Patria, noiembrie 1921 (Anul 3, nr. 246-269)

1921-11-27 / nr. 267

=PATRIA = DESCHIDEREA CORPURILOR LEGIUITOARE Care va fi atitudinea parlamentarilor minoritari — Soluţionarea crizei — Necesitatea unei noul constituţii In ziua de 28 Noemvrie ,se deschide sesiunea ordinară a Corpurilor legiuitoare. Rnercarea dlui general Averessu da a te prorogi cu 6 luni, a rămas infructoasă. Inceputul activităţii parlamentare va aduce fi soluționarea crizei politice, care durează de la retragerea parlamentarilor minoritari.". Nu se ştie Inel precis care va fi atitudnea opoziţiei,dar credem că parlamentantari retraşi nu vor reveni la şedinţele celor două Corpuri legiuitoare. Sfinţirile dlui Argetoianu de a stabili o înţelegere cu partidul ţărănesc au fimai fără rezultat. De altfel — cu prilejul congresului de Duminecă — comitetul partidului ţăăttesc a publicat un scurt comunicat, în legătură cu atitudinea parlamentarilor ţărănişti, în care se precizează că, situaţia politică fiind neschimbă orice discuţie privitoare la revenirea lor la şedinţele Corpurilor legiuitoare, este inutilă*. Situaţia politică este neschimbată, ■mai ales în ceea ce priveşte cauzele care au determinat părăsirea parlamentului Atât compoziţia guvernului cât şi atmosfera morală a parlamentului sunt aceleaşi, ca şi la sfârşitul seziunei trecute. Am putea adăuga doar criza economică de azi, care a îngreuiat şi mai mult situaţia guvernului. * Dacă este adevărat că conducătorii partidului poporului au pus mari insistenţe pe lângă cel ţirinesc, pentru revenirea la parlament a deputaţilor acestui din urmă partid, nu e mai puţin adevărat din firma lui da astăzi, dacă se confirmă hotărârea întregei opoziţii de a rămâne malri de parlament, criza politică nu poate fi soluţionată decât prin demisunea dlui general Averessu şi dzolvarea parlamentului. E de o aberaţie să se creadă câ Corpurile legiuitoare vor putea fuca,in absenţa reprezentanţilor opoziţei cari sânt un numir aşa de mare. Nici vorbi că preşedinţii Camerei şi Senatniii nu vor putea risca să declare vacante — potrivit regulamentului — focurile parlamentarilor retrişi. Noul alegeri pentru complectarea acestor locuri, ar fi o sentinţă şi mai categorică pentru imposibilitatea guvernului dlui general Averescu, de a rămâne la cârma trebilor publice. In mesajul ds deschidere a Corpurilor legiuitoare se mai vorbeşti dintre altele şi de necesitatea modifiiăriîi Constituţie!. Dl Tahe Ionescu care a diVuat această chestiune aprivi câtva m in coloasele ziarului „Univer I“, a euşit să-şi strecoare în mesaj, dorința dsale de revizuire. Aceasta este desigur o abilitate, spre a se inlătura instituirea unei noui Constituţii. Toate argumentele dsale — expuse în „Universul* — împotriva ntilităţei unei noui Constituţii, sunt trase de păr. Astăzi toate partidele din opoziţie afirmă această necesitate, şi tentativa dlui Tache Ionescu nu o va putea împiedeca. Şi apoi cum se poate vorbi de revizurea Constituţiei în mesajul de deschiere a unei seziuni pronare, care nu are caracter de Constituantă, şi deci nu poate lucra decât ca Parlament ordina?? Ne îndoim o? guvernar vs ignor» acest fapt, ,’căci încercarea de a considera drept Constituită un Parlament ordinar ar fi un nou abuz fără nici o utilitate. Oricare ar fi guvernul ca va lua succesiunea celui actual, va trebui sa dea târli o Constituţie nouă. CUI SE DATOREŞTE DEZASTRUL FINANCIAR — Un răspuns „Indreptarea“ — Nu am crezut niciodată în bunul simţ al confratelui guvernamental îndreptarea, dar nici nu puteam bănui, că este capabil de atâta cinism, ca să afirme — nici mai mult, nici mai puţin — că dezastrul financiar de astăzi se datoreşte . . . guvernului Vaida . Se vede, că dl Argetoianu — medicul, nu este specialist în maladii nervoase, căci altfel ar încerca să-şi tămăduiască slujitorii. ţ.