cereri sau oferte de lucru în scop de a face plasări cu plată sau se va folosi de asemenea plasări, va fi pedepsit cu amendă până la 50© lei şi cu închisoare până la 6 luni. Funcţionarii, cari vor primi plată pentru acest serviciu legiuit, vor cădea în prevederile art. 144 C. P. C. — delictul de mită — putând fi pedepsiți până la 2 ani, închisoare, destituire și amendă. " .PATRIA . Reintroducerea controlului higîenic - ■—oX«frx»--— — Controlul la restaurante $1 lăptarii — Dintr’o totală lipsă da înţelegere a împrejurărilor s’a redus cu desăvârşiră controlul higienic la diferitele localuri de consumaţie. Ca o urmare a acestui fapt s’a constatat ivirea unor epidemii cari stau în strânsă legătură cu infecţia unora din asemenea localuri, cu stricarea laptelui şi în special cu ‘.carnea servită la restaurante, stricată sau in cel mai bun caz, veche. S’a constatat mai ales că sunt restauratori cari întrebuinţează asemenea carne la mâncările tarifate. Aceasta pentru a sili pe consumator să ceară mâncare netarifată, mai scumpă şi mai speculată. Deocamdată s’au luat dispoziţii, ca să se controleze laptele, care se aduce lin orar, pentru că s’a constatat în unele locuri, că este chiar infect, pe lângă, că este aproapa jumătate apă. La fiecare vamă sunt câte 12 poliţişti cilăriţi, cari se vor îngriji, ca să aa controleze laptele ce se aduce în oraş, apoi mai târziu se va face inspecţie chiar şi la lăptarii. La primul control, pe care l-a exerciat eri dl inspector higienic dr Slavoacă, da la inspectoratul sanitar, împreună cu dl Covacevsciu, căpitan de poliţie, s’au găsit cu lapte fetriist aproape toate căruţele cari veneau la Cluj dala ţari. Astfel laptele a fost confiscat şi trimis la polîţie, unde s’a deschis proces da contravenţie celor cari au fost prinşi cu laptele stricat. Pedeapsa ei si va da desigur va fi da aşa natură os vl a reprima abuzurile pentru totdeauna la caice au făptuit odată şi pentru a deschide ochii şi altora arătându-le exemplul trist al celor dintâi. Dar cu aceasta noi nu putem spure altceva decât că până în prezent s’a luat nuămai jumătate de măsură. O primă inspecţia numai şi s’au constatat lucruri fantastice. Dar dacă s’ar exercita regulat acest control şi nu numai pentru lapte, ci mai ales la restaurante, rezultatele îmbucurătoare se vor putea vedea imediat. S’ar închide peatru câtva timp restaurantele unde se va constata că este cazul şi pe urmă toţi restauratorii ar renunţa pentrru totdeauna la a servi carne stricată seu veche şi totodată a fi cuib de boală şi infecţe. Mai mult chiar, suntem de părere ca pe lângă un control riguros la restaurante din motive higienice, să se controleze şi preţurile car şi astăzi sunt exorbitante, cu toată soiderea de preţuri di alimente pe piaţa oraşului. 1[Din plasa Rodna-Veche. „ Az? s’a prezentat ?n Redacţia noastră la depistaţi» de ţărani şi intelectuali ■ din plsa Rodna-Veche, în drumulspra Bucureşti. Deputăţia duce un memoriu ministeriului de interne în care protestează împotriva intenţiunilor forurilor administrative din Ardeal de a muta sediul de plasa din Rodna- Veche la Săngeorgiul-român In memoria sa arată, foarte docu- i mentat, că aceasta mutare ar fi în detrimentul plasei și al judeţului întreg, astfel că nu o mirare că locuitorii din partea locului sudc a*«braxauI|uLui|2« Intr’adevâr o singură privire asupra hărţii plasei Rodna-Veche e de ajuns pentru a te convinge că aceasta localitate este central regiunî întragi, pe când Sângeorgiu -romăn, e situat la extremitatea apusană a plasei, singur trei comune fiind în apropierea lui. I Interesele populaţiei sunt legate de Rodna nu numai prin trecut ci prin însăşi situaţia geografică. In munţii Rodnei au teran de păşunat foarte multa sate, care de-acolo îşi aduc vitele la târg la Rodna. Dar chiar din interes de Stat şi naţional Rodna, vechiul sediu, e neasemănat mai potrivit ca sediu de plasă; aici sunt toate clădirile necesare, pe când in Sângeorgiu ar trebui clădite din nou. Apoi în Rodna, la 