Patria, ianuarie 1922 (Anul 4, nr. 1-21)

1922-01-28 / nr. 19

Cluj, Sâmbătă 28 Ianuarie 1922 UN Leu EXEMPLARUL. Anul IV, # Numărul 19 In afară de lege se poate aştepta ţara de la partidul liberal se poate vedea limpede, în afară de experienţele trecutului, din cele dintâi acte anticonstituţionale cu care ■ liberalii şi-au început guvernarea. Constituţia prevede că pentru disolvarea parlamentului guvernul trebuia să se prezenteze Corpuilor legiuitoare şi să citească aici decretul regal de disolvare. Din simplul motiv că liberalilor nu le convenea ca guvernul Brătianu să fie primit după cum merita de către Corpurile legiuitoare, s’a călcat litera constituţiei şi decretul de disolvare ai apărut in „Monitorul Oficial.“ Tot asemenea Constituția prevede ca pentru convocarea Constituantei să se facă trei strigări la Cameră și Senat. Liberalior nu le convenea să dea ochi, cu Corpurile legiuitoare, şi fără nici un scrupul recurg iarăşi la tiparul „Monitorului Oficial" pentru a designa caracterul de Constituantă a viitoarelor Camere. Aşadar reintrăm în era decretelorlegi când nimic nu le îndreptăţea, când toate condiţiunile erau date pentru a fi observată libera Constituţiei. Dar ce le pasă liberalilor de Constituţie, odată ce au ajuns la putere ? Şi ce le pasă de legalitate, când singura lege în ţara asta vrea să fie menţinută voinţa familiei Brătianu?" Ţara ştie că de câte ori s a cerut de partidele din opoziţie dizolvarea Corpu- rilor legiuitoare averescane, s’a izbit de voinţa factorului suprem din Stat. M. Sa părea gata să accepte orice soluţie a crizei politice care nu pretindea dizolvarea. Dl Tache Ionescu n’a reuşit s’o obţină, şi guvernul său a trebuit să plece. