Patria, decembrie 1921 (Anul 3, nr. 270-295)
1921-12-09 / nr. 277
GUg # Tineri 9 Decemvrie 1921 Mereu spre povârniș - Responsabilitatea averescanilor ardeleni — Desigur principalul răspunzător pentru BUunda unei țări, într’un animel interval de timp, nu poate fi dal guvernul care era conducerea trebuor. publice și m joritățile parlamentar» pe cari ee tezm*. Un guvern poate mesteci, ci sigur, dda înaintașii si o situație pentru car« nu poate fi fipul direct responsabil; da dna* n’a incercat prin nimmită fixibjQ tti»in soa proasta aiiație u.Ot mt., ii, din potrivă, a agavat-o Zi de zi, cu a^fi unul etaj jntăpior sale, răspunderea nu mai poate fi pusă In discuțiuni. j Cotace a moștenit la rău guvernul^ Avrie«ou nu ta fi »tr.buit de no. un[ om neportinitor, guvernului V«ida. ro.»rs abia a stat la putere trei luni,] și nu a avut posibilitatea sa fană, in itr'o vreme așa de sourta, tribu âUi fai simți oa e. Noi oaza finallui 14, nici Ul»cm a transporturilor, nu e>*ai pntru guvernul Avereatu o moștenire dels guvernul VaiUu. Acest guvern uștraae fundamental țara in ceea ea privește politica externă, prin jertfa ce a luat o de a] isaul traiului de p*[ce, a câștg[t re] cunoașterea alfa im Basarabia și erai pa punctul de a pitgtb o ratiicare de graniță cu Jugoslavia și Gertoslovacia. In politica internă a reușit să acoRolideze niște majorități parlamentere, din cinci panda posto«, dă d Întâia lovitură concepției Dezastruonae a au. a .trei cx lun. 8 a u. ui ei. gur partid. A leg frat reforma »grau pentru BbS «abia, fi era gata sâ trecea prin purpurile legiuitoare ți reformee agrare din A.dai și vechul Regat. Deci a ușurat situația țării și în ce pnvtfte politica internă. Că ar fi fist o desurdine ce ar fi sâmănat a bolșevism, să sa însUpâne»sc* pa țara, știm ci s o scuz* fără nici o b«ză. Dar guvernul Avere*nu a putut avea o moșten re grea fe dela guverne,o primejgiu are celui a dim V»id«, fac data imp ejurarilegale de după război, , Datoria sa și a majorituț lor pe c»re »fa mimat ar fi luat, d sigur, să scriban«it»țe»sia stuația internă și externă a lui. Aceeaș a fost, în principiu, și datoria opoziției. Dar, pe lâga metodele di guvernară *ileg la rar» a actualui guvern, opoziția a fost »sa si din lupă, ș, da1, și dela răspunderi. poziție,nr .ta mteleor temerare, n'a untul s* și valadeze voit la și și a tras coneep n-u te retificâ di-se din Corpurile 1 guito*re. Majoritățile care ai fi»t mâna dreapta a regimului taiă acum, ».urăm»8 singure strag iarzași si exer l este cpatrulul asupra guvernului. Responsori lilaic* lor e neasamă iar mai iutare decât luamte, dip« ce »dunt Odată câ pot fimoțiuona I gri și de pe retragtrea opiziei, la ce povostd situația din Ardeal și Banat de put*ți toștri avreecam au avut și au o răspundere de care an sa pare eumei azi nu-și pot da seem« deplin. Cu »probirea lor, pe lângă atitudinea lor panoa, aau chiar și dnn prea puțina rezstanța ce au făcut, ei au siS»t si cad* asupra noastră toate ravagiile regimului averbiOan, începând cu uuiuiarea forțat* prin metoda absurde și atâr^ind ca pnipentarea no*sir*. Tema da se deneroada acuză a „regionaliamului*, nm care ch »re și-au ›out o arm* de fu^t», con efinind astfel acuza, — ei n'au auzat înst statsis um sumor luate de guvernu. Centrai Iuitg tură cu v.»