Patria, ianuarie 1922 (Anul 4, nr. 1-21)
1922-01-14 / nr. 10
=~PATRIA = CINE VA FORMA NOUL GUVERN? Este o imposibilitate ca din sânul partidului poporului să se formeze un nou guvern, în locul celui actual Câteva din ziarele, cari au pompat fondurile diferitelor ministere pe timpul fostului guvern al dlui general Averescu. In preajma redeschiderei parlamentului prorogat, lansează ştirea formulei unui nou guvern din sânul partidului poporului. O singură circumstanţă ar putea îndreptaţi oarecum nsoui acestei absurdităţi şi anume: necesitatea conducătorior parcului poporalu de a întârzia că,nul mult descompunerea definive x,a acestui partid prin promts\mt şl eventuilftafi... taiizabUe. Dacă acesta este scopul lansării unei asemenea ştiri, ea este scuzabilă, deşi nu-i putem ghici militate*». Defecţiunile ce ae produc zilnic In' rândurile pmidulul overman, sub cea mai bună indicaţie că desiompunerta partidului nu mai poate fi împuidicată, cam este şi i irtsc. Ce ar paita hotărî pe partizanii de ţănă acum al dial genial Am eseu la tămâia mea sub steagul incolor al patidului 7 Perspectivele Udodnice pe cart le pnzintă folie partidului, a-' napra anei eventuale reveniri la pu l tue ? * B Admiţând totuşi posibilitatea acestei^ eventualităţi exprimată în mod con- fuz de ziarele averescane, rămâne de ■ văzut care-i sunt sorţii de izbândă. Dl general Averescu a fost silit să] demisioneze la câteva zile după ce se părea că reuşise să-şi consolideze situaţia prin înţelegerea parlamentară cu partidul ţărănesc. Ne reamintim că acum o lună când sa produs criza de guvern prin demi-sia dlui general, foile avreseane socoteau schimbarea regimului drept un act reconstituţional, pe motivul că guvernul demisionat se bucura de deplina încredere a parlamentului majoritar. Lăsând la o parte faptul că nu numai palamentar — ca număr este factorul care hotăreşte în semenea împejuri, am fi do it să ne spună dl gene al Averseu, de ce a p imit să semneze demisia, dacă nimic nu o justifica ? 1^Știm ca toţii cum s’a produs criza: la urma demisiunii din guvern a doi miniştri tactiişti, anii Tache Ionescu şi Al. Antonescu şi mai pe urmă a dlui N. Titulescu, fostul preşedinte al Consiliului a trebuit sa prezinte demisia, fiind în neputinţa sa-şi complecteze cabineul. Guvernarea cu interimate la cele trei importante ministere justiţie, externe şi finanţe, era o imposibilitate constituţională. Complectarea acestor trei locuri cu noui miniştri, a fost deasemenea cu neputinţă de vreme ce Ul General nu a facut-o. Şi să vorbim drept, and dintre partizanii dsale ar fi putut sî la sisocesiunaa celor trei miniştri demisolaţi ? in asemenea cireamstenţa demilunes luir-.gului cabinet era de nemktarat, ţi ea s’a produs, pentru că nu. ? se putea greî nici o altă soluţia. Dacă ne gândim şi la compoziţia fostului guvern, din car a îiemu parte — la cete mai importanta portofolii — miniștri dn alt« parti®»», e uşor de înțeles că oricând s’ar fi produs demisia unuia sau a mai multora dintre miniștri neaver&scan*, soarta guvernului nu putea fi alta. Că această demisiune s'a produs târziu, cu atât mai rău pentru fari ! * Ei bine, ce ar putea idreţit^ţi formarea noul nou guvern din sânul partidului averescan, când nici la începutul guvernării lui nu a putut fi alcătuit omogen, nici la demisia celor trei miniştri îachişti nu a putut fi complectat ? A câştigat partiul dlui îgngral »oui forţa, oare să-l înlesi ‘neasci posibilitatea formarii unui ger- vern, mica? îa condiţiuni ideatice celor în cari şi-a format primul csb’nst ? Dezerţîuitiie zilnice ce se pro- duc In partidul poporului, ne araţii că nici vorbă nu post® tî do noui forţe, de vreme ce şi cele whiess grăbesc si întărească pe alţîi.. . Cât