Patria, noiembrie 1921 (Anul 3, nr. 246-269)

1921-11-26 / nr. 266

' / D aj # Sâmbătă 26 Noemyne 192 V ________• J UN LFU EXEMPLARUL Ansi 111, # Numărul 266 v Cor­vocare Membrii Comitetului execuţiv precum şi parlamentarii Partidului Naţional român sunt convocaţi la şedinţa ce se ta finea Duminecă la ora 10 a. m. In Ciuj. Ce guvern ne trebue? „Un român din România-Mare" pu­­blică ictf’un număr resent din „Vii­torul* un articol sub titlul: «Ce ar trebui sa fie s&ualmente un guvern?“ Dup ace arstă problemele urgenta de Stat eleri trebuiesc rezolvata, autorul răspunde, Întrebării ce-și pune, ap: „Mi se poets vorbi de­ un guvern de mo­ zaic, ale partidelor cu credinţe deo­sebite, câci deosebirea de vaded din guvern ar face cu nepotic­ţă orice as­­tirnia unitară şi hotărâtă“. Şi cum si fie Parlamentul? Răs­punde acelaş român din România- Mare: „Un regim parlamentar con­stituţional al unui Stat naţional şi democratic nu poate fi aşezat la mod­­ normal decât pe organizaţii politice întinse na pe regiuni ei pe toată su­­prafaţa ţării. D«îai orice guvern te buc să fie bazat pe colaborarea tutu­ror fraţilor uniţi in b/zs aceleiaşi predic­­s de principii, nu in ba«*, des­părţeniei pe rare eutropirea streini % adna o Intre noi". Articolul din „Viitorul* vine după ce tratativele Intre partidul naţional şi cel libi­ral n eu putut da un re­zultat ta Vederea unui govern de co­laborare, aşa ci din el «’ar putea bă­nui şi moa­re!« cari au determinat eşecul tratativelor. Suntem, mai întâi, de per fsat a­­cord ci „un guvern de mozaic,“ „un guvern al partidalor cu oudiţite deg- I seb.te,“ nu poate aduce reso ivirea problemelor urgentă de Stat. Daca un guvern de colaborare a’at fa^e cu intenția hotărâtă ca fiec*re p*a rî d reprezentat In guvern sâ-și urm^reasca realizarea programului său cu totul deosebit de al celem-te, reprezentate In guvern, de sigur ci nu a’ar ajun­ge la alt rezultat decât «a «s bata apa in piuă. Când unii ar trag* la dreapta ceilalți ar trage la stânga, ji carul Statului ar rămâne pe top. w~ Dar un guvern de colaborare al part­­elor care se deosebesc in pro­gramul integral este posibil pe baza unui acord mutate stabnit asupra u­­nui anume program de gater­namănt pentru o situație data, pentru iesol­­virea unor anume probleme de Stat, asupra cărora partidele de colaborare cad de acord inainte de­ a se forma guvernul lor. Puds despre astfel de guverne de colaborare ne-au dat tot- deauna statele constituţionale, ne dau mai atee azi, după război, când foarte puţine sunt ţuri­e care să nu fie con­­duse de guverne de colaborare, deşi partidele care sunt reprezentate un guvern, sa deosebesc, uneori chiar fundamemal, la ce priveşte progra­mul­ integrat de partid. Dar ele au căzut de acord asupra unor anumite chestiuni, asupra unor aperifice pro­bleme de Stat in care au preferat ape­­laji soiupi, şi pe cari st­iu că au datoria naţională si ie realizeze. Partide cu program politic deo­sebit, sau chiar contrar la anumite puncte, pot da guverne da colabo­rare, fără a fi aceste „de mozaic“. In momentul când cad de acord asupra unui program de governamem bine precizat. Când acest program ara la vedere probleme fundameniste de Stat, — cum ar fi cazul la nur — nu se poate presupune că divergenţa dintre partidele naţionale şi demo­cratice să fie aşa de mare, încât să nu se poată ajunge la un acord care să dea un guvern de­ o acţiune soli­dară. Sau crede autorul arti­colului din „Viitorul“, că la cele patru probleme urgente pe care ie sminteşte; o nouă constituţie, de xen­trali­zarea şi unifi­carea administrativă, consolidarea fi­nanciară şi