Patria, noiembrie 1921 (Anul 3, nr. 246-269)
1921-11-26 / nr. 266
' / D aj # Sâmbătă 26 Noemyne 192 V ________• J UN LFU EXEMPLARUL Ansi 111, # Numărul 266 v Corvocare Membrii Comitetului execuţiv precum şi parlamentarii Partidului Naţional român sunt convocaţi la şedinţa ce se ta finea Duminecă la ora 10 a. m. In Ciuj. Ce guvern ne trebue? „Un român din România-Mare" publică ictf’un număr resent din „Viitorul* un articol sub titlul: «Ce ar trebui sa fie s&ualmente un guvern?“ Dup ace arstă problemele urgenta de Stat eleri trebuiesc rezolvata, autorul răspunde, Întrebării ce-și pune, ap: „Mi se poets vorbi de un guvern de mo zaic, ale partidelor cu credinţe deosebite, câci deosebirea de vaded din guvern ar face cu nepoticţă orice astirnia unitară şi hotărâtă“. Şi cum si fie Parlamentul? Răspunde acelaş român din România- Mare: „Un regim parlamentar constituţional al unui Stat naţional şi democratic nu poate fi aşezat la mod normal decât pe organizaţii politice întinse na pe regiuni ei pe toată suprafaţa ţării. D«îai orice guvern te buc să fie bazat pe colaborarea tuturor fraţilor uniţi in b/zs aceleiaşi predics de principii, nu in ba«*, despărţeniei pe rare eutropirea streini % adna o Intre noi". Articolul din „Viitorul* vine după ce tratativele Intre partidul naţional şi cel libiral n eu putut da un rezultat ta Vederea unui govern de colaborare, aşa ci din el «’ar putea bănui şi moare!« cari au determinat eşecul tratativelor. Suntem, mai întâi, de per fsat acord ci „un guvern de mozaic,“ „un guvern al partidalor cu oudiţite deg- I seb.te,“ nu poate aduce reso ivirea problemelor urgentă de Stat. Daca un guvern de colaborare a’at fa^e cu intenția hotărâtă ca fiec*re p*a rî d reprezentat In guvern sâ-și urm^reasca realizarea programului său cu totul deosebit de al celem-te, reprezentate In guvern, de sigur ci nu a’ar ajunge la alt rezultat decât «a «s bata apa in piuă. Când unii ar trag* la dreapta ceilalți ar trage la stânga, ji carul Statului ar rămâne pe top. w~ Dar un guvern de colaborare al partelor care se deosebesc in programul integral este posibil pe baza unui acord mutate stabnit asupra unui anume program de gaternamănt pentru o situație data, pentru iesolvirea unor anume probleme de Stat, asupra cărora partidele de colaborare cad de acord inainte de a se forma guvernul lor. Puds despre astfel de guverne de colaborare ne-au dat tot- deauna statele constituţionale, ne dau mai atee azi, după război, când foarte puţine sunt ţurie care să nu fie conduse de guverne de colaborare, deşi partidele care sunt reprezentate un guvern, sa deosebesc, uneori chiar fundamemal, la ce priveşte programul integrat de partid. Dar ele au căzut de acord asupra unor anumite chestiuni, asupra unor aperifice probleme de Stat in care au preferat apelaji soiupi, şi pe cari stiu că au datoria naţională si ie realizeze. Partide cu program politic deosebit, sau chiar contrar la anumite puncte, pot da guverne da colaborare, fără a fi aceste „de mozaic“. In momentul când cad de acord asupra unui program de governamem bine precizat. Când acest program ara la vedere probleme fundameniste de Stat, — cum ar fi cazul la nur — nu se poate presupune că divergenţa dintre partidele naţionale şi democratice să fie aşa de mare, încât să nu se poată ajunge la un acord care să dea un guvern de o acţiune solidară. Sau crede autorul articolului din „Viitorul“, că la cele patru probleme urgente pe care ie sminteşte; o nouă constituţie, de xentralizarea şi unificarea administrativă, consolidarea financiară