Patria, noiembrie 1921 (Anul 3, nr. 246-269)

1921-11-26 / nr. 266

= 26 Noemvrie asi = Desmembrarea partidului averescan Demisiunile câtorva fruntaşi — Cine conduce parti­dul poporului — Defecţiunea In organizaţia din Ciul­ ­im ■ 'i Z'ssrere înregistrează zilnic noul de» fart uni în sânul organizaţiilor da provincie als part dalai poporalei. In atmosf­­r* speri­alâ în care dl A^g?­toianu neearcă să facă tconsolidarea guvemulu*, deialsianue se ee produc In rândurile cele' dhtăl ah averssea­­cilor, sunt cea mai bană indîastie că guvernul dini general Averescu nu S3 mri baoări a d­zi nisi m*c»r da Ioc adierea rmionor intimi, cu spri­­^ jîni­­­otrora și a putut înjgheba o majoritate în Corpurile legiuitoare. Rândurile es zhress sprospe zilnic. Nu toţi cari pleacă» vis», îşi anuală plecarea, dar toţi au un cuvint de dojsnă faţă de conducătorii a cestui partid, cari au înşelat buna cri­dinţa chmr a celor mai îngăduitori parti« zsni. . * ! Demisiunea, care a fost mai nTîTt comentată de press, este a esa a dlui Dim. Cioc fost prefect de Te­leorman, unul dortre cei ras! apro­piaţi şi mai preţioşi colab­oratori ai dlui Avereaou. O­ganizatia partidala! poporului dn Teleorman işi datorează existenţa dlui Dim. Cior, a dltui demisiuna produce complectă dszprintare în rândurile partizanilor teleormăneni, cari mai rimin, D Cioc ?şi motivează dsmîshmica într'o scrisoare adresată diui general Averescu, care constitue un adevărat retr­ritoriu faţă ds slibicuneg dsale şi da compromisuri L dlui Argetoianu. Intre altele dl Cioc scria:­­ ...Eu despart. Şi cu cât mă îndepărtez — cu atât câştig perspectivă — cu atât văd mai lămurit desfrâul şi debandada din ta­bără. Frumosul nostru program a fost sfâ­şiat în bucăţi, curatul nostru gând peatra :bine e obştesc a fost întinat iar bacbanala ce se jeae pe spinarea terei vă întarecă ve­chea aureolă şi — ce-i mai grav — stinge încrederea poporului în orice guvernare. Cât priveşte rolul dlui Argetoisnc în acest partid, îl lămureşte dl Cioc în câteva rânduri pline de adevăr: Lanţul miniştril­or dănţuitori 11 duce tot dl Argetoianu, care a distrus partidul, încer­­când să facă­­înaltă politică* şi a dezorga­nizat ţara căutând să o adminis­reze. Ca poate răspunde presa guvern­­,­­mintată rechizitoriului dlui Dinu Cioc ? Desigur c& nu va tndrăsni sS r»a pundă nimic, d­d fostul şef al orgg­­n zadi­i teleormănene cunoaște toate dedesubturile politicei dlui Argetoianu și le-ar putea spune tare. O altă demisiune foarte semnifica­tivă pentru descompunerea partidului poporului, este a dlui deputat Savu, care da asemenea își motivează pla­carea într’o scrisoare publicată In ziare.* La noi în Cluj, avereaesnii sunt nemulţumiţi la conducerea centrală a partidului. Cei mei credincioşi partizani şi-au exprimat nemulţumirea şi neîncrede­rea cu prin­j al celor câteva consfă­tuiri ţinute de parlamentarii averes­­o­ni în urma convocării dlui dr. Suciu. Astăzi dl general nu mai poate conta pe dia­sidlin si averesc unitor ar­deleni cari îşi dau seama de abia azi cât de nedreaptă a fost guvernarea actuală pentru nouile provincii şi în special pentru Ardeal, unde ei Înşişi au servit drept epicii de topor. Consfătuirile parlamentarilor ave­re­scan­i din Cluj, au avut un caracter intim. Se aşteaptă câteva demisiuni, încercările dlui Mihaly de a le îm­piedeca au rămas la frupteasa. Rându­rile se răresc cu cât se apropie ple­ca es. Compoziţia partidului da strân­­surâ justifică oportunismul celor cari pleacă. Buletinul Olural Sâmbăta 27 Noemvrie Teatral Naţional: „Marşul Nup­, ţiul.