o Îndrumare econom­iei bine ch­iiuiti, pe care ie crede mai arzătoare, nu s;ar fi putut ajunge le un astfel de acord intre partidele unirii. Încât guvernul ce le-ar fi re­zolvat să poată avea 0 acţiune uni­tară ? Când se ştie că partidul naţional, cel naţionalist democrat, cel ţărănesc din Basarabia şi al unirii din Buco­vina au căzut odată de acord asupra , jt acestor probleme in guvernul Vaidai teama de un guvern de mozaic mic s’sr putea explica decât lutri un singur­ chip: că partidul literal s’ar adopta] la aceste problema un program larg democratic şi national. Unitatea da acţiune a unul guvern: e salutară numai In cazul când această acţ’una porneşte într’adevăr dintr’an program colectiv-unitar dai guvernare şi nici decât din voinţa!­anal ministru. Dar, lomtaul din România-Mars­­ mai spuse, că şi regimul parismsn-j tar trebue sa sa razsme „pe organi-j zaţii politice Întinsa nu pa regiuni, cil pe tost* suprefaţa ţării.“ Cu alte on­j viaţa, majoritatea parlamentari să o dea cu o coaliţie Intra partide, ci uni singur partid, după cum şi guvernul trebue să fie al unui singur partid —! el aceasta e, In ultima analizi, tema de un guvern mozaic. Aşa­dar, e limpede. Autorul artic­o’ului din ,Viitorul* s» rămas la vechea concepţie politics din Regat: domnia unu! singur partid. Am Înţeles deplin, dar am vrea să ştim, dacă această concepţie a deter­minat şi eşecul tratativelor ? . Numai cât Românul din România- Mare cită un lucru, ci „ceea­s ce ar trebui să fie actualmente un guvern“, avem de un an şi jumitate. E tocmai guvernul Aversasu despre care scrie la început, ci prăbuşirea lui sub pro­­priele păcate e sigură. Intr’adevăr guvernul actual şi ma­jorităţile parlamentare actuale sunt tocmai esea ce doreşte pentru viitor au­torul articolului de care ne ocupăm. Au ieşit, şi guvernul şi majorităţile, din concepţia stipapiei absolute a u­­nui singur partid. Da un an şi jumă­tate avem un guvern, care nu e de toc „de mozaic", ci unitar in acţiunile sale, fiind guvernul unui singur par­tid , avem majorităţi eşite din orga­nizaţii politice tot insa nu pe regiuni, ci pe toată suprafaţa ţârii.* Sa ştie dir, ci partidul poporului» „distrus“ partidele regionale. Aşa­dar proba e făcută. Rezultatul e dezastruos după însăşi mărturisirile autorului articolului de care te ocu­pi­m. Crede autorul, că repetând alţii ce a preconizat dl A­veres ea, o să iese mai brează ? Noi nu mai avem nevoie de o nouă probă, n­-a destui­ una singură. Şi ţării asemenea ! EFEMERIDE - Un riporter Isteţ Perechea regali italiană îşi serbează anul acesta nunta de argint Z­arul ,Perseve­renta* Iţi aduce aminte cu acest prilej de un incident petrecut Înainte cu 25 de ani. In biserica Maria degli Angeli din Roma era rezervat un loc foarte prost pentru zia­riştii oari voiau ai aziste la săvârşirea actu­lui religios al cununiei regale. Da aceea un riporter mai isteţ a strecurat câţiva siniton In mâna prasnicului Înainte de-a se des­chide biserica, iar acesta l’a ascuns frumu­şel in dosul altarului. De aici putea s’audă ţi să vadă până ţi cele mai mici em'munte. Când perechea ingenunchiase In fa ţ» al­tarului ţi ceremonia ajunsese punctul ei suprem, un poliţist secret de pe galerie des­coperi cu groaza pe individul suspect care se ascundea Intre cutele perdelei dels al­.ars S’a dat joa cu grija f.r’ să facâ sgomot­eri apropiau-se de reporter l a întrebat i_u glaa scăzut dar ameninţato': „Cine eşti ?“ Et+ hot&rlc numai decât să-l aresttz . — .buni reporterul outărei ti outarui z.»r‘ — „ I laci aci?"