«.. Nu am ivit nici o atenţiune — ca deobiceiu—tentativelor „indreptărei" împotriva bunului simţ, dacă un confrate serios din Bucureşti, nu ar fi relevat această neroadă afirmaţiune. „îndreptarea“ precizează că dezastrul de astăzi este consecinţa unui împrumut de trei milioane lire, contractat de guvernul Vaida în Italia. Se protestează pe pieţele marilor oraşe din apus bonuri de tezaur de miliarde, sume risipite fără nici o chibzuială de guvernul dlui general Averescu, totuşi din ştiut financiar se datoreşte unui împrumut de hei milioane făcut acum doi ani, când teul nostru cota 33 de centime la bursa din Paris. . . Şi apoi guvernul dlui Vaida este vinovat de risipa ce se face azi, de speculaţiunile ce s’au făcut cu operaţiunile de export şi import, cari au îmbogăţit o mână de „paraziţi prăbuşind în schimb leul la 6 centime ? Ce am mai putea adaogă? Ne-ar fi greu să stbilim, dacă afirmi- Jiunea Indrentirel este neruşinaresau inconştientă. j Primpretorii: Hossu și dr Vesa — Un răspuns dlui Vesa — In articolul publicat la 13 Octomvrie a. c. In „Gazeta Ardealului* dl dr A. Vess, actualul primpretor al puşei Abrud, aduce câteva învinuiri grele și nedrepte dlui Hossu fostului primpretor al aceieiaş plase. Aceste acuze, ca unul oare euaos: bine trei putui dlui Hossu mă simţesc Indem- nat să le resping. Adevărul e, ca dl Hossu s’a reîntors din război — unde fusese izgonit deucigaşul* din Roşia — zdrobit nu numai trupeşte ci şi sufleşte, în primela zile ale lunei Ootumbe 1918. Debil la piept, plin da reuma, a venit acasă, unde în primul moment a luat dispoziţii, alături de subscrisul, pentru concordarea păcii interne, ordinei şi a imiştei publice la frantaşa noastă comună Mogoş. A purtat dl Hossu uniforma armatei austro ungare — fără decoraţii — de ce se impută ? La toate anestea dl Hossu a desbrâcat-o cu o zi mai înainte da dl dl Vess. Cât priveşte afirmaţia dlui Vesa despreînota antiromânessei a prim pretorelui Hossu, din timpul cât a fost ofiţer peste prizonierii sustonogari rămâne ca acel domn Pitic să clarifice chestiunea in faţa parchetului. In şirul acuzelor de cari face uz dl dr Vesa sefla şi aceia că primpretorele Hossu în timpul ungurilor in calitate da secretar ar fi Încredinţat toate procesele, purtate împotriva superiorităţii sale maghare — in chestii disciplinare — advocatului ungur dl Pongrác. Este adevărat, dar spre desluşire să se ştie următoarele: Primul său proces a dat dlui dl Căriil Velican advocat in Alba-Iulia. Procesul s’a amânat 2 ani fără leac de ispravă, pentru ei forurile judecătoreşti, privea lcrurile dlui Hossu, prin prizma şovinismului. Pentru al doilea proces a angajat pe advocatul ungur, de oarece. D. Hibbzu, in timpul acela ariile pentru dsa s’a dus la BeJ. Acolo, consultând pe fruntaşii noştrii politici, toţi au fost de acord să şi ia un advocat ungur, care sub raport politic să fie opoziponalist. Cât priveşte alte procese, aia cetăţenilor din comuna Mogoş, din partea dlui Hossu erau îndrumate dea dreptul la advocatul dl George David, Laurenţiu Pop şi dl Dmra, din Abrud. "Este adevărat, că dl Hossu a ordonat jandarmeriei aia Bucium, adunarea unor obiecte furate de la societatea „Arama“, daoarece locuitorii ne plângeau împotriva greutăților aei tram, indurate, pe lângă lipsa totală a lucrărilor ia mineie di aur, ui Hossu ca prîmpretor, dorina a* *j a aaromnelor acestor muncitori a uoautl pe reprezentantul societății »A-*.ma* să cerce & reface mașinarine b*nor. Impedecarea devastrii pădurilor — deşi momentan provoacă nemulţumiri, — a rezultat du o trebuinţă imperativă, de interes obştesc, şi naţional românesc mai pe sus de toate întrebările pe cari le pune şi răspunsurile date, apoi deslegarea problemelor de ment — şuierate de di Vesa din timpul revoluţiei anului 1918 — in forma in care le prscizeszâ. Sunt mai muit ridicole decât