ța economiot fia.no,ai* «t administrativa a Ai dcaimui și B«n»turuu Câtă vreme partdul național a fost la parlament deputații lui n’»n aiul O clipa la factoiai* st la nn »perora interesei« vitalenia ținuturilor de d naostea de Grpați; atunci chiar «verisoanii nostri ne sugta, separatești. Azi vrând-nevrâtd, — daputații noștri averespani au r*m»s suguri care sunt su pozia s« sunt.auzu «oțele guvernumita ce privește Adealul și Banatel', și i«gie pe p«rt acest guvern va avea cutez«n * as la aduoA intrun parlament trunchst. RISPODStiditatea averea anlor ardeleni este, dej», «zi, enorm». Ca u șicul de a fi declarați regionaliti e> tribue s.și nd,cu cuvântul privru a opri debudada și mai mare din Ardeal, și púmru a opri vitarea unor legi care la forma propusă de Uugustoru best>oae*bil ar putea fi aezat steaoaea pentru noi. Ziarele vabeso da un memoriu, pe care daputați averesoanilor prezenta guvernului. Nouă ni se para ca ou mentorii nu se va putea îndrepta ai Viați» data noi, șt utompi guvernamentali din Ardeal nu pe aacanU oaie I vor ad*pa de responsabilitate. E nevoe de un gest cu mult mai hotărâtor dacă țin intr’adevâr sâ fa te Iu penaut al do aprezaterea OdB«ce n'au făcut un an și jutatete, să apere interesee ale gâturilor și a provinciilor pe care spun c* le repriza. UN LEu EXEMPLARUL 1Moratoriul germaniei Moratoriu? ce uit de Germania »st ® ssțtent de fingtia rar® l$| vme p'i«*jiu|i Inff Qil comerț ext rn Htreaga presă mondială a discutat și comentat în diferite moduri călatoria la Londra a lui Spimnes, celebrul potentat al presei, industriei și finanței germane, urmată imediat de a dlui Waltter Rathenau ministrul reparaților, inițiatorul acordului încheiat cu Franța la Wiesbaden pentru plata reparațiilor în natură. Cauzele și rezultatele acestor călătorii sau văzut însă a ura câteva zile, când reprezentantul Angliei în comisia reparațiilor, dl Brandburg, a cerut să se acorde Germaniei un moratoriu de doi sau trei ani, pentru plățle In nu jmerarmaniei împrumutul cerut prin Stinnes trebue să i se acorde moratoriul. La fel văd situația „Times” și aproape unanimitatea celorlalte ziare. Presa franceză însă, deși recunoaște nevoia ca proxperitatea Germaniei trebue restabilită, cere totuși ca în cazul când Anglia va persista în hotărârea de a se acorda moratoriul, si se dea Franței toate garanțile necesare. Astfel, pe lângă dezacordul din cauza înțelegerei Franței cu Turcia, moratoriul german este un altul în relațile celor două mari puteri Franța și Anglia. PIIKERI LA PUHCÎ • Intrafirea“ improvizațiar rectifică . . . moartea prietenului nostru, dl Pamfil Șeicaru, pe care inteligentul bibliografist al ziarului îl confundase cu — <•« de muți — decedatul Tudor Pamfile. Dorim confratelui improvizat mai multă lipsă ... de pierdere de memorie, căci altfel într’o zi va confunda pe Mihail Eminescu cu Mihai Viteazu, pe Ion Gorun cu Ion al dlui Rebreanu sau Banca Românească cu istmul de Panama. Și ar fi păcat de atâtea rectificâri. Conditile mortutorului Printre condițile puss Germaniei ca să i se acorde moratoriul este ca să-și îndeplinească plata re narațiunilor în natură, sâ nu mai sporească deloc stocul de bancnote actualmente In circulație și să pună impozite mai grele asupra marei industrii. Astfel, cu un cuvânt, se cere o întreagă reformă a finanțelor Germaniei, Anții având asupra lor un control eficace Această măsură, a moratorului, este luată conform tratatului de la Versailles care prevede dreptul de a hotărî