— „Vezi - ne pe f.o, irui bj-ju re­portajul.' — „Aici nu mai poţi rămâne suo nci un chip * — „Pentru ce nu, mă sim­t doar desul de bine, nu înţeleg de ce mi-ar schimba locul.­ — Dialogul dus până acum în şoaptă ameninţa sa devie aspru Poliţistul rezista ca necunoscutul de după altar să os­­tăşească numai­decât biseri­a şi pentru ca vorbele saie să facă mai mult efect 11 apucă pa reporter de braţ. — „Ia ţi mâna repede c’am aâ strig", șopti jurnalistul. — „Pentru Dzeu taci şi vezi-ţi pe ..diurn*, — ,bă tao? — ce sunt nebun ? Am să răpnege ca un taur." Momentul era cât se poate de critic. Ochii tuturor erau Îndreptaţi asupra perechei dela altar şi o tăcere stas de adâncă dos­nea, În­cât paim auzi căierea unui ac. Polițistul chibzui un miaut și crezui apoi câ-i mai cuminte să-i dea pace reporterului. ARISTARU­A COMP. Partidul naţional şi des­chiderea parlamentului Duminecă se vor întruni în oraşul­­nostru membri comitatului executiv ifi parlamentarii partidului naţional KOirâa, pentru a se cerceta din nou [situaţia politică. Dasch’derea parlam, ntului «fă ţara la aceleiaşi crize­­ politica md agrevate înoi, la «are era ia itt'hider«» Corpurilor Lpglaitosre. I Adânc conştienţi de gravitates hotâ- I sârii luate cu privire la retragerea jdin pamment, dep­utaţii şi senatorii I noştri nu s’an gâcd t «iot pa-o clipă jds-a reveni asupra hits radi lor, dar jin aceeaşi vreme pfrsianii naţional­e s’a nizdt ca până la redeschiderea Iparlamentului criza politică să fie rse­izolrattî. Pantm ca azi ţera să fi putat, cu [adevărat, să pornească in sfârșit pe un drum adevărat constitoional, re­­­­venit!d i-sa la legalitate, era necesar­­ca acest guvern să place și parlamen­­tul si fie dizolvat. Acesîs două pos­­îtuîate au fost susţinute de partidul Instansl In toata adunările poporale, îţi tot pentru realizarea lor a intrat lin tratative cu partidele politice care f aveau acaeaşi convingere cu privire f ls rezolvirea crizei. I Manifestarea deplin solidară a Ar­­*­dealului şi a Banatului in jurul celor ţîlaaă postulate ale partidului naţional­­n’a fost apreciată l» locurile compa­­­tente; tncercările pentru a forma un guvern de colaborare n’au reuşit, după cum se ştie nu din vica noastră. Un adevăr voim s£ constatăm: par­tidul naţional şi-a Împlinit datoria In urma hotărârii de a sa retrage din parlament. A flout tot ce i-a stat In putinţă pentru rezolvirea crizei poli­tice pa oare strict constituţională. Azi, In fsus redserhidarei parlamen­tului majorităţilor, o examinare din nou a situaţiei politice se impune. Credem, că nici unul dintre parla­mentarii noştri şi dintre membrii co­mitetului executiv ai partidului nu vor lipsi deja întrunirea de Duminecă. Trupele americane la Rin Poin­. — Dl Briar­d a declarat unui redactor al ziarului „New York Hi­­rald“ oât trebue să se insiste ca tru­pele americane să fie menţinute la Rin şi a adăugat că drapelul ameri­can care falfie pe Rin contribue la d­earmarea morală a Germaniei, pre­cum au contribuit tropăie amer­­a­re la victoria militară a Atistilor (ATV) Rezultatul alegerilor din Belgia Bruxelles.­­ In urma alegerilor cari au avut loc, noua Cameră va cuprinde 82 catolici, 66 socialiști, 33 liberali, 4 din partidul frontului și un combatant. (ATR.) Deschiderea parlamentului In Monitorul Oficial a apărat de­­cretul pentru convocarea Corpurilor legiuitoare pe ziua de 23 Noemvrit. Di­­to săptămână presa românească cerea să ghicească : se vor deschide sa?i na, la terminal fixat în Constitu­te Corpurile noastre legiuitoare ? Dică fdni nirogena din Senat şi Cameră a deputaţilor opoz­ii­onişti, se punea întrebarea dacă M. Sa Regele va semna decretul pentru deschiderea unui parlament, sare compus numai din majorităţile guvernamentale, nu mai poate fi considerat ca reprezen­tând ţ­oinţa Ţârii ? Mrccât voi anal din partideie po­litice sare Van retras din parlament n’a reven­i asupra hotărârii luate, se credea să M. Sa st va folosi de dreptul ce il dă Constituția de-a a­­mâna la o lună deschiderea parla­mentului, pentru ca in acest Interval guvernat să facă ultimele încercări pentru a-și salva sita ap­a. Erea băr­baţi politici care credeau că parla­mentar nu se va deschide în lipsa de­­putaplor din opez­­ie. Până In ultimul moment se spera în cercurile guvernamentale că depu­tată ţărănişti vor nt­ira un parlam­nt, dar tutimat comunicat ţărănist arată Umpede că tt, socotind s­taapa poli­tică nes'.h'mbata, n’au de gând să rtvle la pariert­ ut. S totis, Cor par lie legiuitoare se vor dts­ide. Criza po ittad nu s’a pntut rezolva în decursul vacantei pariam mure, partidele politice din cpozpt riau patat ejange la un acord care ar fi ușurat sarcina Suve­ranului în rezolvir­ea crizei, iar guver­nul Averisca ţine să meargă până tn pânzele albe In lupta sa pentru ră­mânerea la putere. Vom vedea ce va f­i guvernul care na voeşts să plete decât prin mjloact „consuli penale“. Se va încumeta el să legifereze „constitutional“ numai ca deputatU majorttâfitor ? Nouă ni se pare că va cuteza. Qavsr­al Ave­rescu a mers atât de departe pe dru­mul anticonstituţional, nicăi credem c ă or­i a­ci nu mai este întoarcere. DATORIILE STATULUI Statul datoreşte întreprinderilor particulare peste un miliard de lei, datorii cari periclitează marea Industrie Situaţia precară în care se găseşte­ tezaurul public, care nu mai poate face , faţă nici plăţilor curente pentru funcţio­nari şi mai ales obligaţiunilor faţă de unele instituţiuni industriale şi econo-­ mice, a determinat ministerul de finanţe ca să ceară Băncei­ Naţionale un nou­ Împrumut de tinei sute de milioane.­­ Banca Naţională, ca poată acorda­­acest împrumut, ar a trebuit ca să­ facă o nouă emisiune în aceiaş valoare.­ Atât direcţia băncii, cât şi consiliul ei­­ de administraţie, convocat în această" privinţa, au refuzat în mod categoric" ca să mai acorde un nou împrumut Statului, deşi se află în cea mai mare criză financiară. Banca Naţională îşi motivează refu­, zul susţinând că înflaţiunea monetară este prea mare şi sub nici un motiv nu mai trebue sporită, afirmând că,d aaca întreprinderile cari au încasat da­tura de la Stat au nevoe de bani, banca le va înlesni creditele necesare pentru a face faţă nevoilor. Această propunere a Băncei Naţio­­nale, in situaţia actu­lă, nu este de cât un paleativ, de­oarece răul nu s’ar ameliora cu nimic dacă Statul nu şi ar plăti datoriile pe cari le are faţă de întreprinderile industriale, contribuind prin aceasta la o şi mai mare agravare a crizei. Totalul datoriei pe care Statul o are faţă de întreprinderile industriale parti­culare trec de un miliard de lei. Şi, acele întreprinderi, dacă nu şi primesc sumele pe cari le au de înca­sat îşi vor înceta, dacă nu brusc cel puţin treptat, întreaga lor activitate. Printre aceste întreprinderi, cărora Statul le datoreşte mai mult, este a minelor de la Petroşani, care are de încasat de la Stat 120 milioane de lei pentru combustibilul pe care îl furni­zează căilor ferate. In cazul­ când nu i se va plăti da­toria, ceea ce reprezintă o sumă foarte mare, minele de la Petroşani vor sus­penda lucrul şi vor concedia lucrătorii. Astfel, căile ferate s’ar afla în imposi­bilitate de a se mai aproviziona cu combustibil, resimţindu-se transporturile şi, ca urmare, întreaga viaţă economică a ţărei va avea de suferit foarte mult.