“ Ojtra Maghiară: „Cehele,*­op­ri.; Biblioteca Univer Hitt", descrise­ dela 9 1 a m. ţi 8—7 D­ m. Bib­loiter pupătură , deschisă dela­ orele 6 a. m. până la 9 p. m. S'jila „R'duiu“: Concert şi organizat de reuniunea „Doina“, ora­ 8 afara. . . A­cdemia de Agricultură. Confe­rii­ța­dim O Popovici-Lupu, despre: „Gonecomte e souiui regim agrar.“ Căile ferate someşene Noul mers al trenurilor Transitul mărfurilor şi bagajelor pe calea ferată someşeană nu a fost încă reg­lat până acum. Pentru uşurarea circula iei însă,s’a stabilit un nou mers­ al trenurilor someşene, care a intrat în­ vigoare zilele acestea. Astfel din Cluj pleacă două trenuri­ mixte şi două accelerate. Un tren mixt] pleacă din Cluj1 dimineaţa la orele 4■ 50­­ şi soseşte la Baia-Mare la orele 17'54. Un tren accelerat pleacă din Cluj la orele 17'15 şi soseşte la Baia-Mare la orele 24'30­ La orele 10 54 pleacă din Cluj celalalt tren mixt şi la 13' 13 so­seşte la­­ Dej. Acceleratul al doilea pleacă din Cluj la orele 19'17 şi so­seşte la Dej la orele 21. De la Baia-Mare acceleratul pleacă la 1'40 şi soseşte în Cluj la 9'17 dimi­neaţa. Personalul pleacă din Baia-Mare, la 9 dimineaţa şi soseşte în Cluj la 21'47 seara. Acceleratul de la Dej' pleacă înapoi la 1345 şi soseşte lai Cluj,la 15'33,­­ iar personalul pleacă' dela Dej la 5'30 dimineaţa către Cluj.. Intre Dej—Bistriţa—­Borgoprund cir-­­culă cinci trenuri. Dela Dej pleacă un' tren mixt la orele .7 33 şi la Bistriţa soseşte la 5 '34, iar­ la Borgoprund la 3'40. Acceleratul de la Dej pleacă la' 1910 şi la 21'50 soseşte la Bistriţa,­ iar la Borgoprund la 21'13. Dela Bistriţa la Borgoprund mai­ pleacă un tren la 4'47 şi soseşte la 6] în Borgoprund. Dela Borgoprund înapoi pleacă un tren personal la 3'39 şi soseşte la Bi­striţa la 4'52, iar la Dej­­la 7'08. Acce­leratul de la Borgoprund pleacă la 6'15 spre Bistriţa-Dej. Trenul mixt spre Bistriţa pleacă la 8­ 30. Ultimele două trenuri mixte speciale şi acceleratul între Bistriţa—Borgoprund circulă numai Lunca şi Joia. De la Jibou spre Zălau pleacă un tren mixt dimineaţa la 6 48 şi soseşte la 8'10, iar altul tot mixt pleacă la 13 38 şi soseşte la orele 15. Acceleratul de la Jibou pleacă la 22 22 şi soseşte la Zălau la 23'26, a­­vând legătură imediată către Careii* Mari. — ' - Educaţia muncitorime! Conferinţele dlor Balogh: „Libera­lismul capitalist* f. E. Kadar: .Principiile radicale cetăţeneşti“ Din seară la orele 8 a avut loc în sala „Reduta* două conferinţe culturale, din seria aranjată pentru educaţia mun­citorime­i. Dl Bnsoph, fost profesor la Univer­sitatea din Cluj, a vorbit despre: „Li­beralismul capitalist“, făcând o compa­raţie între principiile liberalismului, demo­cratismului şi socialismului. D-sa a arătat că din liberalism s-au născut şi celelalte­­principii, pentru că în principiile acestuia se cuprind interesele tuturor claselor sociale. Principiile liberalismului acceptă liber­tatea tuturor claselor și popoarelor, însă în anumite cadre, ca în Anglia. Prin aceste principii s’au desvolit eco­­nomicește toate Statele la început, asi­gurând libertatea desvoltărei individuale, pe când principiile socialiste reglemen­tează desvoltarea individuală, subordo­nând