Patria, decembrie 1921 (Anul 3, nr. 270-295)
1921-12-04 / nr. 273
Olaj # Duminecă 4 Decemvrie 1921 UN LEU EXEMPLARUL Apărarea Constituției! A«7tm^55S^Ji:^W^ — La o Întrunire a majorităților parlamentare dl Averescu a ținut să repete dl.p)Grața făcută la laș». Vorbind de eventualitatea taberei de.a putere, primul-ministru a spus din nou: „Prin uramra nu când, drum vom preda, ne îmteresează * D.s da a asta dl Averescu a ținut să se completeze, spunând: „Eu vă declar, ca nu vom pleca numai cu respectul formelor constituționale, astfel cum am vtuit. Oricine vamdrazui să nu respecte formele constituționale ae țăm Și vu vot, am punea noastră ne o dezisttnța fara preot unui până acum.m . Făr sa precizve .rezistența să ă preabduut" vei si arapa primului-ministru e totuși cât se poate de limpede. Urmarea acsei declarații a fost un protest prezintat M. i. A gesui de partidul liberal și atacuri vinente in presa ilmusa. iae puteau face declarații, că un guvern a dator să apere Constituția ? Desigur, oi se puteau, dar nu in felul cum le-a făcut unul, care a« luat in seamă de un an și jumătate prescripțiile constituționale. Ea pot ataca dec familie făcută de di Averescu in forma la care au foat făcute? Desigur tă da, numai căi ni se pare, Cj nu era in rândul intât dbrmatea o facă aceasta tocmai partidul, care l-a aduc pe dl Averescu la putere, chiar punere»pe tiare* principiilor p*r.*znemarismului. Cure am urmt declarații politice ale din Averescu și reaepunea produsa ne ele ar fi putut sâ «bă o valoare, când am ști, ca și de o parte și decernau* pasta, Cons.ituia țâin e car« la care se închin» cele două parți beligerante« Aceasta Inoninare, a ti,& nussire din Stera kgu, am pieris’o ae pi.dă, noi, patUdm național, ne .a..d am intrat viața punac» a noului nostru 8uit. Da r peste noi s’a trecut ușor la ordinea zilei tocmai de aceia, care știu respecta Constituția numai când sunt in jur interesen lor de partid. Așa, ca războiul de acum pentru apărarea Constituției nu va putea aaține nici o am ondare a principiilor umaumi,ouăle, hindca cei cari li duc intareg sub Constituție intrigile ac dup» tiuiisti, de care sunt In poziția s» se post» folosi in vedere» scopurilor de partid. Declarați» dlui Avarcson că va opune „o i fosistenți că«a precedent“ este desigur o» incașiunt.o.i satuluinu ia §i temerară. Dar mare nu se mai mira ue e», dupa ce știm ca tot tu astfel de amenințări a venit odată la putere, deși d a spune câ a venit, pe cale consim peana și după ce da procesul socialiștilor se cunosc ce resorturi suflatești neterminau aoluinta Lgii poporului. Și aniiOu Stituțonal a fost sprijinul ua după Culisete i l-au dat aceia care i au adus la putere. Dar tot temerară, și tot anticonstituționala e șt desia,apa luuta la Congresul liberal, și intenția «cestui partidu» avum singur in puktre, nesigur nu pe cai tonați juponaru ci tot prin întrgi da după civnte. Astf J lupt« pentru o adevărata respectiva » Constituției va mbui dusă la ți;această da alte partid?, de alți oameni, de ace?» tare prin acțiunea lor din trecut nu și-au perdut dreptul să vorbească in numele Constituției. Noi sm a fătat in rețețiie rânduri <si guvenul Averescu poate pleca on ald cel puțin tot ?