şi o Îndrumare economiei bine chiiuiti, pe care ie crede mai arzătoare, nu s;ar fi putut ajunge le un astfel de acord intre partidele unirii. Încât guvernul ce le-ar fi rezolvat să poată avea 0 acţiune unitară ? Când se ştie că partidul naţional, cel naţionalist democrat, cel ţărănesc din Basarabia şi al unirii din Bucovina au căzut odată de acord asupra , jt acestor probleme in guvernul Vaidai teama de un guvern de mozaic mic s’sr putea explica decât lutri un singur chip: că partidul literal s’ar adopta] la aceste problema un program larg democratic şi national. Unitatea da acţiune a unul guvern: e salutară numai In cazul când această acţ’una porneşte într’adevăr dintr’an program colectiv-unitar dai guvernare şi nici decât din voinţa!anal ministru. Dar, lomtaul din România-Mars mai spuse, că şi regimul parismsn-j tar trebue sa sa razsme „pe organi-j zaţii politice Întinsa nu pa regiuni, cil pe tost* suprefaţa ţării.“ Cu alte onj viaţa, majoritatea parlamentari să o dea cu o coaliţie Intra partide, ci uni singur partid, după cum şi guvernul trebue să fie al unui singur partid —! el aceasta e, In ultima analizi, tema de un guvern mozaic. Aşadar, e limpede. Autorul artico’ului din ,Viitorul* s» rămas la vechea concepţie politics din Regat: domnia unu! singur partid. Am Înţeles deplin, dar am vrea să ştim, dacă această concepţie a determinat şi eşecul tratativelor ? . Numai cât Românul din România- Mare cită un lucru, ci „ceeas ce ar trebui să fie actualmente un guvern“, avem de un an şi jumitate. E tocmai guvernul Aversasu despre care scrie la început, ci prăbuşirea lui sub propriele păcate e sigură. Intr’adevăr guvernul actual şi majorităţile parlamentare actuale sunt tocmai esea ce doreşte pentru viitor autorul articolului de care ne ocupăm. Au ieşit, şi guvernul şi majorităţile, din concepţia stipapiei absolute a unui singur partid. Da un an şi jumătate avem un guvern, care nu e de toc „de mozaic", ci unitar in acţiunile sale, fiind guvernul unui singur partid , avem majorităţi eşite din organizaţii politice tot insa nu pe regiuni, ci pe toată suprafaţa ţârii.* Sa ştie dir, ci partidul poporului» „distrus“ partidele regionale. Aşadar proba e făcută. Rezultatul e dezastruos după însăşi mărturisirile autorului articolului de care te ocupim. Crede autorul, că repetând alţii ce a preconizat dl Averes ea, o să iese mai brează ? Noi nu mai avem nevoie de o nouă probă, n-a destui una singură. Şi ţării asemenea ! EFEMERIDE - Un riporter Isteţ Perechea regali italiană îşi serbează anul acesta nunta de argint Zarul ,Perseverenta* Iţi aduce aminte cu acest prilej de un incident petrecut Înainte cu 25 de ani. In biserica Maria degli Angeli din Roma era rezervat un loc foarte prost pentru ziariştii oari voiau ai aziste la săvârşirea actului religios al cununiei regale. Da aceea un riporter mai isteţ a strecurat câţiva siniton In mâna prasnicului Înainte de-a se deschide biserica, iar acesta l’a ascuns frumuşel in dosul altarului. De aici putea s’audă ţi să vadă până ţi cele mai mici em'munte. Când perechea ingenunchiase In fa ţ» altarului ţi ceremonia ajunsese punctul ei suprem, un poliţist secret de pe galerie descoperi cu groaza pe individul suspect care se ascundea Intre cutele perdelei dels al.ars S’a dat joa cu grija f.r’ să facâ sgomoteri apropiau-se de reporter l a întrebat i_u glaa scăzut dar ameninţato': „Cine eşti ?“ Et+ hot&rlc numai decât să-l aresttz . — .buni reporterul outărei ti outarui z.»r‘ — „ I laci aci?"