priveşte, singurul sprijin all partidului poporului, care este parlamentul majoritar, dizolvarea lui este tot atât inutilă pentru ţară şi tot atât de morală, pe căt a fost de necesară înlăturarea guvernului. Şi atunci cum poate fii vorba de eventualitatea] unui guvern averescan ? Nu mai întindeţi coarda — In jurul soluţie crizei politice — ! Cu cât se apropie ziua de 17 Ia-1 [nuane, — termen până la care a fostprorogat parlamentul — să tot Inmulţesc asigurările pe cari agenţii partidului liberal le dau celor ce-i aşteaptă să vină singuri la putere. Dupâ cum se şopteşte sunt desingnate * persoanele cari vor fi chemate să umple Înalte funcţii de Stat sub un guvern pur liberal Ceea ce era de aşteptat, în astfel de funcţii cu răspundere, liberalii nu se gândesc să pună oameni ii pricepuţi — de cari nici nu sunt între partizanii lor din Ardeal — ci pe aceiacare „au organizat“ mai întâi partidul liberal in Ardeal. Astfel se dă ca si-] gură numirea unui domn farmacist ca prefect al judeţului Cojocna, din sim- plul motiv că acest domn a „organizat satele“, aducând câţiva ţărani la întrunirile liberale. , Nime nu va rămânea surprins de alegerea persoanelor pe care liberalii, venind singuri la putere, vor fi gata să j f le puna în slujbe multe de Stat. Ar fi numai confirmarea din nou a tacticei liberale, de a înţelege iitr’un singur chip să şi răsplătească pe aderenţii lor. Dar, la noi, oricine-şi poate închipui, ce dezastru ar urma in urma aplicării ] acestor metode politice. Am văzut ce nenorocire ne-a adus acelaş sistem, e pus In practică de averescanism. O încercare de-a continua acest sistem şi de-al potenţa la noi, va avea, din întâia zi, împotriva sa întreg Ardealul şi Banatul. Dacă factorii politici din Bucureşti n’ar înţelege primejdia pentru ţara întreagă a venirii la putere a unui guvern liberal, noi, in interesul patriei întregite şi a neamului întreg, avem datoria să facem imposibila ei altfel de guvernare, care ar ameninţa însăşi temeliile existenţei ţării noastre. Vrem să se ştie că suntem gata să ne folosim de toate mijloacele legale pentru a scăpa odată pentru totdeauna ţara de exploatare a partidelor politice care nu vor să înţeleagă că interesul comun trebue preţuit deasupra celui de partid. * ... nici un momente aşa de critice cum sunt cele de azi. ’ Suntem perfect încredinţaţi că e prea pusă la încercare bunătatea ideală şi patriotismul populaţiei noastre, că e prea întinsă coarda, şi că eu rupându se, ar ‘ aduce grave nenorociri interne. De aceea datoria noastră este să ferim ţara de o astfel de primejdie, şi o vom feri cu preţul oricăror lupte. otaosul financiar — ConS£Cinţ£l@ amestecului funcţionafilor In politică — r-1 taai4 in&a *• ■ «St asaa Pentru a-«i plasa partizanii politici şi pentru a susţine o Clientela, oare nu ».Asa alt merit decât ca a ştiut să corteşească pentru unul sau almi din favoriţii regimului, guvernul averescan! nu ea sfiit de a crea noui posturi, duc a numi doi turnau pentru un post şi,îia definitiv de a amesteca politica in nuanţeletrei, cari acum mai mult decât putând aveau nevoie de ordine şi exactitate In mânuire. Astfel, înlăturând 14 administratori financiari din Ardeal, a numit pe alpi noui; pentru locurile de prefecţi de polipe alănit doi titulari pentru un singur post, numind şi pe ruşti prefecţi agiomai tot ca simpli prefecţi — cu deczia de a fi la dispoziţia ministrului de interne. Pe lângă cei 8 directori financiari a numit încă alpi, iara a-i tortura’ pe cei dintâi, lăctuiala in Admimistraţii, e financiare să fie chitanţe şi state nemandatate in valoare de 200 de milioane de iei, din cauză, cu mai vechi, mai imun titulari nu vor si-şi la răspunderea ordonanţtrlor. Şi pentru a se vedea ce urmări are amestecul politicei de partid In finanţele Statuau, este de ajuns ei arătăm că, administratorii financiari a au închis registrele de restanţe şi nici acei cari vor să plătească nu ştiu ce datorii au către Stat, s au amestecat atribupiiune perceptorilor rurali,, ale secretaruor şi casierilor comunali şi cea mai completa desso- Inentare domneste la privinja inaatkrei zsoimitor. Mai departe ls' a anunţaî că vechile din au încetat de a fi perce-, pute dem 1 Agra.6, dsși ceie nouij nici cu au fost Iaca stabilite; tiva-i tuărlre au tont astfel făcute încât aproape nu exista comnouabii cifre să nu fi proteatat împotriva lor; cadastirul, pentru a cărui lucrare sau cheltuit sute de milioane nu este mat in seamă şi pamantul din Ardeal, care poate fi împărţit in cel puţin opt soiuri, este taxat la iei, deşi este elementar ca pe lângă can- Uitat* precum penesta mait i* venit, • mai ates calitatea pământului, l Unificarea salariilor şi unificarea . iPeasu.or ss f .ce fsrâ a fi întrebat vreun funcţionar sau pensionar. i Urda ne-a dus acest sutem politicianisi de a ftCa până şi din &dou- ( mstiatorul financmr ua exponent politic şi din prefectul de poliţie un a-| gent electoral, o arată destul de data valuta noastră care a adus leul la va-* ioarea de zece centime. __s_ Ultimele informaţiuni ..............—■■■■■■ — Tuturor abonaţilor şi cititorilor noştri le dorim an nou fericit! — Dumineci» 15 Ianuarie, orele 31. a. va avea loc la şezătoarea „Cultura Poporului", de la Radul», conferinţa dui profesor V. Meruţiu cu interes sunte proecţiuni asupra frumoşilor nopri munţi. îndată cap.3 şezătoare, vor fi jocuri naţionaie. Tinerii, români şi românce, tari se pue Duminecă la alte jocuri, sânt rugaţi şi viaâ la „Cultura Poporului*. — Confenta dlui I. I. Lapedatu , anunţată la Duminecă, se emană,n cauză că aşa e reţinut la Bucureşti. Data conferinţei o vom anunţa. — S’a rezolvit favorabil de către guvern cererea organizaţiilor negustoreşti pentru reluniaţarea serviciuji.ui fiimoaturfior ptru caiete până la 10 kilograme. — Dl N. Odessa secretar general La finanţe a fost numit cenzor la Uimnea Naţională. — Cu începere dela 1 Ianuarie 1922 a intrat îa vejwi in italia un nou tarif pentru transportul mărfurilor cu o noua clasificare a lor. Faţă de tari- Lie In vigoare până acum, nouiie tarife sunt cu mult reduse şi manipularea tschiiită este cu mult simplificaţi. Catigoriile de greuUţi sunt limitate la 5 şi 10 foni. —* Regele Alexandru a sosit azi la belgrad, unde i s’a făcut 0 adevărată primire triumfala. — Comitetul Sojiupi ortodoxe naţionaie a imețior române Filiala Cluj, aduce la cmiotină publică urp m â soarele. Cu ocazia Concertului oferit de dl A. Bena pentru sporirea fondului Catsdraiai român® om Cioj s’au insasut lai 18.249 75 si s’&a ehintuiî tei 7480. Romane vtn net lei 10.769 75. Cu ocazia aceasta Comitetul îşi face plăcuta datorie de a aduse şi pe pvte* aceasta vnfe sate mulţumiri tuturor persoanelor cari au contribuit la reuşiţii. : — Rugim pe abonaţii zidiUittl fiDsiru sa mnăvuiăscâ & ine ethitâ In timpul Cvi mai scurt suma răstăntâ da anonăment. 1 — ^După o sursă sigură, partidul Uârămss ss va adms dtta votare, î oricare ar fi moţiunea, ae încredsrt bau neînmoim, depusa în parlament. Franţa contra păsuire! despâguborilor Paris. — Camara franceză a telegrafia! dlui Briand, că adunarea deputaţilor nu va consimţi niciodată să ratifice noui concesiuni, chiar sub forma unui moratoriu, in detrimentul Franţei şi Belgiei, şi ci orice proiect de alianţă între Franţa şi Angola sau alt Stat, nu poate avea drept condiţie o paswirti relativ la reparaţii sau garanţii de orice naturi, rezultând dîn tratat şi mai ales din gajul teritorial. (ATR.