libertatea desvoltă­rei economice unui control al Statului şi împiedicând astfel desvoltarea individuală. Di­bijor, publicist, fost secretar al partidului radical cetăţenesc de sub conducerea sociologului Jászi, a vorbit despre „Principiile radicale cetăţeneşti“. Făcând o comparaţie între principiile radicale cetăţeneşti şi cele socialiste, arată că acestea sunt aceleaşi în ce priveşte critica socială şi economică, pentru că recunosc ambele că trebuesc împărtăşiţi la câştig şi acei cari lucrează şi produc. Nici nu poate accepta ni­menea, ca de pildă un general sau un profesor universitar, care produc o muncă intelectuală foarte preţioasă, să nu câştige lunar, in proporţie cu mun­ca lor. Tactica acestor grupări însă se deo­sebeşte. Principiile radicale cetăţeneşti tind spre o desvoltare socială studiată, dând curs liber criticelor, pentru a-şi putea perfecţiona convingerile adevă­rate. Pe când principiile socialiste au în vedere fericirea unei singure clase, a muncitorimei, principiile radicale cetăţe­neşti tind spre desvoltare producţiei, îndreptăţind şi muncitorimea la câşti­gurile realizate prin munca ei. Principiile socialiste tind spre revo­luţie pentru schimbarea urgentă a re­gimului actual. Aceasta ar însemna o prăbuşire, după cum am văzut şi în Rusia, pentru că se nimiceşte producţia. Faţă de acestea, principiile radicale cetăţeneşti tind spre remediarea do­leanţelor generale prin evoluţie, con­tribuind treptat la schimbarea reg­mului actual. Astfel, tinde să construiască, să pro­­ducă, în interesul omenirei, pentru că numai aşa se poate salva omenirea, pe când socialismul, în special cel extre­mist, distruge, în loc sft îndrepte şi să construiască. Comunismul în Germania Berlin. — Organizaţiunile comuniste provinciale caută să convingă pe mun­citorii sindicalizaţi la o acţiune co­mună, dar aproape ca toate tocurile au rămas fără rezultat. Astfel în şe­dinţa de ieri a consiliului sindicalist al Marelui Berlin au instigat munci­torimea contra conducătorilor, laser­­osrea lor n’a izbutit. (ATR) Cehoslovacia contra monarhismului Prag ca — Guvernul cehoslovac va depune in parlament un proiect con­tra propagandei monarhiste, după care toţi câţi vor fi culpabili de aceasta vor fi o­ândiţi la înfri­soare pe viaţă, iar Habsburg, care vor întră în Ce­hoslovacia, la 10 ani Inchsoare. » Monarhia în Bavaria Berlin. — Monarhitii bavarezi au oferit lui Ruprecht coroana; acesta însă a refuzat-o, considerând că nu a încă timpul să dea lovitura de Stat. In legătură cu aceasta se anunţă că guvernul maghiar, cu ocazia morţi ex-regelui Ludovic, a dat lui Rup­recht titlul de rege în cor,doleanţele adresate. Din cauza aceasta partidul social-democrat german cere acţiune diplomatică faţă de guvernul ungar, care, spun, şi-a bătut joc de Repu­blica germană. (ATR) _5_ TELEGRAME împărţirea Austriei? Viena. — „Naues Wiener Journal“ publică ştirea fantastică, că la Park se plănueşte împărţirea Austriei între Cehoslovacia, Jugoslavia şi Italia Prima ar primi partea nordică a Au­striei până la Dunăre, Jugoslavia ud coridor de asemenea până la Dunăre, iar Italia Salzburgul, Tirolul şi par­tea estică a Stiriei. (ATR) Conferinţa internaţio­nală a valutei Perla. — Ieri s’a deat h­is Is mini­sterul da finanţe francez conferinţa internaţională a valutei, îa cere por­trei că delegaţii Franţei, Belgiei, Italiei şi