— „Vezi - ne pe f.o, irui bj-ju reportajul.' — „Aici nu mai poţi rămâne suo nci un chip * — „Pentru ce nu, mă simt doar desul de bine, nu înţeleg de ce mi-ar schimba locul. — Dialogul dus până acum în şoaptă ameninţa sa devie aspru Poliţistul rezista ca necunoscutul de după altar să ostăşească numaidecât biseria şi pentru ca vorbele saie să facă mai mult efect 11 apucă pa reporter de braţ. — „Ia ţi mâna repede c’am aâ strig", șopti jurnalistul. — „Pentru Dzeu taci şi vezi-ţi pe ..diurn*, — ,bă tao? — ce sunt nebun ? Am să răpnege ca un taur." Momentul era cât se poate de critic. Ochii tuturor erau Îndreptaţi asupra perechei dela altar şi o tăcere stas de adâncă dosnea, Încât paim auzi căierea unui ac. Polițistul chibzui un miaut și crezui apoi câ-i mai cuminte să-i dea pace reporterului. ARISTARUA COMP. Partidul naţional şi deschiderea parlamentului Duminecă se vor întruni în oraşulnostru membri comitatului executiv ifi parlamentarii partidului naţional KOirâa, pentru a se cerceta din nou [situaţia politică. Dasch’derea parlam, ntului «fă ţara la aceleiaşi crize politica md agrevate înoi, la «are era ia itt'hider«» Corpurilor Lpglaitosre. I Adânc conştienţi de gravitates hotâ- I sârii luate cu privire la retragerea jdin pamment, deputaţii şi senatorii I noştri nu s’an gâcd t «iot pa-o clipă jds-a reveni asupra hits radi lor, dar jin aceeaşi vreme pfrsianii naţionale s’a nizdt ca până la redeschiderea Iparlamentului criza politică să fie rseizolrattî. Pantm ca azi ţera să fi putat, cu [adevărat, să pornească in sfârșit pe un drum adevărat constitoional, revenit!d i-sa la legalitate, era necesarca acest guvern să place și parlamentul si fie dizolvat. Acesîs două posîtuîate au fost susţinute de partidul Instansl In toata adunările poporale, îţi tot pentru realizarea lor a intrat lin tratative cu partidele politice care f aveau acaeaşi convingere cu privire f ls rezolvirea crizei. I Manifestarea deplin solidară a Ar*dealului şi a Banatului in jurul celor ţîlaaă postulate ale partidului naţionaln’a fost apreciată l» locurile compatente; tncercările pentru a forma un guvern de colaborare n’au reuşit, după cum se ştie nu din vica noastră. Un adevăr voim s£ constatăm: partidul naţional şi-a Împlinit datoria In urma hotărârii de a sa retrage din parlament. A flout tot ce i-a stat In putinţă pentru rezolvirea crizei politice pa oare strict constituţională. Azi, In fsus redserhidarei parlamentului majorităţilor, o examinare din nou a situaţiei politice se impune. Credem, că nici unul dintre parlamentarii noştri şi dintre membrii comitetului executiv ai partidului nu vor lipsi deja întrunirea de Duminecă. Trupele americane la Rin Poin. — Dl Briard a declarat unui redactor al ziarului „New York Hirald“ oât trebue să se insiste ca trupele americane să fie menţinute la Rin şi a adăugat că drapelul american care falfie pe Rin contribue la dearmarea morală a Germaniei, precum au contribuit tropăie amerare la victoria militară a Atistilor (ATV) Rezultatul alegerilor din Belgia Bruxelles. In urma alegerilor cari au avut loc, noua Cameră va cuprinde 82 catolici, 66 socialiști, 33 liberali, 4 din partidul frontului și un combatant. (ATR.) Deschiderea parlamentului In Monitorul Oficial a apărat decretul pentru convocarea Corpurilor legiuitoare pe ziua de 23 Noemvrit. Dito săptămână presa românească cerea să ghicească : se vor deschide sa?i na, la terminal fixat în Constitute Corpurile noastre legiuitoare ? Dică fdni nirogena din Senat şi Cameră a deputaţilor opoziionişti, se punea întrebarea dacă M. Sa Regele va semna decretul pentru deschiderea