—Radar). Grecii din Bulgaria ucişi Atena. — Biroul presei greceşti anunţă: Cu ocazia serbitorilor ortodoxa a'a produs la Vama turbariri şi manifestaţii anti-elene. Bulgarii a măcdărit mai mulţi greci. Guvernul din Atena a protejat la Marile puteri, independenţa Crimeei Varşovia. — Adunam din Simferopol a proclamat solemn independanţa Crimeei, alegând preşedinte al Republicei pe talatul Sidahon, Budapesta. — Deputatul opoziţionist Raesai a depus, la numele partidului său, un proeot de lege, după care să se proclama neeligibilitatea tuturor hăbsbergilor la tronul Ungariei. Proiectul a îndreptat în spaţiul îm-] potriva arhidualm Albrecht, care continaâ a fi propus da o parta a par- j t dului agrarian. Biroul partidului. ■ I — Guwnuî a hoiâe&t dtfiautva si ] iompnn desființarea mpontului pe , kcupitut. Pnv.tor ia d.ciurutu, eie trt , fen* făcute confbrm legii Titulescu ji ( iu terminat stubmt. La impozitul pe vtntt, cotele puse t ■de dl Ittutessa vor Listmna un mux m ; ta Ci re se poate ajunge. Comisuite vor , uvta lutituainea, cu aupâ impnjurctri sa apreime imprima nupecuva, rouucana Mjozttut, ea să nu pe txu- i «v ac împovărător pentru contnbua- ] oua cu venituri realist. , — Dl Raihenau & fost ascultat de . comisia repartiţiundor, Înaintea Căreia a dezvoltat situaţia defavorabilă a finanţelor Germaniei. — Familia regală a sosit azi dimineaţa în Capitala în vederea anului nou. — Căpitanul Mirdare, acuzat că a comis orori la Bastarjuba, a fost mu- * tat in vechiul Regat. — înainte de pucuri, Regele Alexandru a conferit M. G. Rageiul " nostru coianm ordinului Karagheorgluvici cu spuae, iar Principelui Ciroi aciiasoidin fără spade. Suvtranul nostru i-a conf int ordinul M hm I Viteazul masa 1. f — la vederea umblatului cu crucea • In ajaaui Botezului Dmi, aunt invitati toti credincioşii biseriei oita- Idvxe um loualitaie »-şi anunţa iofsamţa la biroul oficiului parohal. Ordinea umblatului cu crusea este ruima oarsa: \ Lom la 16 1. o. st- n. sta va umbla ’ cu crucea la toate institutele de emi- MMn («Imic, api taie, asdt). Ma rţi în 171, e. la institutele de siiv*ţ4mânt, ducetomte şi diferitele oa.i» pubace. Miercuri se va umbla cu crucea pe la locuinţele credincioşilor. J — Inelele de logodna ale • Principesei Marioara şi Regelui ] Alexandru se vor schimba la 5? Februarie, când regele Jugosla-J viei va sosi în Capitala însoţit de primul-ministru sârb şi ae ministrul de externe. — Statele- Unita din Amgriya aa] Amportat in luna Naemvrie pentru 11 mdiouiîe 779 900 dolari şi au tx-i I pariat pentru 64 milioane 41.000 dolari. — Principesa Marioara a■ primit multe telegrams de feli-! citare din partea oraşelor din\ ' Jugoslavia, cu ocazia logodnei , sate,i 1 Tratat comercial intre Polonia şi Ucraina Varşovia. — însărcinatul da afaceri polon din Charkov, a primit o notă din partea guvernului sovietic ucrainion, prin cara îşi exprimi intenţiunea de a începe negocierile cu Polo-' nia cu privirea la încheierea emil tratet comercial între Ucraina şi Polonia. J Tratat romino-sârb , Viena. — Zarele anunţă că în a*fără de logona Principesei Marioara vizita Regalui Alexandra la Sinaia ar fi cina la încheerea şi semnarea unui tratat definitiv între România şi Iugoslavia. Frontiera Albaniei Paris. — Delimitarea definitivă a Albaniei ae va fixa în conferinţa ambauadoiilor dela 17 ianuarie. Conferinţa dela Geneva Omnes. — Conailiul suprem a stabilit programul conferinţei dela Geneva care va examina măsurile menite alegstă din nou încredrea reciproci între popoare faţă de care comerţul internaţional şi chestiile dependinţe nu pot fi restabilite. Vamal examina situaţia financiară şi valutară flacăm ţări In modilităţile prin care creditul public şi privat va putea fi facut disponibil in vederea oparei d® reconstrucţie , apoi chestia transporturilor şi ameniojarea lor. Arestarea lul Enver paşa Paris. —Enver paşa care complotase foatm gavaraului din Asgor», a fost arestat şi internat da bolşevici din ordinul guvernului de la Moscova. An nou fericit, urez la toţi clienţii mei Parfumeria I)’Or. Se caută la edificare de mori, 20 maestrii tâmplari. --!