Elveţiei. (ATR.) „Dela Conferinţa dela Porto- Rose Roma. — Conferinţa dala Porto Rosa a adoptat proiectul bancherului american Vanderifp, de a se trirag atenţia Statelor­ Unite asupra valutei Insuportabile d­e Statele sureeeoare (ATR ) Anglia şi acordul franco-turc Pătis. — Guvernul englez a adre­sat o nouă notă celui francez In chestie acordului franco turc, accentuând O convenţia dein Angora nu are ca­racter local, ci atacă interesele A­ia­ţilor. Anglia îşi va apăra interesele In orient ca şi până acum. (A. T. R.) Ultimele informaţiuni Şedinţele Sinodului ■— Membrii Sinodului s’au întrunit ieri şi au luat în discu­ţie cererea Mitropolitului bulgar pentru Sfântul Mir, pe care Bulgaria îl lua până acum dela Kiev. Cererea a fost aprobată. A doua chestiune, care s’a discutat şi aprobat a fost fixa­rea unui termen pentru sfinţirea capelei româneşti din Capitala Bulgară. Astăzi la orele 6 d. a. mem­brii Sihodului se vor întruni din nou, când vor discuta în conti­nuare proiectul unificărei bise­riceşti. La această şedinţă va lua parte şi ministrul cultelor. — Dl . Groziveanu cântăreţ la Opera Naţionali, ne rosti şi arătăm d­ d-sa nu are nici un amestec In manifestaţia studenţească de Miercuri seara, împotriva tenorului Marinescu. Luăm act cu plăcere de lămurirea dlui Grozăvescu, cu credinţa ei nici unul dintre artiştii Operei nu este a­­mestecat şi d­­i feritele versiuni ris­­pâadite in public, in sensul ci mani­festaţia a fost pusă la sale cu ştiinţa unora dintre artişâ, sau­ Inexacte. — Dl Titalissu, ministru de finanţe, a Uui­gr­afiat ain Paris, că misiunea sa a reuşit. — Dl I.­­Vi­­col a fost vîndit director al Inviţimâanului normal şi primar din Ardeal in locul dlui I. Mateiu.­­ Membrii majorităţilor parlamen­tare sunt convestiţi la Senat pentru Sâmbătă 26 Noemvrie, pentru fixarea c­andidaturilor oficiate în viae­­a ale­gerii birourilor Corpurilor Ligiuitorii. Guvernul vai cite majorităţilor să rea­­tragă pe generalul Com­aa, ca preşe­dinte al Senatului şi pe dl Dun­tu Zamfirescu, preşedinte al Cumim. Pentru locanţe de vice-preşedinţi, shistori şi atentări guvernul va lăsa dipdin libertate de alegere m­injorită­ţitor. Cu ocazia acesta consfătuiri di general Avert seu va face o expunen a situaţiei ponice. — Agenţiile cari se ocupă cu vân­zarea bufeteior de editorie, au fost somate printr'o dispoziţie ministeriali prin prefecturi, şi anunţe pe ce bază se ocupa cu vânzarea biletelor. — Diurnele funcţionarilor de Stat cu leafă lunară fundamentală până la 100 lei s’a stabilit la 50 ies; până la UKH) lei In 75 lei; pâai la 1800 lei in 100 iei; iar dela această leaf* fun­damentali in sas ia 125 lei zilnic, când sunt în m­aie. — Guvernul austriac a daeorat că nu poate satisfice dorinţa marilor Puteri de a ratifica in 27 o. convenim aL­a Veneţia atâta vreme cât Ungaria nu-şi va retrage, armata din teritoriul plebiscitar. — Consiliul oraşului Oradea-mare a rechiziţionat câteva vagoane de pui, destinate pentru Anglia. In urmă, le­ a dat autorizaţia de export, oprindu-se pentru consumul oraşului 150 mii la preţul de 80 bani 1 leu şi 1 leu 20 bani. Graniţa romano-iugoslavi­ a Comisia delimitărei fron­tierei româno-iugoslave şi-a con­tinuat azi discuţiunile la Pre­fectura din Timişoara. Comisia a acceptat principiul după care, în locurile unde tratatul nu fi­xează pozitiv graniţa, sa se poată face schimb de teritoriu. — Consiliul oraşului Arad a luat in desbatere proiectul pentru acor­darea adausator de scumpete funcţio­narilor comunali. — Comitetul insa­ctorilor generali ai armatei a flaut er­­o şsdinta la aare a participat şi A. S R. Primi pete Carol. — Sâmbătă 26 Noemvrie va avea loc în Baia Reduta, la orele 8 seara, un Concert urmat de dans dat de reuniunea română de cântări „Doina“ din Cluj.