­­ Statul mai datorează de asemenea sume mari de bani societăţei Rede­­venţa, uzinelor Reşiţa, pentru podul de peste Borcea şi la numeroase bănci din Capitală, totalul datoriilor ridicân­­­­du-se, după cum am mai spus, la peste un miliard de lei.­­ Modalitatea pe care a găsit-o Banca­­ Naţională faţă de aceste întreprinderi, ■ de a le sprijini prin acordarea de cre­ate, nu este nici eficace nici justă. I Nu este justă pentru că la împrumu­­turile pe cari le-ar face ar trebui să­­plătească dobândă şi ar fi făcute pe termen, în timp ce au de primit sume­­ mari de la Stat, pentru cari nu li se plă­teşte nici o dobândă. I Conflictul dintre guvern şi Banca­­Naţională este departe de a se fi ter­m­­minat, banca persistând în refuzul ei , iar Statul neputând renunţa sub nici un­­ motiv la împrumutul de care are abso­­­lută nevoe. I Conferinţa dezarmare! Anglia nu renunță Ia alianța cu Japonia — Loyd George la Washington — Alegerea a trei comisiuni de studii — Di Brland şi independenta Chinei —­ Germania dă garanţii — Washington. — Se spune ti Anglia pregăteşte o propunere In care s’ar declara dispusă să asigure apărarea Filipenilor In scop de a putea ajunge la recultate satirfacă­­toars în rigulsrea choatiuaei Extre­mului Orient. America nu posedâ o bază navală care sâ-i fisă posibilă apărarea acestor inhale. Propuneren engleză &r provoca ds.i o schimbare fundamentală a întreg«! situaţii. Se ştie că Ang­ia e pe punctul de e crea o mare bază ravalâ la Singa­pore şi da acolo apărarea Filipinilor se poate efaatsa cu uşurinţă. Printr’o astfel de propunere, Angia ar înlă­tura o mare piedică pentru ve­rnisarea proiectului lui Hughes.­­ Chestia abandonarei alianţei an­­gio-japoneza n’a făcut progrese. An­glia ezită să ţină seamă de această putere a Statator­ Units. Ea considera pe de o parte menţinerea alianţei ca o chestie da onoare, şi pa de altă parte, ea ar vroi să dea Americei toate chezăşiile pentru a-i dovedi că această alianţă nu e nici da cum îndreptată contra Statelor-Unite. 1 j Londra. — După tocii probabilită­ţile Lloyd George va pleca totuşi la Wash­ngton, nu atât pentru cd Intere­seii Angdel nu sânt reprezentate la conferinţa dezarmării lor­ din cmtatule ţară de Amerim.* Washington.*— Deiegaţiunile ca­­lor 5 puteri au hotârât sa nu­mească trei comisiuni cari vor examina punctele particulara re­lative la controlul no­iar metode t­s război care figurează în noul program. Prima comîsiune ss va ocupa cu chestiune aeronautice, a doua cu gazul şi obuzele asf­xiene şi a treia va stufiîai mijloacele ds a se crela sl a se rs­ssadil! princi­piile dreptului ginţilor aplicat In război. «­a Washington. — Erland a declarat zlarthr umr.rmne câ decizii în che­stiunea Chinei înseamnă un mare t­as înainte și câ nu piste mult se va a­­aduse o hotărâre sl in chestiunea si­bifianâ. (A T. R.) * Washington. — Bareaul Hermann plenipotenţiarul Germaniei în Statele- Unite a d­eclarat ca Germana este dispusă să dea tribunalului interni­­ponal o satfel da garanţie, care ar spulbera orice teamă a Franţei da un nou rizbal. Germania vrea să mânjească şi de acesa nu mai vrea să posite fim unui nou risboi și a lociipărei Ruhrului. „ T Orfanii d© război Organizarea asistenţe! orfanilor de război In Roma­nia — Ultimele date statistice, până la 1 Aprilie 1921 t­ încă din primele zile ale dem­ararei războiului s’a simţit necesitatea pro-, tecţiunei orfanilor ai căror părinţi au murit pe câmpul de luptă şi sfânta oblgaţie pe care o are societatea de a t/a îngriji de ei.