serioase. Incoatestapil e că dl Hossu ca om de administraţie reprezintă o forţa iar majoritatea otioumţiior cu pr*x» dlui Vesu, sunt tot atâţia atomi neînsemnaţi in arta de a conduce o plasă. Faptele vorbesc. Cât pentru di dresa, aşteptăm se vedem efectele bune şi mulţumirea generală a poporului, iar nu dipione de advocat met doctorate, din Ultimele informaţiuni împrumut romanesc în Franţa — Dl Titulescu a anunţat telegrafic din Paris că s’a realizat împrumutul, dar nu a precizat şi suma şi condiţiunile. S’au obţinut lei pe devize streine şi s’au realizat şi celelalte aranjamente financiare, in urma cărora s’a şi întocmit o comisie la Bursa din Paris ca să exercite un control şi să ia la timp măsurile cuvenite contra speculei cu leul. — inaugurarea podului da peste Bortea va avea loa la 5 Decemvrie cu o deoiebită solemnitate. Vor asista M. S Regele, membrii guvernului parlamentarii din Dobrogea şi autorităţiie din Constanta şi Turcana. — Din Viena, Btrun şi Pug. a anunţat blocarea depoztelordonau de către guvernele respective. — Direcţia P. T. T. Cluj a luat dispoziţii ca să se oblige personalul P. T. T. sa poarte uniforma românească, destibuită acestui personal. — Direcţia P. T. T. a comunicat tuturor oficiilor poştale, că atleia 1 Decemvrie pentru coletele externe, pentru ţările cu cari am reluat sau vom relua legăturile de transport, să se perceapă taxele socotindu-se 1 franc de aur egal cu 20 lei. — Guvernul Rsuhului a dizolvat formaţiunile monarhiste. Cei ce vor mai fi gîsiţi că fac pi^pggandi mocaihuta vor fi pedepsiţi la 8 luni lachisoare şi amendaţi până la 50.000 mărci. — Greva metalurgiştilor din Liguria a încetat ia urma acordului dintre grevişti şi patroni. Greviştii dela o alie ferate dun Napoli au fost puşi in libertate. La Tnest s’a delclarat greva generală, ca, azi oamenii tie semdi nu mai fac itusele de conştiinţa. Dl .Vess, afirmi că dl Hosm a fost abia un „subsecretar“ în Mogoş* Minciunii Dl Hossu a fost secretarul comunei Mogoş. Mogoşul va trebui să-i aducă pe veci tributul său de recunoştinţă. Mişcarea — cum nu o pot numi revolupe — a sufocat-o nu frica puterii armelor inmatnate celor mai imbecite mâni ale gardiştilor noştri, — ci noul botez al credinţei ce aveam şi-l primim, puternicul impuls moral şi naţional spre ideale dorite de întreg poporul român. Vârturani români din Munţîi Apuseni, prin cuvântului lor au întronat pacea şi liniştia in poporul nemulţumit cu regimul vechiu. Orice se va zice şi face împotriva dlui H sau, dsg rămâne omul de pomenit, cel ce nici nu se abate nici nu sufere să se abată alţii — dela rânduiala edităţii din care face parte şi pe care o serveşte. Unificarea biserîcei d In şedinţa de ieri a Sfântului Snod care a ţinut de la ora 5 până la 9 seara dl Ctavlen Goga a precizat dezideratele guvernului in legătură cu unificarea boirlui şi a analizat pe larg statutul lui Şigma, arătând că interesele de Stat in zilele noastre nu pot îngădui aplicarea lui, nici tnfiinţarea unui Sinod ngonal După vii şi îndelungaţi discuții s'a căzut de acord ca numai in Ardeal şi în mod temporal şi ex cplonar să poată funcţiona fără drept de legiuiri un congres metropolitan. Episcopi şi mitropotul Ardealul s'au obţinut dela vot urmând să aibă şi învoirea congresului naţional b sericesc din Ardeal. — Dela 1 Mai până la 1 Oct. s’au e xportat din Ardeal şi Banat: 16 294 oi, 33 lauri improduativi, 529 vaci, 30 S..voii, 30 b.volifla, 28.369 porci şi 2u0 Ol. — Agenţii poliţiei au reuşit să aresteze o bandă de hoţi un număr de 6, care a săvârşit în Cluj aprospa douăzeci de furturi. Hoţii arestaţi, cei mai mulţi minori, sunt: Gaal Janos, Bo(-) tesz Adam Dazec, Pauk Gyula, Le-' bovits Izsak, O.ves Zoltan şi Abraham Salamon. — Ieri la ora 7 seara a avut loc la Redută o conferinţă muncitorească1 a deputatului socialist dl Dssoal, care a