Patria, decembrie 1921 (Anul 3, nr. 270-295)
1921-12-08 / nr. 276
iîuj # Joi 8 Decemvrie l92i UN L£U EXEMPLARUL A bate ., retragere E un termin din tactica militari, ca ți a „ataca“, în diferite forma: atse de front, atac de fianc ets. Nu înzâda? primu minîst?a de azi e militar; dai, și în guvernarea țării, sa folosește de aceleși metode da lupț ca la râzboi. Și o si și skee, știe să șî bată în retragere. Numai cât la razboi un atac, ori sub ce formă s’ar fi produs, nu soate fi consderat altfel dcât oesaos este un atac, nu sunt dt’e posibilități prin care eseaco ai fi cat să poată fi arătat ea.. nefieut. Acolo notița stenografiei, ca în poliției, nu sunt. Ș cei ce a dat greș cu un atac, de obicei îți trage cociscinele; dacă nu as gândește ei la așa ceva, 11 determină superiorii. Di Averescu prin declarata cetită afât la Cameră râ\și la Senat recunoaște cu însuflețire prerogativele Coroanei de a demisiona un guvern și da a dizolva un parlament, care nu mai reprezintă voința țării. [« Averescu n’a uitat să spun« ci ds» n'ați fi putut să cu reaunoasaX un astfel de drept constituțion»], când chiar da ! a venit la putere pe baza acestei prerogative regale. Dacă dsa a venit in chipul acesta constitutional la putere, îi pare bine și admite, si plece la baza acestei prerogative regale. Așadar declarații cari sa deosebeai fundamental de cele pceste presa le a publicat ca făcuta la intruniriía majorităților. Noi, vizibial, suntem datori să credem declarațiile făcute de primul-ministru în Corpurile legiuitoare. Dar ziire apropiate de guvern, între cari ,Epoca" spun că dl general, a bitut in ret» g »re, și că râu a făcut. K,o,a e de pararea că daci dl Avereceu nu bătea in ret»g»re ar „fi căzut in picioare“ in ultima luptă „di ouiise“ ce s’a dat latre d-sa și partidul lberal. In aceeași vreme în „Viitorul", dl C. Disescu scria că la aceea întrunire a majorităților n’au fost stenografi, — ceea ce le mulam și noi într’un articol precedent, — iar dl N. Ioga în „Normal Românisi" pomenește de un discurs al dlui Averescu, la legătură cu tratativele dela Buftea, — d smis care în lumina tiparului nu mai semăna cu cei spus cu graiul viu, și de pe care di iorga își luase notița Astfel, deși noi suntem datori să luam la cunoștință, după declarata cetită de B«nut și Cameră — căci prim-ministru recunoaște Suveranului dreptul de-s limita un cabinet și » dzilva în parlament, — opinia publică înclină totuși sa creadă că dl Averescu, după un atac de front, as ținut că bata imediat în retragere. Cu atât mai vârtos că nu intra oară fâcusa di general declarații ca cele ce i s’au atribuit la întrunirea m»jonti | lor. La adunarea poporali a partidului la Iași, unde primul-ministru a fost purtat pe brate da... partisan?, a spus de-asemani» că nu la talege si plece de la putere decât pe «jale constituțională, ci nu-1 înteresează când va pleca, ci cum. Ași ei, date fiind declarații la cetită în Corpurile legiuitoare, tn leae să considerăm ca nefacuie și declarațiile de mai inainte, și să invalidăm și depunerile făcute cu prilejul procesului socialiștilor ... Și atunci, dl Averescu rămâne ca un mare dinastic și adorator al... protoguverii regale. . Numai cât, în cazal acesta, nu se mai pot înțălega de joc declarațiile clur Averesen oa nu „este criză", ci „Tontem hotărâți să rămânem k locul nostru" etc. Daci e într’sdevii konfletit de respectarea prerogitive’or Guo «a«?, de a nu putea repota astfa! de daclarații da âs cu aprobarea Coroansei. Dsa într’adevir, nu uita să spună, că deține