­­ Socie­tea ocrotire! orfanilor din război acordă protecţiunea sa orfani­lor ai căror tată a murit In timpul şi din cauza războiului şi a căror mamă este In imposibilitate de a-i creşte fără ajutorul societatei; orfanilor râmaşi fă râ tată in timpul si din cauza raz­boiului si a căror mame au mumît înainte iau după moartea tatălui;­ copii fără mamă, a căror tată, inva­lid de răzb­o sau internet, este în imposibilitate de a sa ocupa da ei; copii fără mam­ă, paras­ii, fâră mij ioace, fără supraVeghire, tatăl fii­nd mobilizat sau la serviciul armelor, de da­te de comuna unde se găsesc orfanii. Administraţia este împărţită in 9 Staţiuni reg­ocale şi 71 de filiale ad­ministrate de comite­tele respective, având unitate de control şi de di­recţiune, având caracterul mixt al unei opere da unitativă privată, aso­ciată la acţiunea­­Statului, fiind deci­ o operă cu adevărat naţional. Bugetul general al Societiţei ocro­­tirei orfanilor din război, ordinar şi extraordinar, pe exerciţiul 1921/1922, se cifreaza 10 venituri la 86.862 110, 60 lei şi la cheltueii cu cifra cores­­punzâtoare. Asistenţa este­ fâcută in două fe­luri: In orfelinate şi la domiciliu, tendinţa fiind ca orfanii să nu fia redapartâp de familia, radsîe, prie­tenii sau comuna lor. După sotistica generală a orfani­lor din râzboi, întocmită de Societate până la 1 Apnaa 1921, avem urmă­toarea situaţie In aria 9 regiuni: Regiunea Iaşi: orfani de război de ambii părinţi 10556, orfani de râzboi de tată 50138, in total 60694, asistaţi la domiciliu 6676 şi in orfelinate 2309; Regiunea Bucureşti : orfani de răz­­boi de ambii părinţi 11274, orfani de război de tata 102583, in rotal 113857, asistaţi la demieliu 16500 şi in orfe­linate 1853; Rigiunea C slova: orfani de răz­boi de ambii părinţi 3323, orfani de război de fată 36022, în total 39345, asistaţi la domiciliu 11466 şi în o­ft­­imate 509; Regiunea Chişinău: orfani de răz­boi de ambii părinţi 3679, orfani de război de tată 20047, in total 23726 asistaţi la domiciliu 4836 şi în orfe­linate 71­; Regiunea Cernăuţi: orfani de răz­boi de ambii părinţi 1493, orfani de răzbi­i de tată 12924, in total 14417, asortaţi la domiciliu 6825 şi in orfe­linate 206; Regiunea S­ă­u: orfani de război de ambii părinţi 2074, orfani de răz­boi de tată 289121,la total 30986, asistaţi la domioniu 2962 şi în orfe­linate 455; R­oiunea Consimtă : orfani de răz­boi de ambii părinţi 2002, orfani de război de tată 10940, la total 12642, as­istaţi la demisniu 984 şi în orfelinate 827; Regiunea Timişoara: orfani de răz­boi da ambii părinţi 1469, orfani da război di tată 23603, ia total 26072, asistaţi la domiciua 1081 şi în orfe­linate 501; R giuma Qh­ii: orfani da război­­ de ambii părinîi 3733, orfani da răz­­boi de tată 3488*, in total 38621, asistaţi la dom­eiua 4140 şi in orfe­linate 474. Asifdi, numărul total sl orfanilor de război an m navoa ds ansteaţă este ds 359.260. Societatea are taaă în prezent 82 ds orfeim^te proprii şi 16 orfelinate subvenţionate, fiind in curs ds ft­­fi nţare taaa 21 Cheltueliie făcute de societrfe pen­tru uo.^sata asistenţă, in orfelinate, la domiciliu, aprov.zătoriei, etc. sunt de 32.438.470,13 lui. FOHERI LA PIIHOT Dl general Averescu este foarte de­primat­ă în urma dezerţiunei din partid ’a dlui Mitică Cioc.­­ Primul-ministru a rămas numai cu­­„ciocul“ său personal şi cu „cioc"-oii­­partidului, de sub conducerea dlui Argetoianu.* Averescanii fac încercări disperate să convingă pe ţărănişti a reintra în Parlament, Dl Argetoianu e dispus chiar să execute dsa astăzi oficiul „drăgăstos“, pe care în seziunea trecută îl ceruse dlui Madgearu. Numai da-ar fi sinceră,,, „sărutarea" ministrului de interne.

Next