unui parlament, sare compus numai din majorităţile guvernamentale, nu mai poate fi considerat ca reprezentând ţoinţa Ţârii ? Mrccât voi anal din partideie politice sare Van retras din parlament n’a reveni asupra hotărârii luate, se credea să M. Sa st va folosi de dreptul ce il dă Constituția de-a amâna la o lună deschiderea parlamentului, pentru ca in acest Interval guvernat să facă ultimele încercări pentru a-și salva sita apa. Erea bărbaţi politici care credeau că parlamentar nu se va deschide în lipsa deputaplor din opezie. Până In ultimul moment se spera în cercurile guvernamentale că deputată ţărănişti vor ntira un parlamnt, dar tutimat comunicat ţărănist arată Umpede că tt, socotind staapa politică nes'.h'mbata, n’au de gând să rtvle la pariert ut. S totis, Cor par lie legiuitoare se vor dtside. Criza po ittad nu s’a pntut rezolva în decursul vacantei pariam mure, partidele politice din cpozpt riau patat ejange la un acord care ar fi ușurat sarcina Suveranului în rezolvirea crizei, iar guvernul Averisca ţine să meargă până tn pânzele albe In lupta sa pentru rămânerea la putere. Vom vedea ce va fi guvernul care na voeşts să plete decât prin mjloact „consuli penale“. Se va încumeta el să legifereze „constitutional“ numai ca deputatU majorttâfitor ? Nouă ni se pare că va cuteza. Qavsral Averescu a mers atât de departe pe drumul anticonstituţional, nicăi credem c ă ori aci nu mai este întoarcere. DATORIILE STATULUI Statul datoreşte întreprinderilor particulare peste un miliard de lei, datorii cari periclitează marea Industrie Situaţia precară în care se găseşte tezaurul public, care nu mai poate face , faţă nici plăţilor curente pentru funcţionari şi mai ales obligaţiunilor faţă de unele instituţiuni industriale şi econo- mice, a determinat ministerul de finanţe ca să ceară Băncei Naţionale un nou Împrumut de tinei sute de milioane. Banca Naţională, ca poată acordaacest împrumut, ar a trebuit ca să facă o nouă emisiune în aceiaş valoare. Atât direcţia băncii, cât şi consiliul ei de administraţie, convocat în această" privinţa, au refuzat în mod categoric" ca să mai acorde un nou împrumut Statului, deşi se află în cea mai mare criză financiară. Banca Naţională îşi motivează refu, zul susţinând că înflaţiunea monetară este prea mare şi sub nici un motiv nu mai trebue sporită, afirmând că,d aaca întreprinderile cari au încasat datura de la Stat au nevoe de bani, banca le va înlesni creditele necesare pentru a face faţă nevoilor. Această propunere a Băncei Naţionale, in situaţia actulă, nu este de cât un paleativ, deoarece răul nu s’ar ameliora cu nimic dacă Statul nu şi ar plăti datoriile pe cari le are faţă de întreprinderile industriale, contribuind prin aceasta la o şi mai mare agravare a crizei. Totalul datoriei pe care Statul o are faţă de întreprinderile industriale particulare trec de un miliard de lei. Şi, acele întreprinderi, dacă nu şi primesc sumele pe cari le au de încasat îşi vor înceta, dacă nu brusc cel puţin treptat, întreaga lor activitate. Printre aceste întreprinderi, cărora Statul le datoreşte mai mult, este a minelor de la Petroşani, care are de încasat de la Stat 120 milioane de lei pentru combustibilul pe care îl furnizează căilor ferate. In cazul când nu i se va plăti datoria, ceea ce reprezintă o sumă foarte mare, minele de la Petroşani vor suspenda lucrul şi vor concedia lucrătorii. Astfel, căile ferate s’ar afla în imposibilitate de a se mai aproviziona cu combustibil, resimţindu-se transporturile şi, ca urmare, întreaga viaţă economică a