modificarea modalităților de plată și părerea Angliei poate prevala deoarece tratatul nu cere pentru amânarea plăților până la 1930 un vot unanim. Motivele Analei Scăderea valutei celorlalte țări și ridicarea valotei lirei engleze și a dolarului american a făcut ca comerțul exterior al Angliei și Americei să dea Înapoi cu mult. Această scădere a comerțului extern, al celor două mari țări anglo-saxone este evidențiată și mai mult evidențiată prin marele număr de muncitori fără lucru: 2 miloane in Anglia și 6 milioane în Statele Unite, cu cari țările respective cheltuesc sume enorme Neavând aur cu care să și efectueze ploile, Germania trebue sa și procure dee aur în lire sterline și dolari, oferind producțiunile ei cu prețuri mult mai scăzute, reintrând astfel în concrțul mondial și făcând Angliei o concurența prin care să o facă să-și cele mai multe piețe de desfacere.piardă Astfel că cu cât valoarea mărcei germane devenea mai mică, cu atât criza economică a Angliei se accentua cr ză care a fost cauza principală a solicitudinei britanice. ■ C ® seria presa Presa engleză, și în special „Westminster Gazette“, recunoaște nevoile Franței dar, susție că singurul mijloc pentru refacerea economică a Europei este moratoriul Germaniei, care a devenit indispensabil. „Daily Telegraph” ! scrie că odată ce Anglia a rduzit Ger- Prerogativele Coroanei In presa din Cajita ă încă na s’idi adon! vaioriie nasce de dr Giur.țile dlui Aerttiu, făcute Intr’o aaunart a un JorAipior, de el ar fi rectificate de dsa In interesat celor spuse la C*nura și la Smut. In deosebi ,îndreptarea“ revine mereu asura peneului „maidentin și se tame dă dacă .Brauend șt a>f‘t apără Coroana .“ In viața polită a vechiului Regat] e un ob< etu veha, ci In luptele dintre|oardele e pudice, er uim m joc pentru a da lovitura aeo S>vr tn el untatism me donarea la putere, să se apere Din*sha. Bies gur an mijtoe, care ni are In el nota .. • constiui ouai, și cu Late aceste prilcitie pui ce, euri 8e fointesn ace, m n *a aovenească înaintea vo ntrei DUOdtit, ca o^ără . .. preOgu ivat Coconet și că se țin morf ș de litera Cjnattuf ei. Prerogativele Coroanei slabii te in Constitate iti vede a sărti, vor trebui si treacă, disgur, ș in constuia cea nouă. R strângerea acelor parogrivi, turn pare a Indica programul partidului fără nes;, ar constitui o gravă prmma pentru a fura, sare e abia ta Inepataing mulul constituțioril și parlumenul, și unde va mai tebui să treacă vreme până când tac partidele politice vor txpresiunea reală a fant. Ceeaae troue ntim nu cristalizai pâna la aducerea Cmt lu-.ci celei n jul, sunt mj pace e prin are Coroana să se as garată ăe ubsAAs «• bertoe In folosintu prerogui v.ior rigai , ca ande miome sa fi lat OMiSe in ttxiai u.cui Cjnsuitusti. Prerogativele regate pentru o fără a a noasta d-La treblesme tonuie, trebate, și apărute de toate aceie mu- ti mofturi de tunse, auri se pot zadarnici Valoare v, și [UNK]ut tasul apărute va trebui Ofu de bine fuai. In t XI de egt, încât ata un puio ponti-sa nu mai cutit a se provoca tu prerogustvtie regate sau a te ataca, ui lupiu panta ajung» reita ouUre .............. «\msamgimmsmismmsmm aas Omagiu Iul N. lorga — 1871-5/18 Iunie 1921 — la editura „Rasuri* dela Craiova a apărut o cate da 349 pagini Intitulată : L i* Nezulat liga, Omgiu cu Criza Implinarii a 50 da ani d*l* nașterea marelui nostru istoria. Cu »cerista