încrederea tuturor factorilor constituționali. Dar dacă știa, ci și încrederea Coroanei o deține în mîdura în care se bucuri de. .. aprobarea opiniei publice, dșa, nerespectând prerogativele regale, ar fi trebui' as ple’it de mult. Ar fi scăpat, astfa’, de a aplica tactica baterii în retragere, cum îi denumi* însuși ziarul guvernământ». , Epoca." Oricare ar fi tactica diui general, după declarațiile din Corpurile legiuitoare, un lucru rămâne limpezit și gir; în estul, când Suveranul ar cede, că guvernul Averessu trebui demis și parlamentul dîcnkar, dl Averescu nu va mai pu'ae avuni ... ai fimpotrivească, nici să eponi, că a fost îndepărtat .. . anticonstituțional. Dacă ... nu se vor produce atunci she note stenografice. Răscumpărarea c.f. particulare din Basarabia —♦ns.«—»» La ministerul de comunicații se trata* a5 cu societatea B1. DO da Baambis riscumnpărarea da către Stat a «iilor ferate ca aparțin acestei societăți. Societatea ara in posesia ei porțiunile de cale ferați Bae&rebessas—Cetatea Albi—Bjgiz, Basarabeasca— Pint-Zorieni și Acciz—Ismail, în lurgime de 380 km, estimate la 500 milioane lei. Delegații societății propun ca Stânii si la 54 mii apțiuni, iar restul să aparțină societății. Tratativele vor dura câteva săptămâni Riscumpărarea, va trebui adusă și in ducoția parlamentului. Hirotonisirea Episcopului Neculae Ivan S bin, 5 Deci. In ziua de 4 Decemvrie s'a oboist In catedrala din Sibiu hirotoniaires P. S. S Naculae Ivan, noul Epscop al Clujului. Ceremonia religioasă a fost oficiată de I. P. S. Sitropolitul Bulan, a I sisit de mai mulți preoți. După terminarea slujbei religioase i Mitropolitul Bilau, a ținut o caldă, cuvântare arătând meritele noului Episcop, în lunga sa carieră preotească. Mitropolitul Bilau urează noului hirotonisit vieță lungă șî spor la minos, ce trebue să depună pentru biserică. Episcopul Ivan răspunzând, mulțumește tuturor, cari au contribuit să ridice la rangul de astăzi, figidirni Qa-și va da toate ființele să nu inșele așteptările ce a’au pus în Sf. Sa. Apoi a avut loc o recepție oficialâ, primind felicitări din partea deputaților și delegaților diferitelor instituțiuni. La recepție au vorbit Mitropolitul în numele corpului episcopal, Prefectul Cornța în numele guvernului șif al județului Sbiu și dl general Pop în numele matei. Dl Vo Iranu a vorbit în numele Consistorului din Sibiu și dl Pletosu pentru Consistoriul din Cluj. Din partea Asociațiini a luat cuvântul dl Andrei Bârsaanu. Au mai vorbit dați de Meteș în numale județului Cojmas, Pr. Manti pentru cercul Săiște, etc. Episcopii Ivan a mulțumt tuturor Idusttiilor oo i s’au exprimat. EFEMERIDE Un mire grăbit L?» unul din oficiile știrii civile din Londra, t’a putut vedea zilele trecute o castrone, cum nu se dă adeseori prilejul să vezi. Mirele ei a imbrăcat in pijama, cu pantofi de cană și cu soafa de noapte pe cap. Și să nu credeți că era nebun, Doamne foreyta. Era om in toată firea. Venise la Londra cu câteva zile mai nainte pentru cu mine și-a desuius la un hoțul c chiar la vacinătatea oficiului civil. După săvârșirea cununiei iși făcuse planul sa-si ia soția și as plece imediat căci aveau chiar atunci un tren porivit. Cum Insă nu-i bine să faci planuri înainte a pățit-o și omul nostru că tocmai in preziua cununiei, adecă în prenoante, a dormit mai mult ca de obicei. Când a’s deșteptat dimineața și-a văzut cât e de târziu, ș’a mai adus ei aminte că poate scăpa trenul ș’a luat bietul logodnic un pardesiu pe el, pantalonii pe mână și aș a cum era în toaleta de