­­ „Asociaţia“ arantază pentru ani­versarea zilei de 1 Decemvrie, a treia a Unirei, la Sibiu, o comemorare, serviciu divin la Catedrală, serbare şcolară la sala „Urania“ şi o repre­zentaţie teatrală in Teatrul orăşenesc.­­ Comisia centrală a transportu­rilor a discutat aseară cererea furni­zor­lor de lemne de pe Valea Mare-J­iului de a li se pune la dispoziţie i zLnic un tren de câte 30 vagoane­ pentru Galaţi. Comisia pe baza refe­ratului directorului general a C. F. R. a respins cererea, motivând acea­sta cu lipsa de vagoane, dar a hotă­rât si oblige ciititi ferate să le dea^ locomotiva In cazul când furnizorii vor Lca rost de vagoane imprumu­­tându-se s’au închinind. — Dl dr N. O. Popovîci Lupa profesor de Economie rurală la Școala Superioară de Agricultură la Here­­strău, va ţinea o conferinţa la Aca­demia de Agriculturi Cluj Calea Moţii­, Nr. 3, Sâmbătă In 26 Noem­vrie ora 61­, p. m. despre: Conse­cinţele noului regim agrar. — Societatea de Ştiinţe din Cuj tine adunarea generala ordinară, Du­­m­necfe, 27 Noemvrie 1921 la ora 11 dimineste Institutul de Botanies Genera­l (Universitate). Top­ilaţi rembrii si acestei­­so­cietăţi sunt fugriţi a lua parte al această şedinţă. — Camelia Nistor din Zamneşti şi Candid Comânescu dirigentul Băncii Centrale din Alba-Iulia — căsătoriţi. — Dnul Dr. Eugen Trutia advocat in Reghinul săsesc după 7 ani de întreruprer­e şi a redispus cancelaria advocafialâ în fosta_lo­­cuinţă a defunctului Or, t­he fan in piaţa mare Nr. 232 1377 2—2 — .BLAND* Efectuează cele mai fine, moderne şi eteg­nne ghete cu t­ipă cusută. Str. P. Chinez (Kinizsi ut) casă nouă. 1355 1-100­­ — Cele mai frumoase și cele­ mai nouă modele de pălării de dame se pot afla la Ragonyi1 Józsefné Cluj, Strada Nicolae Iorga Nr. 6. 881 81—100 Redacto r­esponsab I: Mihail M. Procopiu. Repertoriul săptămânal • «CU» « • «MBB» • • «MMM» ♦ ♦ «UB» ♦ • — I ■- III • « Bnâ* ♦ ♦ 1 CINEMA APOLLO » Vineri şi Sâmbătă: Insula Rojy.şi­­ Duminecă : Cei doi răstigniţi 1 CINEMA UNIVERSITĂŢII­­ Vineri Sâmbătă Duminecă : Omul cu papu de mort CINEMA URANIA Vineri şi Sâmbătă Duminecă : Venus »I B——MC——^■B—M—îă—■—m­aM Ştiţi deja că Formalysolul sst mijloc antiasptio H întrec« pe toate ce­lelalte preparate de până acuma? Se Wnde Sn toate Iwr.­­macin­e şi drogue­­riile. Ba prepară în Cabrios da artioIM îosmeticî şi chimiei YGÎEfl ,i-:w MO CLUJ­Telei°% **—83. loan Szaniszló Cluj, Piaţa Ştefan-cel-Mare 17-18. ^ /.,V88 Execută ori şi ce lucrări technice şi aramărie. 