î. T Oferte a se adresa : Intreprindelor S. Filderman, Secţiunea de mori BAC Au Au sosit ultimele modele de pălării „Borsalino“şî„Habig“ li Regele Pălăriilor Cluj Piaţa Unirii Nr. 17 67 1—100 Albituri pentru domni se află permanent — Dl Rial Crăciun, zarist, noul stentar general al prezidenţiei a depus jurământul. — Sta desshis in strada Universitiţii Nr. 1 (Telefon 8/43) cabinetul medical urologie al dtor dd. G. Bolintineanu, Al. Coatinescu şi dna Elvira Bahîineanu, şefi de lucrări şi asistenţi ai facultăţii de medici din Cluj. Având ce mai moderne instalaţii aduse de la Viens, se poate trata toate maladiile genito urinare, venurice şi sifilis. Consultaţii sunt de la 3—5 p. m. — Dl Alexandru Breban numit notar public în locul lui dr. Nie. Schreiber, şi până ce îşi va reprimi localul de cancelarie al antecesorului său, şi-a inceput activitatea la locuinţa sa Str. Iorga (Jókai) 12. Dr Alexandru Tiberian Bucureşti şi Elvira Lanoşi- Mândrescu Oradea-Mare căsătoriţi. 63 îi Comandamentul Teritorial Corpului 7 Armată Serviciul Intendenţei Publicaţiune In ziua de 27 Ianuarie 1922 ora 10 se va ţine licitaţie conf. legea Comptabilităţei Publice pentru fabricarea a (cincisprezece) vagoane paste făinoase, cu făina dată de Comandament. Licitaţia se va ţine la aceiaşi zi şi oră la: Comandamentul Teritorial Corpul 7 Armată Sibiu Serv. Intend. Strada Reg. Maria No. 20 camera No. Stagiul 2. Comandamentul Div. 1-a Serv. Intend. Timișoara Comandamentul Div. 21-a Serv. Intend. Alba-Iulia. Comandamentul Div. 1 Vânători Serv. Intend. Arad. Comandamentul Div. 1 Cavalerie Serv. Intend. Braşov. Cartele de sarcină se pot vedea în zilele de lucru la Comandamentele susmenţionate. 60 13 Şeful Serviciului Intendenţei Coman-. damentului Terit. C. Z. A. Int. Colonel: (as) Guriţa Şeful Bir. II Subs. Adm. Căpitan: (ss) Reindl No. 5/922. Not. Publicare Comuna Roadăş (Jud. Târnava-Mare) vinde în 8 Februare 1922 a. m. IO care în licitaţie publică 1911 bucăţi stejari, cari se gâsesc la un teritor de 66.35 jugire cadastrale. Cantitatea de lemne este preţuită pe 5263 m3 lemne de construcţie şi 8152 m3 lemne de foc. Preţul de strigare Lei 376.640' — (Lei Treisuteşaptezeci mii şi şasesutepatruzeci); radiul 10°/0. Oferte în scris se primesc până la începutul licitaţiei verbale. Pădurea este dela gara Archita 6 km. departe. Condiţiunile se pot vedea în cancelaria comunală. Roadăş, la 2. Ianuarie 1922. 62 î—i Primăria Se caută un casier sau casieriţă cu garanţie la Magazinul de colonniale „Colombo Cluj. Piaţa Unirei 55 1—3 No. 30 RECLAME TM preţuri ______________ derate se primesc la admini ..PATRIAu strafie etaruluiJL—_____—_ De ai stofă!! cercetează cu încreedere CROITORIA DE DOMNI Sylvester unde se efectuează cu 500 lei costume ac@aa franceze, saccouri, bVb a Raglane Cluj, Str. Minoriţilor No. 6. 145' 50 SE VINDE o tipografie cu compactorie complect înnobilate.. ADRESA LA ADMINISTRAŢIE. 47 l-s An nou,fericit! doreşte onoratei sale clientele întreprinderea Romanească Electrotermici şi Hecanscu Teodor Halei CLUJ, Cstien Vidokiaî Nr. 1. TELEFON: 577. 1 TELEGRAME Neeligibilitatea Convocare Membrii comitetului executiv al partidului naţional roman şi parlamentarii sunt convocaţi şacinţa ce se va fine Luni în 16 Ianuarie, ora 3 p. m. In totalul clubului din București. Habsburgilor Redactor nsmnaubii: Mihil Kw Pforpiu. 5 !4 l~nuay|g 1922 ^