5 mii locuitori, două mii simt streini, între care rămânerea autorităţilor româneşti n’ar putea fi decât da dorit, — pe când Sângeorgiul e o comună curat românească cu treimii de locuitori. Veţi întreba: Ce motiv a îndemnat autorităţile superioare să ameninţe populaţia cu această schimbare la sediul de plasă, dacă nici un interes economic şi naţional nu i în joc. Pentru ce au pus drumului Bucure-Jeştilor deputăţiile da ţărani pentru aprotesta? Răspunsul e cât se poate de trist. Se spune că la uşile din Sângeorgiu sânt interesaţi câţiva înalţi slujbaşii de Stat, ca acţionari şi pentru a le ridica valoarea vreau să aducă aici sediul de plasă. Problema natalităţii în Franţa şi îa noi Descreşterea natalităţii în Franţa a fost o problemă ce se preocupa pe economiştii francezi încă înainte de război. Acum când în urma marilor pierderi suferite de Franţa în războiul mondial se pune chestiunea repopulării, problema natalului este ridicată la rangul celor mai importante dintre preocupările naţionale. Ia scopul de a se provoca o simţitoare creştere a natalităţii în Franţa, nu numai ei au intensificat mijloacele cele mari eficace pentru apărarea copilului şi răspândirea cât mai largă în massa poporului francez a puericultura, desvoltându-se la maximum şcolile în aer liber, grădinile de copii, instituţii de ocrotirea maternităţii, etc., şi oficialitatea franceză iniţiază concursuri şi expoziţii pentru a naşte în inima oricărui cetăţean francez do rinţa de a avea familia cea mai sănătoasă, prosperă, numeroasă, frumoasă, etc. In afară da acestea însuşi paramentul francez a luat în considerare un profit da lege din iniţativă parlamentară pentru instituirea unui buget anual de cel puţin 220 da milioane pentru a se acorda pri a lega alocaţiuni de câte 860 franci, 420, 480 etc, pentru familiile da la trei copii în sus. Intre ergumentele aduse pentru susţinerea acestui proeet de lege sunt şi următoarele cuvinte de o convingere rară : „Pentru bugetul războiului se chultuesc miliarda, aa va ezita oare a se cheltui 220 milecise pentru asigurarea existenţii patriei?’* Problema aceasta are o latură care ne priveşte şi pe noi Românii. îngrozitoarea mortalitate infantilei în România trebua să ne dea da gândit. Ia această direcţie trebueşta îndreptetă toată atenţiunea şi toata mijloacele. Ca ne foloseşte nouă , natalitatea este îa floare la noi, când moartea secere pe toate cărăriie mai aies între copii. Statisticela sunt destul da elocvente pemtru ca să mai fia nevoa de argumenta peara a cere să se ia măsuri cât mai urgenta şi cât mai eficace pentru a pune ragedele vieţi la adăpost într'o societate adesea iizeră şi de cele mai multe ori ignorând maijloacele ca cei mai sănătoase creşteri infantile. Iarăşi... tratative Dl G. Rosin de la „Adevărul“ şi-a făcut o specialitate din a divulga mereu „irelative" inexistente între dl I. Mania şi liberali. Se ştie cu câtă stăruinţă a urmărit dsa acele „tratative“ cara erau în închipuirea sau în interesele dsale — înainte de Paşti. Azi revine asupra lor, afirmând că s’au „reluat“, dupăae nici azi dsa nu vrea să iea cunoştinţă că osle „vechi“ au fost desminţite categoric din joc competent. Mai mult. Noi ştim că dl Mani a făcut atent tocmai de dl Rosin că va apare în „Adevărul* o ştire despre tratativele dsale cu liberalii, l-a autorizat pe dl Rosin să desraintă, şi că dsa, în loc să desmintă, a confirmat cu un număr mai târziu tocmai poeaca îl autorizase prezidentul nostru sa desmintă, adică. .. tratativele. Acum dlui Rosin iarăşi i se nîz’re, şi ne aşteptăm că vr’o săptămânâdouă coloaaele „Adevărului* iarăşi să fie pline cu tratativele dintre noi şi liberali. Se’nţelege, desminţirile noastre „Adevărul* cu le va înregistra, şi după o lună dl Rorn va veni din nou să spună el... n’a vizat dezminţiri oficiale şi. .. categorice ! Ne întrebăm ce scopuri poate urmări un ziarist ca dl G. Rosin ? Și ‘ se interes poate avea , Adevărul* Să-i deschid coloanele pentru aîmbăta lumea cu apă rece ?