noapte a dat busna pe ușe la oficul civil. Mreaua i-a primit imitând scuzele chiar și funcționarul s’a arătat destul de politicos oferîndu-i o încăpere alaturi pentru o«mul o’ar dori să-și completeze toaleta potrivit cu demnitatea situației. De grija trenului însă bietul mre a preferat, să ramână așa și numai după terminarea formalităților, profitând de clipa scurtă când mireasa pirtea cheltuelile, s’a imbrăiat pantalonii. Apoi vesel și feroit Își lua soția de braț ți s’a dus ori l-ar duce vântul. iLUSIARII A COMP. j Politicianismul și Presa Iinducerea în eroare a preseidin] §i București de către dl Amos Frâncu | Ziarul „Universul" aduce știrea că’ f ziariștii din București au sărbătorit „40 de ani de activitate ziaristică a dlui Amos j | Frâncu‘. Toate bune, dar ziaristul săr- jbutorit, păcătuește cu aceea că n’a fost ziarist niciodată; înțelegem foarte bine nobleță de suflet și simțul de omagiu al confraților din București. A fost suficient să fie informați de dl Amos Frâncu sau de o persoană din apropierea sa, ca ziariștii din București, acest corp select de intelectuali, să și vină ca săbatori ea. Adevărul este câ dl Frâncu n’a fost ziarist niciodată. Că din când în când — la câțiva ani odată, — va fi adresat câte o scrisoare la vre-un ziar, se poate. Dar nu așa concep confrații din București un ziaist și așa cum îl concep și-l știu ei, în Ardeal au fost dnii IV. Goldiș și V. Braniște. — dar dl Frâncu , niciodată ! Caracteristic este în acest caz refugiul politicianului sub pulpana ziarismului. El crede că dacă — hai să zicem !— acum 40 de ani a scris o corespondență la un ziar, are dreptul să-și sărbătorească activitatea ziaristică. El, care, în cursul acestor 40 de ani — și dl Frâncu constitue numai un exemplu, — dacă i-ar fi spus că este ziaist, s'ar fi apărat ca de-o jicnire. Politicianul în această ipostază, oferă spectacolul cel mai agresabil: își însușește un ria unei profesiuni de care i se lepăda, când ea cerea să fie făcută cu jertfe. Dl Amos Frâncu a jucat la București o operetă plină de învățăminte. Pentru ca dl Frâncu să-și sărbătorească pe deplin cei 40 de ani de zaristică, trebue să dea judecății zarul nostru pentru rândurile de mai sus, așa cum procedează și alți „ziarști" de categoria sa. Reparațiile Germaniei Londra. Corespondentul lui „Times“ din Berlin eflică comstansa de relaxatiuni a hotărât ca Germania porte plat"", dat fiind resursele ei. Comisia a afla ci deficitele ordinare și extraordinara aia Germaniei au fost asocente, marindu-sia datoria flotantă a 52 miliarde între Aprilie și Oct. «i adăugându la 19 miliarde în cinălatie. Afară de aceasta comisa ads 30 pe zii că produsul taxalor pe export pentru exercițiul curent sta calculat la 824 milioane mărci, deci 1% din valoarea exportărilor totala. Comsa a mai aflat că guvernul german a aruncat pantiuți mizi de valori pe plat*. Și greșala Franței ! Un zar francez educe și dea că studenții români sare urmau să părâ îsască studiile în urma ridică ă voie 3 Ui de căi?? guvern, vor rămâne maii departe in Feint*, aer trată guvernar] »omăi ar fi sub li un efect de 2 miloane franci, destinați a subvenționa pe studenți. Zarul mai adaogă că ar fi fost... Maiplorabul să vadă Franța cum se îndreaptă ei Către Universtățti germane. D.plorabil... Do, este destul de deghrab dar nu pentru Roma do, el centra Franța, care gii-a abandonat cultura in streinătate, lăsând pe cea germană sa-i ia loca'. Această greală a Franței a fost semnalată în Revue Bleue, cu care ne-am ocupat pe larg într'un