pistie presa fi pi bluați la oara nu sunt stsparite da apuitul politicianist, n’au întrecut In a îmbina câte un număr celui si b >ont. V* aduceți aminte de unul Patriei sau de cel al Țiret N mă dela București, cum tribie și vi aduceți aminte și de sobârneți» ziarului Istrâției și a Vhței Amân și, care ar fi comis o greșala față de patroni, ds3i apriau un liad despre sărbătorimi) N. Iarga Omagiu care apare la Craiova ar darul de a lasa viitorimei O cartea această esíre, pe Lega p bicațiile isinice care ne voi uita. Cartea de f țt îndeplinește condițiunea frumuseții printr'o istoniie teekniei cum rar nu poate fa ace In noi. Editorii pot a dea omagiu pe o chirie care este un ud,va as luxa zilele de acum și portrete cu dlr. ro»g« tad fer,te vântein.e, âad de când era elev și ^ăua la un imn fau grafie. Dir trebuie să spunem, înainte de a vorb doi autorii care au ajuns, un cuvânt de laudă pentru toi tor. Caiul căruia iau dorește această tara este dl Const. S Flgere, cunoscutul pub naist de la Craiova, care arntene,« acum 15 «ni și menține și astezi revista .Runin“ din aceiași oraș*ale * se d»to sște faptul că cultul din Rimânia întrigî pentru Necula a lorge, a putut fi coleționat și snâns intr’o carte elegantă, ca e va vorbi cu atâtea învățămnte, gueriil lor viitoare, despre o parte ori generația di azi. Un omagiu de falat eewiia este o lecție morelU și un tuln de superioritate intelectuală pentru un popor. Astfel de omagiii» noi au mai aparut cel diidtvat lui D.nutri» Sturdza», fcatul pr.m ministru și uiun.stui de moare și un T.tu Mumeacu. Dl G. Bugian-Uuică desp h de dait a privir'u dadiCe pe adreaata dnuiu. iuga. iu uuu.eie uoutbu.atur.lur .a cm te. Tre ând la unipnu.ui , mnióra puDUi»tit »e un„a>ta tu aiuivoio ooazunaie, despre d. M Iu,g., lo.a lto da djjl Șt. t.U.e«UU tílu b.oSCd- Oi, tiorvt Una din Arded, Kjtuu Urc g^ea, sUbl.Uid . Stane»ție eAnU « efimat di M. lorga doamina naturaliemului (ia lb9U), 1 Googesuu dui pact.a Asociației fi E^geu M.i.k. Plang« a.Oe«Stă pact» pace tratează nu m..t despre ß N. Ungă, ouiagiu pa baca o serie da etuda da parte a Uio ag* De ți iStude.ioc noștri 91 iitOi aura din partea dor 1. Ag&cOiOeanu și F. Grimm, 1 dansul cunoscător al literaturei engleza, de la Universitatea din Clej. Istoricii și filo ogii care au adus omagiu ior dl ai N. iorga, prin pubicarea ulumelor cercetaci pe cari m-au facut, sunt, in majoritste, dintre acei studioși la noi, cari au stei sub mfiu,na stucifica a celui sârb tont. Este suficient să poman m numele dor deal PuțoA fiu, biologu, ardelean care din Bucov.va ce roztonta la Laze fa u< direcția națională » Színá tutor Au . V. Bogrea, care 1« Sfi a d*veni puctorul spiritului vast ștîin^ fii a macetrului sau: sau G. Vasa și St Bare^list, ca sâ se *«da at de multuat mai a sad.ai dea ut științific, pe iâgi cel literar, moral și pontic, pio ,mat de dl Miorga peste cuprinsul intregului neam românesc. OniBgu dela Craiova închide In e o tagina de Inant moral tata și de a âuc idealism, care s’a revărsat din jurul apostolului sărbătorit, timp de două decenii. P. A. ____ Jl. # Numărul 277 încurajarea construcțiunilor Avantagiile ce acordă legea pentru încurajarea construcțiilor — înființarea cooperativelor de construcție pentru funcționari și muncitori Nom venim Încurajarea construcțiilor e de bzat pe aceste două principii: acordame de avantagHda o mare importantă pe