ţărei va avea de suferit foarte mult. Statul mai datorează de asemenea sume mari de bani societăţei Redevenţa, uzinelor Reşiţa, pentru podul de peste Borcea şi la numeroase bănci din Capitală, totalul datoriilor ridicându-se, după cum am mai spus, la peste un miliard de lei. Modalitatea pe care a găsit-o Banca Naţională faţă de aceste întreprinderi, ■ de a le sprijini prin acordarea de create, nu este nici eficace nici justă. I Nu este justă pentru că la împrumuturile pe cari le-ar face ar trebui săplătească dobândă şi ar fi făcute pe termen, în timp ce au de primit sume mari de la Stat, pentru cari nu li se plăteşte nici o dobândă. I Conflictul dintre guvern şi BancaNaţională este departe de a se fi termminat, banca persistând în refuzul ei , iar Statul neputând renunţa sub nici un motiv la împrumutul de care are absolută nevoe. I Conferinţa dezarmare! Anglia nu renunță Ia alianța cu Japonia — Loyd George la Washington — Alegerea a trei comisiuni de studii — Di Brland şi independenta Chinei — Germania dă garanţii — Washington. — Se spune ti Anglia pregăteşte o propunere In care s’ar declara dispusă să asigure apărarea Filipenilor In scop de a putea ajunge la recultate satirfacătoars în rigulsrea choatiuaei Extremului Orient. America nu posedâ o bază navală care sâ-i fisă posibilă apărarea acestor inhale. Propuneren engleză &r provoca ds.i o schimbare fundamentală a întreg«! situaţii. Se ştie că Angia e pe punctul de e crea o mare bază ravalâ la Singapore şi da acolo apărarea Filipinilor se poate efaatsa cu uşurinţă. Printr’o astfel de propunere, Angia ar înlătura o mare piedică pentru vernisarea proiectului lui Hughes. Chestia abandonarei alianţei angio-japoneza n’a făcut progrese. Anglia ezită să ţină seamă de această putere a Statator Units. Ea considera pe de o parte menţinerea alianţei ca o chestie da onoare, şi pa de altă parte, ea ar vroi să dea Americei toate chezăşiile pentru a-i dovedi că această alianţă nu e nici da cum îndreptată contra Statelor-Unite. 1 j Londra. — După tocii probabilităţile Lloyd George va pleca totuşi la Washngton, nu atât pentru cd Intereseii Angdel nu sânt reprezentate la conferinţa dezarmării lor din cmtatule ţară de Amerim.* Washington.*— Deiegaţiunile calor 5 puteri au hotârât sa numească trei comisiuni cari vor examina punctele particulara relative la controlul noiar metode ts război care figurează în noul program. Prima comîsiune ss va ocupa cu chestiune aeronautice, a doua cu gazul şi obuzele asfxiene şi a treia va stufiîai mijloacele ds a se crela sl a se rsssadil! principiile dreptului ginţilor aplicat In război. «a Washington. — Erland a declarat zlarthr umr.rmne câ decizii în chestiunea Chinei înseamnă un mare tas înainte și câ nu piste mult se va aaduse o hotărâre sl in chestiunea sibifianâ. (A T. R.) * Washington. — Bareaul Hermann plenipotenţiarul Germaniei în Statele- Unite a declarat ca Germana este dispusă să dea tribunalului interniponal o satfel da garanţie, care ar spulbera orice teamă a Franţei da un nou rizbal. Germania vrea să mânjească şi de acesa nu mai vrea să posite fim unui nou risboi și a lociipărei Ruhrului. „ T Orfanii d© război Organizarea asistenţe! orfanilor de război In Romania — Ultimele date statistice, până la 1 Aprilie 1921 t încă din primele zile ale demararei războiului s’a simţit necesitatea pro-, tecţiunei orfanilor ai căror părinţi au murit pe câmpul de luptă şi sfânta oblgaţie pe care o are societatea de a t/a îngriji de ei. Societea ocrotire! orfanilor din război acordă protecţiunea sa