vorbit „Despre principiile socialiste*, la această conferinţă, autorul a căutat sâ arate principiile şi pro- gramul socialismului, în legătură cu criza economică şi improductivitatea sub regimul actual. « — Conducătorii socialişti francezi Jouheaux şi Grubbach au plecat la Berna spre a discuta cu socialiştii germani apropierea sociaistă frannogermani. — Toţii chiriaşii şi proprietarii sunt obligați să-şi prezinte contractele de închiriere pentru ravertire la oficiul de închiriere al oraşului. In caz contrar vor fi pedepsiţi. Taxele telegramelor ce se trimit in streinatate, s au stabilit dela 1 Decemvrie în proporţia de 1 franc aur egal 25 iei. Taxele ie vom publica la numărul viitor în parte. — Contingentul anualelor domestice îa acsgui au după statistica Direcţiune! zootechaiae, a crescut la boi cu 10 81%, bivoli 081%, porci 19%, cai 7 72%, oi 10 5% şi capre l2°/0 faţă de cei din anul trecut. — Intre comarcianţii amsgbiari s’au produs neinţeiegeri,la urma agitaţiilor în vederea alegerei noului comitet si Camerei de comerţ. Astfel cea mai mare parte a comercianţilor maghiari îşi va propune separat când,daţi. — Oaşului Arad i s’a aprobat cererea de a-şi ia caua impozitele comunale stabite de către consiliul pomânal. — Foffe a plecat la Irkutsk spre a Încheia o alianţă a Rusiei sovietice cu China. „ I — Dl Alexandru Vaida a fost aseară la orele şase în audienţă la M. S. Regele. — Cursul leului la Bura» din Paris dela 25 Noemvrie: 10 şi 5 optimi. — Comitetul exidativ al partidului ţărăneşti a hotărât ca nici unul din membrii partidului să nu asiste le deschiderea parlament ital sub pedeapsa excluderii din partid. — Societs.ua de Sf Inţi dn Cluj ţine adunarea generală ordinară Dumineiă 27 Njemvrie o, la ora l1 dimineaţa In amfiteatrul de la Institutul da Botanică generală (Universitate) Toţi domnii membri ai Societăţii sunt rugaţi si ia parte i această şedinţă. — Telegramele pentru Turcia se primea garantate numai pentru Constantinopol. In celelalte localităţi ale Turciei se primesc numai pe riscul expeditorilor. — Biuroul de Închiriere s’a instalat la Secretariatul internelor, îa fostu bîurou al Inspectoratului gardiştilor care a fost desfiinţat. — După o ştire din Belgrad autorităţile iugoslave au arestat pe colonelul Vassici care fiind Incredinţat să cumpere la Viena, material de război, a speculit Statul. . — Artiştii de la toate teatrele vieneze au cerut sporuri de salarii de 300 la sută. După ce direcţiile teatrelor nu le-au satisfăcut decât in parte, cu 100 la sută, pretenţi la, ei ameninţă să declare greva. — Ieri a foat osândit la 10 ani Închisoare fostul funcţionr de la legaţia cehoslovacă din Budapesta, Lyll Hermann, care furate ştampi- lele legaţiei şi a făcut specuaţiunni , de valută. — Consiliul suprem se va întruni in primele zile ale lunei Ianuarie spre a decide asupra împărţirea miliardului de miraj aur ce urmează si fie plătit de Germania Vasile BanuțiU Patah. » TELEGRAME it€v©3te te din Ucraina Paris. — S3 confirmă luarea Vijniței de către vorsinienL In departamentul Cherson coloniștii germani au îcat armele contra armatelor roșii. (A. T. R) Dl Briand a părăsit America Washington. — Dl Briand a plecat satzi pentru a se reîntoarce în Frant». La gară a fost salutat de delegaţiunile franceză şi americană in frunte cu secretarul de Stat Hughes (ATR) Aviaţia română la Paris Paris. — Delegaţii seronauticei române la Paris ai oferit un dejun în onoarea organizatorilor primului congres internaţional al navigaţiei aeriene (ATR) | Denunţarea alianţei anglo-japoneze PurU — „Le Temps“ pent.