șa de c instituționa', cum a plecat guvernul Vaida. Dl Averescu prezicdua puterea la b«z» rezumatelor câtorva nîi gari parțiale, și vond si impresioneze cu ... neliniștea d.a țari. Aceste două motive »a fost di wj ms ca dsa sa vina la putere, „pe ca e oona MuțioaaUta după cum duelară și tzi. A aszat un «iV»m, s'a disolvat ca parlament es.t d.n alegeri Jobure, pentr a ea dsa să poiti veni la putere n mod „constituțional”. Azi prin slagen parțiale, prin zazid de fuziumi poporale, opinia publica s’a pronunțat de mult împotriva traits d*r țara e lutr’acLvaria prim flie: o d«b*ndau<U îngrozitoare t,umate teren de Viața publice, dezantiut financiar etc. Nu-i a?u iă ar putea presa tot atât du „eoa autul anual" ca și guvernul Vanda ? D.r nu da Consiliați ®" e vorba ! Ci da ceva cu mult mai omenesc. De rămânere la putere cu urme pur și de venirea la putere cu on cj preți Constituția sa fi« ea sau aums» 1 EFEMERIDE Eremiți moderni Un ziar tagok aiuoe o solie de exemple, despre trtf. rn.ra.pl pitardot moderai, celi a’ea reuna de lume și pot,ei via,aia nugui MUde. i Flnfida tiiește un englez, e posesorul unei mari planîai.uai de purioouii. Nu-i plaoea economia și aur’o zi a iuouî strauiaur ua nn pui pantează nici un pri poet. .?.-i> .âssi uioția aa ea ee se äragm ca acA yi in uititorul ei la umbra deasa a unor copaci z.di o colibă. Aaoio și penrece zilele avarul drept tuia &ț uu caua țr ° vesniița imbrant ta. Ho »luna bme ix am ga etatea lui, iar când bea oameni prin «propuneau aruega cu bouvaur ca Sa nu fi» nevoit sa vorbeasca cu elin Anglia încă se găsesc câțiva orgivaii de-aceltia, dr» aespreșues ■> vața pi no de zgjinoți lux și Se retrag la adapostul ei. Un bărbat Unt SlsSix a tras un lanț adune in jurm montei urna și l-a umplut cu apa. Pământul și-l lucresze numai noaptea iar ziua nu-l poate 2,nu mirii. Trăsțte nța dari am. Un tip mai romantic de eremit a fost ap bareal, care pana bine de curând a trăt intr’o colibă uătapanată din man n Waleri. Ai nu pune alta imura oaminte decăt o tau-j cuta de manelă prinsa de urau cu o siair.. i Avea vașino uaureiu mana ți s.. geți l'aauie din more.eie unui piorer vechi. Uu arma acuasta țintea dopa animaie. O fruncez , un.d mo.pele Serat, marindu-i logodnicul e'u închis in locuința ora j Pora, a coborât obloane.«» la geamuri și-a trăit lu intrioac complect și singurătate timp de șapte ani. Numai o ie] iu...o avea voie să intre la ta, aceea care-i aducea de doua ori pe luna mâncare. După tupte ani, icoanau-ne reparaturi la casa pro pnecarul m gast-o pe biata ființă" într’o stare grozava, cu sihcioteie a două pisici, cari muriseră de mult. wKISTARO A COMP. Refacerea Germaniei ■63mania lucrează cu fertblitate la crelarea unei mari MMM*............................ lui ._........ ................................................................................................................ ^ marine tie cornart, 0n car ne prin^ r^f^ er^a economică * In timp ce marile State învin autoare în războiul mondial ca tâ * să tranșeze nenumăratele conficte în tot felul de conferințe, în timp ce la Washington se discută cea mai mare, bine-facere a omenireĭ, care este însă o utopie, dezarmarea și în timp ce Franța, ca și Anglia, ca și Japonia caută să rămâe preponderente din punct de vedere militar, Germania muncește serios pentru refacerea ei. Și, această muncă stăruitoare, pentru dezvoltarea industriei este făcută prin sporirea orelor de lucru și printr-un larg sprijin pe care Statul il acordă. Insă, Germania nu își așteaptă refacerea numai de la industrie ci, toate sforțările ei sunt îndreptate mai cu seamă pentru restabilirea vechei preponderențe comerciale, revenind la vechea deviză „viitorul Germaniei este pe mare“. Plata