ntru particularii, e»rn flonstrueec și luarea de mituri re mire 1« înființarea, ausanarea si Incursjarea cooperativelor si societăților de construcție. In acest scop s<* five«zg o perioad» de încurajare dela 1921 — 1927, in care timp se a>o di man »ventura tuturor la tio ilarilor, Cari vor construi. Aceste a*ant»gii consistS >n rb1« ceț<a va revine comunei j^danului și Statulu', da a fi vinde prin Hit*re publică și cu Inloen'ri de piaă terenurile proprii pentru construcție. Ia logituri cu pocurirea da terenuri nerenare constmț aților imob’iste, legea prevede o importantă derogare de la dreptul comun, permițând scoatere« In vânat e nubH ft a terenurilor doale, ale minorilor, inte Zifilor și elefanțiior, fără proaspima specială civilă, tină cu obligația a hzitonlor si Înceapă constricția la interval de un an In ceetea privește procurarea de materiale, legra prevede de asemenea o serie de avantage, de pildă: vita 8area cu preț redus a materialului necesar de pădurile și carierele Setalai, rninoerea taxelor de transport pe CFR și N FR, acordarea Întâietății pentru oricct transport necesar constituției int L^sea mai ,aro<di avantegii după tranzuare» construile. A tfei toți proprietarii, car» «a construit, sunt gculip tmp de 10 ani de dări pentru imobil. Tjtcde ts proprietarii pot beneficia de suapunderea legii chiriilor. Aplicarea acestei legi rade In sarcina Dir. generale a Aistenți Sociale Rgulamentul special al legi pre unde crearea tinei di motion a construcților. Această direcțiune va fi O'gaons, prin care se vor executa prevederile legii. Pentru meurajerea construirei de imoble dstinate funcționarilor și muncitorilor, această lege prevede Înființări a cooperativelor de construcțiuni, cari vor funcționa în bisa unor statute speciale elaborate de ministerul muncii. Aceste cooperative se bucură cu precădere de toate avantagiile ei acordi legal. Toate construcțiunile efectuate prin aceste cooperative se bucură de principiul e$a numit .home steaa“, adică nu pot fi urmărite pentru alte datorii decât acelea provenite din construirea lor. in zonele și ocoalele comerciale, unda e’a orivit sunpmdarea legei chiriilor nu ne pot ooatrui d cu anumite ordiri mari, ea nu se servea sol de, locuința, birouri, senioii sau diferite m»ti utini. Construcțiunile not i ce se vor ridica in locl opt t vechi sen codires transformată trebue sigibi o C psoitat mativă de cel puțin trei si mai ma re față da vtde a constru opune. Suspendarea se fa la cererea propritarului, cooperator se cu socieții care conetrcește prin de o zune moți VRI», de eăire m nisterul Muncii, 8«a de ogunele j d tene auto;iza te, ascultândo se și oriinarul Soletail , cooperativele sau parti rutam, pint'o a putea obține evacuarea * h iașiio, sunt ilegți la următoarele: că arzeze cu ua au mai incinte pe chiriaș, nara nu va putea fevosi«t d cât ia enoalatti»ie (Sf Gherghe si Sf. Dumitre) dam rmeoal da un «n se (mpar.eșt* a o d ti neeortep tnzfi oae acestei 'poci ! s) dea gaanțiile pevtzute n regu arre t că ▼« luce ,e și r dio» construcțiunea im d st și fără întrerupere. Lopata-ul astfel evacuat, nu are drept 1le bune. In cazul când, la urma evacutiei, pr prietenii, cooperatia sau societatea cere construește na vard aa oor«tracțiunea in termenul legal, va fi ubigată să pitească o srmă egală in de 20 de ori valoarea db>rn«spre vucuti io ultimul eso tract, din aa» juasitate