articol de fond. Franța, după acel articol, partici in Merlui Extern și In influența culturală, amn cauza unei grecii poltice economice pe care o bate. Francezul vede in România o colonie de exploatat, iar pe Român in Franța — chiar dacă este el la studii, — un Individ eu ... va fi scăzută, bun de — cum să zicem ? — la putură. Din aceste cauze cartea franceză, care se vindeau prețuri fabuloase, apoape că este scoasă la noi din circulație și înlocuită cu cei germană. Presa română a semnalat Franței acest fenomen, Insi nu s’a produs nici o scimbare. Va vedea lumea franceză ce.. . deplorabl va fi peste câteva ca‘ efe itle le vom vedea mate zia. Acela? fenomen se petrec ca studenții. Ai indurat la Paris atâtea mizuni, de dragul culturei franceze, ca să sfârșească prin a-ni îndrepta privirile spre Germonii. Nu pierde România, ci în perdere va fi Franța, care ca jocul val»ti își joasă Influența cu iura-ä. De partea noastră n-am ficat dcorii, reptăm de nenumărate ori aceste adevăruri crude. Dacă lucrările nu se vor îndrepta, nu va mai putea fi o vină, când vom vedea cartea și Udiversitatea francă, înlocuită de cartea și Univenitatea germană — pentru a nu sonda terenul mai adânc. Ocuparea Ungariei de Vest , Paris. — „Le Temps" »flă din Viena că ocupațiunea constatelor Ungliei de Vest da către autoritățile austriace se va termina după examinarea listelor electorala ale plebiscit inimi, cam pe ls 20 Diemvrie. Asigurările sociale în Transilvania- împărțirea caselor cercuale din Transilvania în patru direcțiuni regionale — Atribuțiunile lor Casele asigurărilor sociale din Ardeal, Banat și pâțile ungurene au fost, sub înțelesul de case cercuale cari aveau o autonomie completă, organele de asistență și de asigurare ale muncii torimei. Insă în ultimul timp situația caselor ,■ de asigurări sociale se găseau într’o stare de nesiguranță completă în ceea ce privește organizația, situația care a luat sfârșit printr’o decizie a casei centrale a asigurărilor sociale și prin care li s’a creiat o situație lămurită și o I ‘activitate cu un cerc determinat. Astfel, conform acestei, direcțiunea asigurărilor sociale din Cluj a fost desființată, iar casele cercuale din Transilvania, un număr de 20, au fost împărțite pe regiuni în patru direcțiuni regionale. Aceste direcțiuni regionale sunt împărțite în modul următor: Direcțiunea regională Cluj cu casele cercuale Cluj, Dej, Bistrița, Zălau, Satu-Mare, Sighet și Oradea-Mare; direcțiunea regională Sibiu cu casele cercuale Sbiu, Brașov, Târgul-Mureș, Miercurea-Ciuc, Sf.George și Sighișoara; direcțiunea regională din Deva cu casele cerculare Deva, Turda, și Alba-Iulia și direcțiunea regională Timișoara cu casele cercuale Timișoara, Reșița, Lugoj și Arad. Fiecare din aceste direcțiuni regionale este pusă sub conducerea unui director regional, care este un organ subordonat direct Casei centrale din București. Acești directori regionali au mai multe atribuții, dintre cari cele mai importante sunt: de a îngriji de continuitatea asigurărilor pentru invaliditate , provenită din cauză de boală, a munciitorilor cari au fost asigurați la casele miniere, conform decretului 19 din 1919 al Consiliului Dirigent și al ordonanței 6540 din 1918 al fostului resort al ocrotirilor sociale din Cluj, de a stabili taxele și cotizațiile provizorii pentru accidente, taxe cari urmează a se încasa de la patroni prin intermediul caselor cercuale, așa cum prescrie cap. 4 al legei 19 din 1907, de a veghia la stricta aplicare a legei din 1907, a decretului 19 din 