datoriilor Totalului hârtiei monedă care se află astăzi în circulația germană este de 102 miliarde de mărci, și tendința este fermă spre o scădere a circulației fiduciare. Sforțările guvernului german sunt îndreptate toate pentru găsirea mijloacelor prin care să se poată plăti mai curând despăgubirile și s’a recurs la impozite grele cari sa poată aduce Statului maximum de venituri. Astfel, pe când în bugetul actual impozitele reprezintă suma de de miliarde, pe exercițiul viitor este înscrisă suma de 95 miliarde de mărci, adică mai mult decât îndoit. Deprecierea monedei germane nu este reală și de aceia Germania va putea face fața plăței datoriilor. Marina comerciala In afară de prosperitatea continuă și uimitoare a industriei, Germania își reface cu o iuțeală de neînchipuit marina de comerț, de la care așteaptă întreaga ei refacere economică. Guvernul, conștient de însemnătatea acestui lucru, a pus la dispoziția armatorilor 12 miliarde de mărci, pentru refacerea marinei de comerț, sumă din care 9 miliarde sunt pentru realizarea primului program de construcții și dacă nu vor fi de ajuns se vor efecta și alte sume. Rezultatele sunt vizibile. De la 1 Ianuarie până la 1 August 1921, șantierele germane au lansat 55 de bestimente de comerț, cu un tonaj variind intre 250Q și la.Dua tone fiecare, ceia ce face un total de aproape 250.000 tone în șapte luni. Construcția vaselor a continuat și mai stamtor după 1 August și numai șantierul Vulcan din Hamburg a construit 2 vase de câte 14.000 de tone, cari vor fi lansate la 10 Decemvrie. In acest timp Stinnes caută să cumpere din șantierele streine toate vasele cari pot fi cumpărate. Nouă leqaturi comerciale In afară de construcțiile de vase, Germania lucrează stăruitor la restabilirea vechilor legături comerciale și la creiarea altora noui, prin ajutorul liniilor de navigație, pe care și le reface. Astfel, Hamburg America Linie, s’a asociat cu grupul american Harriman pentru legăturile cu America de Nord Un alt grup american a fost câștigat de întreprinderea Norddeutscher Lloyd, care are un capital de 600 milioane mărci. Lloyda pentru Extremul Orient și-a asociat instituția Ellerman creând linii pentru legătura cu Asia. Alte asociații maritime sunt Hansa-Linie, Bremen , Roland-Linie, Vestafrica-Linie, etc. In acelaș timp, Germania este aproape stăpână în Baltică, prin creiarea tipeieâ țâței germano-ruse de transport, din la inițiativa lui Stinnes. Astfel marina comercială este cel mai bun instrument pentru refacerea economică a Germaniei, putând prin ajutorul ei ca să-și mărească stocul de devize streine, prii care situația financiară se va resimți foarte mult în bine. i à După note stenografie« i Iri legătură cu articulai, nostru ci font asupra "luptei pentru Constituție",puim sa remvumuü .Integrartu‘ pui».ai „aupa nuts stenografie*“. dt.tiatustis făcute de di Antessa la întrunirea majoriaților. Din textul dat «dupa not» steografue“ nu mai est in evidentă atacuimaurisa Coroanei. Prim-ministru ar fi dealarat: »Dupturtle noastre așez Ai pe taenui spuia al construfi o nutitata, inttiegem să te , aparam ca ultima enagie, și sănt , noi cam in loata turta ce ni-o dau i glie țarampoutiva încercatii da a se stabi aceste drepturi sfinte*. Dar inca atunciluraține dela Iași ale primului-minstru se știa că pe ai Avi‘ti,u tm-l interesează tând c: cumva pamai puteau, și ca nu ințelege sa pare suts ca utcât An mod consta ! tu fiortul Așa ca completarea declarațiilor