âadijss! nu convert a anglo japonezi scrie că’ Japonia nr fi dispus! să denunţe tratatul la cîz cî s'ar putea lachaia alianţa între America, Anglia şi Japonia. (A. T. R) Stinnes la Londra Londra. — Stinnes înainte de îaouperea tratativelor de la Londra a discutat cu mai multe delegaţiuni ruseşti un proiect pentru o apropiere mai strânsă econorică între Germania, Rusia şi Anglia. f Vot de încredere guvernului francez Paris. — Camera franceză s terminat ori discutarea interpelărilor relative la situaţia financiară a Franţei. S’a adoptat ordinea de zi prin care se acordă încredere guvernului cu 347 voturi contra 180 Prin aceeaşi ordine da zi s’a cerut guvernului să supraveghieze la stricta executare a angajamentelor Germaniei şi să ia toate măsunle necesare pentru asigurarea creanţelor Franţei. (ATR) Pregc. — Prim ministrul Beneş s a dresat dlui Tache Ionescu o telegramă prin care după ce insistă asupra succesului României şi Cehosîovaciein chestiunea habsburgică.i cere ministrului de externe român sil română şi pe mai departe solidar. I îmbunătăţirea valutei polone Virşovia. — Ministrul de finanţe polonez a pregătit un proiect pentru îmbunătăţirea valutei poloneze. După proiectul acesta marca poloneză va fi stampilată şi se va retrage cu ocazia aceea ,50 de procente. Plebiscitul in Şopron Paris. — Conferinţa ambasadorilor s’a ocupat de organizirea biebiscitului in regiunea Şopron, fixând miaurila ce S3 vor lua pentru csigureres ord’nei In timpul plebiscitului. (ATR) O telegramă a dlui Beneș = 27 traemyrn. 1921 = Linia Hamburg-America serviciu comun cu linia United-American si linia Hambnrg-America sudica Reprezentant general concesionat pentru România Agentura Lazarovici Timişoara Bucureşti Cernăuţi str. Meroy 2. Str. Orivi,ed83 Str. Tempel 4 P. T. A duc la cunoştinţa sa. Public că lina Hamburg-America și-a reads iarăș în starea de mai înainte parcul de vapoare și că vapoarele sale pleacă din Hamburg la Newyork în felul următor : Domv e 1 . . . Mount Carroll „ 8 . . . .» Harisa#^ . 15 .... Mount Clinton „ 22 . . . Württemberg „ 19 . . . . Mount Clay Stre America de Sud Decemvre 2 . . . . "Teutonia „ 15 ... . Tucuman „ -ne .... Pocone Posesorii biletelor de liber parcurs pe lina noastră sunt rugaţi a avea amabilitatea să se prezinte cu 10 zile înainte de plecarea vaporului cu rae vor să călătorească aducând tote documentele trebuin ioase pentru clătorie, în una din cancelariile mele de ac’, spre a putea dispune încă la timp asupra celor Accesare pentru călătorie. Cu toată stima 1388 1—5 Agentura Lazarovici Broderiei & pqrslană şi in margalet pentru hiine, cu diferite mo- tive. Nasturi îmbrăcaţi modele de manufactură, adjustări cu I preţuri moderate HÉJJA BEL A I Cb|, Ca’ies Rsg F^rfinisml Nr 81380 Baju I. 1—180 j! Cafeneaua „METROPOL“și cel mai impozant local, în toată Joia concertează muzica militară în celelalte zile orchestră cu lăutari de primul rang. Serviciul prompt. _ ________ 981 20 50 ______ ICAUTAM I funcţionar român care H afară de limba română I să posedă şi cea maI ghiară şi germană, cu- 9 noscând şi contabili tatea suplă 1 I FABRICA DE GAZ Cetiţi ziarul „PATRIA*“ Nr. 635/1921. a. f. c. sc. d. CONCURS La liceul grăniceresc „George Coşbuc“ din Năsâud este a se umplea catedra vacantă de ştinţele naturale. Titularul, respective suplinitorul acestei catedre va primi retribuţiile, pe can le primesc profesorii similari de la liceele de Stat. Petiţionarii, români, cetăţeni ai statului român, îşi vor înainta petiţiile însoţite de actele justificative subscrisei Comisiuni administrătoare, prin direcţiunea liceului suscitat, în termin de 15 zile dela ultima publicare a acestui concurs. Năsăud, la 23 Noenvrie 1921. In numele comisiunii administratoare a fondurilr central şcolar şi de stipendii din districtul Năsăudului: Președinte. ss D Teom Tanco, p Secretar: ss. Tjedar Smon. 1389 1-3 GLADYS I SHOE CREAM THEE BEST I I Crema de ghete a | | lumei distinse, se | poate afla în orice prăvălie mai bună. | | Fabricata de Geza Herczeg | «ieg-» | Fabrică chimică Cluj. , R:dodor rispon&ahl: Mihail M Procoput.