1919 al Consiliului Dirigent și a tuturor regulamentelor, dispozițiunilor și ordonanțelor Casei centrale din București. Atribuțiunile acestor directorate mai sunt: — după cum arată Revista administrativă înt’un scurt rezumat al acestei organizații, de a aduna prin casele cercuale elementele necesare la stabilrea cotizațiilor definitive ale patronilor la asigurarea contra accidentelor, impunere definitivă făcând o casa centrală din București, direcția accidentelor; de a se pronunța în a doua instanță asupra hotărârilor date de casele cercuale în materie de asigurare de boale și accidente; de a hotărî definitiv privitor la stabilirea rentelor accidentaților și a peruziilor urmașilor în cazuri de asigurare benevolă și, de a inspecta și controla casele cercuale, a centraliza datele statistice, a întocmi proecte de buget, etc. Directorii regionali vor mai aproba și toate hotărârile «uate de consilile de administrație ale frțseor cercuale locale. ai Ili. # în umărul 276 Dl Groza atacă instituțiunile de stat Ministrul Ardealului în Interviewuri, atacă cu violență Direcțiunea C. F. R. La Cluj regionalist, la București unificator - - - ------------------ — ’S''- --------------------------- - Dl Groza a reintrat în circulație, prin câteva declarații împotriva eîscutați»* pa OF. și a oganizării poliției din Ardeal. Iată cum lansează «Goz*la Ardea, luia'n fanfaron »da dvii ministru *lj Ardealului: u Una din chestinite la’, orainea zi,ei, ean a rămas să fii satatonată la București, tmonină cu ministul Ardeaului, este aceea a iu, cadrăr ei politiei din Cluj". Daci si dl Groza seta una din chestiunile la ordinea z lui, care ai rămas să fie soluționată U București împreună cu aceea a încadrărei poliției din Cluj. f ftul — semn să vedem ce ne spunej dl Groza: „ r# acțiunea poliției a că ei desființat a fost suspendată in urna intervenției mele, o mesă totuși S3 fin desființată." Rezultatul intervenției diels este, dioi, uu simplu totuși. Totuși noi, cunoaștem intervenții mai fericita] facuía da dl Groza. Cât privește situația dela călei ferate, dl Groza spune textul: In genere starea proasta dela caile ferate se datorește lipsei de organizare și de ordine la direcțiunea generala a acestei Instituții". Iar mai departe: „Țn și vă accentuez că toate relele dela căile ferate provin din cauza rezistentei ce se pune in chestia reorganizării direcțiunei generale. Prin urmare dl ministru de Stat, poij>m zstî prin presă cu o instituție i tot de Stat, atacând-o ca atâta vehemențâ. » * Este avoris doma G^cz» cars a încercat «la mai odioasă tentativă da Rt’gramara a presei mmlapști din Cluj, sub pretext că anumite ziare ar ataca instituțiile ca Stat. Dlailistru sle duasului trebuia să știe atunci și acum, că presa nu are alta mijloace de a critica relele un«i admia s'rafinai biblice sau ala unei inahtatiuni Jda St»t, dect denunțând faptele în coloanele ei. Dsa ínsi esti uanaționar al Statului, ficând paste int grants de arg«nizația conducătoare a lui și avanda disporție alte ori pentru a comumiica remedia orice discriiuna In bunul mira al trebilor publice. Oare interverția sa oficioasă pe lângî guvern, are mai puțini sorți de izbândă deât o polemici banală da ziar ? Credem că de data aceasta e rândul presei ceară guvernului a institui o cenzură specială girci diui Griza. Și apoi dl ministru al Arde*kui semnlâ id re’eia acestei instituțiuni și neputința de a Se romacita — nu crede că se taie complicele acelora cari le tokrazi —■ dar* rămâne încă în guvern ? St plece, și apoi ,va