dela iași era mai logic cuprinsă In textul cuvântări sale, așa cum l-au dat mai trăi zarele, și nu cum ai,art din »nettet stenografice.mai aiusi am avut până acum cunoștință ca și ai scursunie dela Intru- nulle m^jtraapor sunt... stenografiate.Mai ușor ne vine sa credem că ăi , Aerisei, aă său-și seama a'a fost prea imn. rur maccianfuie fă ut?, a baia* — cuminte — iu strigae, cu atât mai mult cu cât astfel dt dectaruri erau binevenite uitau pentru a intensifica actuala de răsturnare. iar puterea nu trebue părăsită cu nici un preț. « Anul III. # Număra. 273 mun la Pîisc. Insuccesul Protopopului Ilie Dăianu la alegerea de vice-președinte al Camerei, a afectat adânc pe gingașul său Almos Frâncu, care avea un cârlig nebun la.........vicepreșidenția“ venerabilului preot.* Ziarul „îndreptarea“ publică o informație că dl Amos Frâncu a luat cuvântul la întrunirea liberală. Oficiosul guvernului întreabă pe organizatorii întrunirei, cât i-a costat noua achiziție. Pe noi nu ne interesează aceasta; mai degrabă am dori să știm cât l-a costat pe Protopopul Ilie Dăianu, trădara flagrantă a prietenului său. Nu cumva ambiguitatea sentimentală a dlui Frâncu este justificată de aceea... politică regionalistă a fostului vice-prezident al Camerei? DEZARMAREA Acum, că s’a da:chS conferința de la Washington, este inter«,sânt uă lacapituiizi cum petrecute în 1699, la Hag». Atunci s’a ținut, după cum se ști, un congres convorat de țaruli N.001 0. Un rol important a avut atunci,’ ca și,cum, reprezentantul Franței di Léon Bourgeois. Crticul fuinier de seamă Emil Fuguet a scris la deschiderea congresului din Oenda un articol despre „denarncard“, pe osul tsapanism în Cele ce urmează (articolul din „Less Annales", 14 Mai 1899): Am nu dorește dezarmarea? intriaba dl Ftguet. Char și ofițerii, cu toate că amarul lor va sădea, dacă’ se T* holuri o armata limitată ias',r«ciul ne essr, in toate ține. „De sarmația nu e altceva decât o armată anstopxailor. E vorba — o să ajungem s* o avem? Pn.A d la Ojparts pentru moment orice chistiune] de patriotism veșnic bang-rand și, presupuiând ci ceea ce vre su sa spun! va fi rezolvit spre satisfacția demniății noastre și apdor ce iubim, sa ne inwbim d.ca putem ajunge la desenur?. Desigur, pop sa te ințelegi asupra atenuam (micșorări) acestei concurențe formidabile (gigantice), ca ra se numește armare progresivă, in industrie se întâmplă aceasta prea bine. In loc de a se omori unii pe alții, voind sa se concurezi, producătorii iacg cânscdată sa-și siUt ,8a ns înțelegm casâ Uălrn. In loc de a ne asasina*. Se mențini prețurile cu protentele remiîn craione și ni supraveghiem ca nici unul de noi să nu] le scază au; jos, deatzându-și astfel Calea spre runa proprie și trăgând^ după sine și pare lalp*: " „íáe întâmplâ i-.o^aus ; țiac scurtA i vreme; ține un timp anumit. Vegate I. »osia! lucru. " Csetica se întâmplă în industrie se poata face în concuențã militarâ, m 1 I concurența națională. E permis a i încerci.“ Sa o intercem / dă lozinca Faguet. 1 Dar se oprește la „sane puni.* ug - Imra.ester* va trebui sa ii se s*utl.unaie cuvanite. A ci e problema.