1300 6­ 10 Instalează fabrici de spirt, precum ori şi ce lucrări electrice. Mare depou cu obiecte technice, maşini şi pentru instalaţiuni de apaduct şi electrică. S’a deschis !! Cafeneaua „ELITE“ CLUJ, Str. Re­gina Maria 2. III Permanent deschis până dimineaţa. — Serviciu con­­ştiencios. — Orchestră de 83« lăutari de primul rang. s­s III Bufet rece şi caldu­ Cere sprijinul On. public : L. MAR C O V 1T 8. SUCCESORUL LUI PETRU_______ CZET2 CEA MAI MARE ÎNTREPRINDERE DE POMPE FUNEBRE DIN ARDEAL Furnizorul angajat cu contract al spitalului 1193 22-100 Corpului VI. Armată, CLUJ, Strada N. Iorga 2. *——a—■————itTn-nriB I tipografia naționala £­î A. CLUJ, Strada R^ijina IVTaria Nr. 4 \ V—/aută doi elevi en^jjp S Vor fi preferiți nrVm aceia, cari au lo^5j terminat clase IjpMzJ I liceale. — j—MMBaBifc ANUNȚI B B8TtAUA ROMÂNĂ“ AN­GAJEAZĂ IMEDIAT pentru Atelierele Centrale din CâmpinabunI Sh­yngâfl, fierari al turnători, bine retribuiţi. Ofertele se vor a- ^ dresa la Direcţiunea.Steaua I? g Română“ Câmpîna, -y—^ ^ îmi i I mi I bibiiiiiiiiiiiTii ii iii i i i iiii îl Cafeneaua „METROPOL“ cel mai impozant local, în toată Joia concer­teazâ muzica militară ------- — ----------------------*— în celelalte zile orchestră cu lăutari de primul rang. iServiciul prompt BBBBBMHMIimiMHMBi Judecătoria de ocol urbană, Cluj Nr. 9727/1921 Publicaţiune Judecătoria de ocol urbana Cluj comunică, că la cererea lui Lud©­­vic Nusbaum locuitor în Budapesta repr. prin. dr. Eugen Edelstein advocat, Cluj, a pus în curgere procedura de anulare a actului afirmative perdu­t anume un ceck original esmis de soc. an. „Angol Magyar Bank“ cu Nr. 0221 despre 60000 Lei şi adresat soc. an. „Me­zőgazdasági Bank - takarékpénztár“ din Cluj. Deci some­ază pe posesorul ac­tului amintit, ca în decurs de una lună dela a treia aparariţie a pu­­blicaţiunii prezente în „Gazeta Oficială“ să prezenteze actul jude­cătoriei pentru că contrar, judeca­­toria după expirarea timpului fixat la cererea reclamantului îl va de­clara­ anulat. Cluj, la 12 Noemvrie 1921. Pentru autencititate: Kőszegi,­­ Or. Crud­u, canteristă, șef jud. 1347­6­­0 Electricitate, motoare trifa- 155 185 860 zile, transformatoare, be­curi de tot soiul, centrale telefonice, telefoane de perete şi birou, elemente și materiale de instalat Reparaţii de tot felul se execută urgent şi ieftin. Proiecte și planuri pentru instalaţii gratuit. :: :: E * La­­NTREPR­IN BEREA LECTROTECHNICA si MECA­NICĂ ROMANEASCĂ Teodor Maior CLUJ, Calea Victoriei Hr. î. TELEFONS 577. I IMPORT—EXPORTI | ! FRAȚII PASCU I Societate în nume colectiv I | rr k i fl I TEXTILIG, I LIN­J. manufactu­rA, y «îr RonTi! BUMBACE, &tr. liegere GALANTERIE, Ferdinand. COLONIALE Banca Economul JEJn-ffroB. Depozitul destileriei de lemn „Dârmâneşti“. E­­senţâ­ de oţet pură con­­centrată garantat 80°. 1182 29—156 Depozitul fabricei T.­­ Webster & Co.­liver- I TELEFON: pool: Cerneală con- I __fiQ centrată „Diam­ine“, I O O gumă arabică etc. etc. I Reprezentați­a fabricei de salama I Fritz Auner & Comp. Mediaș. :: J Publicaţi© Reg. 103/104 Inf. din Sighetul­ Marmației, pune în vedere urmă­torilor ofiţeri de rezervă, cari sunt mutaţi în acest Corp, ca imediat să-şi trimită adresa lor susnumi­­tului Regiment: 1) Sublocotenent Costin losif 2) Medic Sublocotenent Nădejde 3) Elev Plutonier Diaconuo Gheorghe. 1373 3­3 Comand. Regt. 103/104 Inf. Adm. Cămin. Stud. Univ. din Cluj No. 224/921 „Resla*»»“ No. 1*44 CONCURS La „Căminul Studenţesc“ din Cluj strada Avram Iancu No. 9—11 este vacant postul de mechanic, salar 460 Lei lunar leafă da bază, locuinţă şi întreţinerea. Reflectanţii sunt poftiţi a şi înainta cererile cu documentele legale până la 15 Decemvrie între orele 12—2 zilnic la oficiul Adm­­istrației. Postul e de a se ocupa cu data de 1 Ianuarie 1922. Cluj, la 25 Novembrie 1921. Constantin Popoviciu, 1885 1-3 administrator •PATRIA.

Next