putra critica prin presă o instituție de Stat. Altminteri dă dovada celei mai brutale fruimisti. De altfel o nouă dovadă de fățărnicie a dlui Grczi este chienul său permanent de-a stana din Cuj și în presa din Cluj vechhiul Regat, ca reîntorc trdase la București să pozita în unificator, îi luând pe regionaliști. Noi evem d’ui general Averasra o m*eu corecția pentru ministrul a*u. IMPOZITUL PE LUX ȘI CIFRA DE AFACERI Instrucțiunile ministerului de finanțe —■ Cine sunt obligați să fac declarații In regitură cu aplicația impozitului pe fox și era afacerilor, ministerul de finanțe a trimis orgnelor fscale noul instrucțiuci Declarațiile pentru aresta impozite tribun depuss până la 1 ianuarie 1921- Sânt obligați a face asemenea decorații toți cari au actualin ttp, în paș lenainți cu un dumir mai mare de camere decât cel socotit de lege ca necesar, indiferenl dacă sunt proprietari sau chiriași. I Legea socotește strict necesar pentru o persoană singură cel mult trei camere, iar pentru o familie de dr două persoane cel mult 4 camere. Pentru o familia de trei persoane, 5 camere, iar piatru cele cu un număr mai mare de membri se va socoti câte o cameră de fiecare persoană. Nu intră în numărul camerelor brâurile, antreurile, bucătăriile și Băile da bac. Sunt obligați de asemenea a face declarații, toți cei cari au servitori mai mulți decât strictul necsar. Astfl legea prevede pentru o persoană care locuește singură, 1 servitor, pentru o familie de 2-8 persoane 2 servitor, iar pentru o familie de 4—6 persoane 4 salvitori. Si sccotesc ca servitori: șoferii, vizitiii, guvernantele, bonele, grădinarii etc. Proprietarii de automobile tribue sl fsau duna-ațu asupra impozitului de lux, individ numeral mașinelor ce poted, numărai ele cai putera și ce utilitate au. Totodată vor face declarații posesorii de motoaioktv, de cai de călăria, trăsuri particulare cu armuri, precum și puști de vânătoare. In comunele ramie fac declarații numai posesorii de automobile, motociclete, cai da călârie, trăsuri particulare și puști de vânitoare. Contribuabilii cari se găs sau în cazurile de impuneri la cursul lunei Septimvrie, duorează impozitul aferent pe timp de 7 luni ale anului în curs, adică dela 1 Septemvrie, 1 [Aprilie. In ceeace privește contravenționile ți penaității, ministerul da finanțe atrage aierții la est că ca ce nu fie declarsul, sau le fac inanfiaiente, ori refuză a da lămuriri ulterioare ceruta de fisc, vor fi taxiți din oficiu. Această taxare de oficiu atrage plata impor'tului îndoit cât suma d.«torță, dacă e mai mere de 560 lei; întreitul 'aîpoz’t'îhîi, câti suma e cuprinsă atra 100—500 uiți împotzita limioz Uți când suma e mai mică decât 100 lei. Ministerul de finanțe a mai luat dispozțiuni privitoare la pista impozitului pe cifra de afaceri și chiituielile compunoase datorie pa luna Noemvrie 1921. Cei cari nu vor picta la termen acest impozit vor fi socotiți contravenienți. PUNERI LA PICT Un ziar local, redactat de diletanți, înmormântează de viu, pe excelentul, nostru camarad din presa bucureșteană — dl Pamfil Șeicaru, spunând într’o notiță bibliografică: „...o amintire datorită lui Pamfil Șeicaru, mort nu de nuli“. Nu știm ce va crede dl Șeicaru de acest... atentat flagrant la existența dsale; noi bănuim însă, că ziariștii improvizați dî l a , înfrățirea“, urmăresc exterminarea ziariștilor profesioniști ca să-și poată ascunde insuficiența lor profesională. Se vede că patinii ziarului când nu pote obține cu sila demisia redactorilor încearcă să-i omoare cu sila.