“ »V*d pe en sociolog foarte s<.riesj] care propune un ici deg.iidaemens m-1 Urnuțiunaia. Fiecare popor ar trebuii sa-și dea contingentui asa la o]1 armată a pieri, cere, în opozite eu, armatete ordinare, n'ar avea altă aursiune decât aceea de a impiedeca da 1 a ce face râsbiu. Ar fi armata desarmării". La bătaia da jos a acelora, cari ar riposta: Vizi, armată pentru comba, starea amatei, ar putea răspunde cel ’ziflemisit, spiritul: „Am reușit! Ați râs: santeți desfermați!" D,w p o-î blama este mult mai gravă. s Gend»ru |mena am sta — cine va comanda-o?! Ai iată problema. lata panoul negruL Națiunea, căreia ii va aparține generalul gendarmeriei intenationale va arbitrul Europei. Grav, foarte grav ! Ar trebui ca generalul gendarmerei internaționale sa fie cetățeanul unei țăii foarte mici, foarte inofensive, ■ neutra din naștere, neutră în sine. shab*ig»u, elvejwn, danez. Ar avea uts ua autonuza? Un general de I foi ar ucctaia aș putea fi ascultat cu u»U certitudine« și ar fi un conduscâtor bun ai soldei tor mi. Am în idoirile mele în privința solidității 'jundarmeriei internaționale și asupra autorității comandamentului la ji nnanisma internaționala". Ar trebui cdheziunea unanimă și perseveranta a opiniei publice europene atunci ar alunga gendarmania aceasta să-și îndeplinească scopul: „Ia fond, pentru ca să menții pacea fiatra oameni, pentru ca să taci să scadă armele din mânile lor și să-i poți împiedeca de a făuri aitpie, nu exată decât forța și religia. Nu este decât forța, nu cea internațională și colectivă, ci personală, aceea a unui popor mare, care ține pa celelalte un respact, sau o religie, care se unește și se pacifică nici'un ideal. Nici odată desarmarea n’a fost impusă popoarelor decât de Imperiul roman, parțial, și, în evul mediu, din partea Bisericii, iarfș parțial". Articolul se termină cu ideea: ,Sau se va impune (desarmares), Europei, de o reneștire, vreau să zi in urma unei dezvoltări repenting și puternice, sau progresive și cu întâietate, a unei mari rengd pacificatoare"'... Să încercăm !* Acestea erau părerile lui Faguet în 1899! Acum, după cataclismul mondial, să nu „incerce* omenirea să găsească această „mare religie pacificătoare“, fără de a-ș bata joc de „gendainisus internațională", pentru care a pledat cu atâta elan un Styn Bourgeois". ff. Pagini istorice DESROBIREA ARDEALULUI ■—a—I uimi mii I mini Minniiiii Mininiiii !■ [UNK] [UNK]—Mii———mugi muu —a mi ■ ~i ■maassKai Oscar Jaszi arată rolul comitetului național în tratativele de la Arad din 1918 — Dl Iuliu Maniu apărând suveranitatea națională Dl Oscar Jászi, fost ministru al minorităților în Ungaria vecdi, șeful , partidului rădicali maghir, refugiat] în Vien», scrie următoarele în revista „Nake ei“ din Clij în legătură cu tratativele, pe cari le-a avut la Arad In 1918 0" comitetul partidului național român din Ardeal: Pr&reușirea Ungariei „In primul rând trebue că constat că politiciani maghiari au știut chiar la 10 Noemvrie, că Ungaria a ajuns] într'o situație catastrofală. Astfel de Károly, în 10 Noemvrie a raportat] Consiliului Național situața. La] această ședințăă Consiliului «a cosit știri neoficioase, dar serioase asupra pretensiunilor comitatului partidului național și asupranaiutărei Românilor, Jugoslavilor și Gthoslovacilor in Uugara veche. Am vâzut clar, că «sân oamenii politici și militari români ardeleni cât și cei din vechul Regat, insuîtu sa făurească Româniama e. Astfel am dorit nă urmim tratative cu românii în chestiile teritoriale, în modul cel mai loial, ca să ne putem rețelege reciproc. Tratativele de la Arad Așa am plesat la Arad însoțit de către mai mulți oameni politici maghiari și am început tratative cu reprezentanții comitatului partidului esionsl român din Ardeal. La deschiderea tratativelor am accentuat, o» aceasta este prima ocazie, când democrația română ajunge in lgaturi cu cea maghiară, «i am trecut la ordinea ziei. Amânarea pana la venirea dlui Iuliu Maniu Di Cicio-Pop a amintit atrocitățile săvârșite de căttre Ungurii din Ardea’ fați dt Români ardaleni și scot a su I .