orfanilor ai căror tată a murit In timpul şi din cauza războiului şi a căror mamă este In imposibilitate de a-i creşte fără ajutorul societatei; orfanilor râmaşi fă râ tată in timpul si din cauza razboiului si a căror mame au mumît înainte iau după moartea tatălui; copii fără mamă, a căror tată, invalid de războ sau internet, este în imposibilitate de a sa ocupa da ei; copii fără mamă, parasii, fâră mij ioace, fără supraVeghire, tatăl fiind mobilizat sau la serviciul armelor, de date de comuna unde se găsesc orfanii. Administraţia este împărţită in 9 Staţiuni regocale şi 71 de filiale administrate de comitetele respective, având unitate de control şi de direcţiune, având caracterul mixt al unei opere da unitativă privată, asociată la acţiuneaStatului, fiind deci o operă cu adevărat naţional. Bugetul general al Societiţei ocrotirei orfanilor din război, ordinar şi extraordinar, pe exerciţiul 1921/1922, se cifreaza 10 venituri la 86.862 110, 60 lei şi la cheltueii cu cifra corespunzâtoare. Asistenţa este fâcută in două feluri: In orfelinate şi la domiciliu, tendinţa fiind ca orfanii să nu fia redapartâp de familia, radsîe, prietenii sau comuna lor. După sotistica generală a orfanilor din râzboi, întocmită de Societate până la 1 Apnaa 1921, avem următoarea situaţie In aria 9 regiuni: Regiunea Iaşi: orfani de război de ambii părinţi 10556, orfani de râzboi de tată 50138, in total 60694, asistaţi la domiciliu 6676 şi in orfelinate 2309; Regiunea Bucureşti : orfani de război de ambii părinţi 11274, orfani de război de tata 102583, in rotal 113857, asistaţi la demieliu 16500 şi in orfelinate 1853; Rigiunea C slova: orfani de război de ambii părinţi 3323, orfani de război de fată 36022, în total 39345, asistaţi la domiciliu 11466 şi în oftimate 509; Regiunea Chişinău: orfani de război de ambii părinţi 3679, orfani de război de tată 20047, in total 23726 asistaţi la domiciliu 4836 şi în orfelinate 71; Regiunea Cernăuţi: orfani de război de ambii părinţi 1493, orfani de răzbii de tată 12924, in total 14417, asortaţi la domiciliu 6825 şi in orfelinate 206; Regiunea Său: orfani de război de ambii părinţi 2074, orfani de război de tată 289121,la total 30986, asistaţi la domioniu 2962 şi în orfelinate 455; Roiunea Consimtă : orfani de război de ambii părinţi 2002, orfani de război de tată 10940, la total 12642, asistaţi la demisniu 984 şi în orfelinate 827; Regiunea Timişoara: orfani de război da ambii părinţi 1469, orfani da război di tată 23603, ia total 26072, asistaţi la domiciua 1081 şi în orfelinate 501; R giuma Qhii: orfani da război de ambii părinîi 3733, orfani da război de tată 3488*, in total 38621, asistaţi la domeiua 4140 şi in orfelinate 474. Asifdi, numărul total sl orfanilor de război an m navoa ds ansteaţă este ds 359.260. Societatea are taaă în prezent 82 ds orfeim^te proprii şi 16 orfelinate subvenţionate, fiind in curs ds ftfi nţare taaa 21 Cheltueliie făcute de societrfe pentru uo.^sata asistenţă, in orfelinate, la domiciliu, aprov.zătoriei, etc. sunt de 32.438.470,13 lui. FOHERI LA PIIHOT Dl general Averescu este foarte deprimată în urma dezerţiunei din partid ’a dlui Mitică Cioc. Primul-ministru a rămas numai cu„ciocul“ său personal şi cu „cioc"-oiipartidului, de sub conducerea dlui Argetoianu.* Averescanii fac încercări disperate să convingă pe ţărănişti a reintra în Parlament, Dl Argetoianu e dispus chiar să execute dsa astăzi oficiul „drăgăstos“, pe care în seziunea trecută îl ceruse dlui Madgearu. Numai da-ar fi sinceră,,, „sărutarea" ministrului de interne.