revin* «hWannlaf. Iar m* aUs jumătate pentru fondul constripțiilor eftine pentru muncitori, funcționari și pensionari. Atât sosietatii«*, cooperativele, efit ti particularii pentru a pu tea b aefici* de awntele agatei legi, vor trebui a* ceara ministerul Murcei sau Ogsnelor Icsfranate da minister, admiterea la b ceficiul la gri Pentru a se fazani vânzarea ,daterialelor de construcțun< ți a tinspo tării •o’*, a« va »aființa noxnziune apecisiă pa lângi ministeul muncii. Cu privește vrizel» terenurilor Statului proprii construcțiilor, re gula* mental regii tratești ps larg, midilitițile și formalitățile ce trebui sa îndeplinit« Suspendarea fag i rhi,iilor privește pe propriatrii de imobile vechi , c«ru *e obigă e-și construi In ioul lor imobi'e mari — de cel puțin trei ori mai mari decât cele existente, 8copul urmărit prin nona fa>ge este ca toți canieliștii să fie stimulați a central »moble Criza de locuințe care resimte din zi cu zl mai mult In toate orașele mari, precum și sagnarea conatenotiilor din pricină scumpete» exgerate a materialului, au determinat abordarea acestor avaptegii, cari Inlesneea tuturor posibilitatea de a construi In condițiuni extrem de f«varibile. Pentru gropal ormirt credem că era nevoe ca legea să prevadă obligetivitatea pentru toți propmterii de locuri de oouatruiri«, de a-și crade in termenul acordat imobile, sau că li se vândă aceste locuri prin facție publică celor cari doresc să construiască. EFEMERIDE O Jertfi a superstiției L« ea duc predicieli devarta ii lipsa de i deptU «snători, ne poate vedea din următoarea pov eetire: O femeie din Juliet (Illinois) a nSsant avem și prespreve e ani o fetița. Na tiiup intru pe vi ura,emani a Intrat la o»p că acea fetiță e Întruparea satanei. A luat-o de ochi a*a n' aut și>ginde-o intr’o pivniță în.tancera ei. Nutremututul ce i-1 da era mai mult compus din mâncare fluidă. 8*pt mânile trecute un funcționar »1 oficial.it pentru ocrotirea copiilor a descoperit caaul și neaprocita a fost a pasa la 1> mina eiui" Cuni an eliberat-o « auri, ci fett» nu poate vorbi, nici auri nici reies. Capul ei era diform de tot fi oe si împlinise numai tapte apreae» ani an'.ta pat’iar fi numai fostele șase. Un profesor universitar a lupt pe biata copiii la sine uricând că printr'o îngrjire bun« și hrană indentulitoare ii vi ajut» să și vie un fire. Toate sforțările însă n’au dovedit valari și Nici hrană, nici distracte ?i nici un mijloc medical din cele multe folosite nu i-au a jutat la nimic Barman» fetiță va trebui să rămână un idiot pentru toată viață din cauza ideilor nebune ale mamei ei abistabo a comp. FLORILEGIU Domnul Matei Canacuzino în „Epoca": „Spiritul românesc a rămas prin toate suferințele pe care istorii neamului i le-a rezervat, mai primăvaratic, mai blând și mai armonios. Soluțiunile excesive sunt antipatice firei sale, căci însușirea dominantă a românului constă în simțul măsurei care este și rămâne simțul civilizator prin excelență pentru că simțul măsurei, corespunzând cu simțul dreptăței, purcede din instinctele cele mai obiective, cele mai altruiste și cele ma nobile ale sufletului omenesc, dar aceste instincte care permit omului sâ măsoare gândirile și năzuințele sale după criteriul suferințelor altora, și în această măsură să-și reforme convingerile, ș i a nevoe chiar sâ jertfească vremdinfe ceva din ele, când aș cere nevoca socială a momen WW*,