împiedicat morsal tratativelor. Am ansentuat că guvernul maghiar intenționeszăi si szsijzi caotia teritoriali în mod irav zorit, până se va pronunța conferința da pace în această chestie și că suntem aderenții principiilor r Isoniene da auto-determinare, dar dorim să stabilim ordinea în Ardeal, iur-dar nu amsuîcia războgul civil. Am oferit româniilor tertorîfie în care aveam sto ■ ilitate, dar am pretins și este principii jo i pentru celelalta popoare. Românii fcși îți extindeau pretentiile și asupra unor teritorii, în vari, după statistica oficală erau 2.900.000 români f*ți de 3 900 000 mromâni. Astfel s.a propus iKtio1»<tfire& si 3.emulul da cantone, ca în Elveția ca să-și poată piSstr« iad..pendanța fiecisis popor, iar pentru reprezentarea intereselor teodora să si înfințeze o organizație, unde să aibă fiecare bloc naționsl autonomia p*ntonală. In legStiuiS cu aceste, românii su cerut suspendibile tratativelor, până la sosirea dlui Maniah Arad. Teza salvatoare susținută de dl Maniu In ziua următoare, sosnd d Msniu dțn Viena, unda a fost mutor ocular daclarirei Republicei austrioc, ds . a aritat foarte preos și foarte sincer punctul de vadara al românilor. — „Suveranitatea este Vt patesane a națiunei români — spunea — și R mănit vrem să se mențină ce astă «avtranit iis. Ammrxj. siv’.raxă a poporului va hotiri, că vrei să se deslipească de Ungaria, ci să rămână in cantoane". Dl Neuguboreu, raprezentantul saslor Insă accentua că: „ampitirea Ungariei ar duce la bosMom populația. Asigurările democratice date națiunall Ugior In legătură cu aceste dl Maniu a asigurat pa cei prezanț , că poporul român este foarta democrat și va respecta oastea și drept in Ungiilor și Sașilor, pentru c#fi ui.ptut in era maghiară, ca să se asigure Sașilor și Românilor. Astfel am fost clarit cat: dl Manu dorea sfi aranjeze definitiv cisia suveraniății și eu nu puteam tu accept, paxirufa aceasa nu de noi depindea, ci da conferința ploii. Comitetul partidului național mi-a respina și a doua oră proiectul sub pextiaî, că nu poate accepta dreptul de sinedetermnare oferit, pentru că nu le asiguri românilor pu cea de executare.“ Planurile guvernului In legătură cu snestisa Jázzi mai amintește, că tratativul le- a urmat din trei puncte de vedere. In primul rând a sperat, că prin înțelegere va reuși si creeze o situație provizorie de trans ț% privit după pri armistițiul dela Belgrad, para s’a închuiat in acest timp, s’s menținut — expressis verbis — administrații și imperii verbiu pentru întreg teritorul Ungariei. In rândul al doiii s- asperst, ca prin planul cantonal și printamoralismul guvernului revolutionar s'ar fi putut pfeia o atmosferă favorabiă și pentru Români, la rândul al treilea a vrut să dovedească intregei Europe, că regimul vet hei Ungare feudaliste, s’a înlocuit cu un reguu democrația pe baza astetomiei confederației camoame ca în Elveția. Jaszi își închee articolul adresându-se poporului mighar, ca să judece ci cine poartă vin» penru dezastrul Ungariei, care s’a contnuat cu revolutia din Onomvril 1918. In tot cazul vina este numai a oligarhiei maghiare, care, în frunte cu Appocyi a 6iut«t să asuprească prin toate mijloacele popoarele din vechea Ungarie, Ai.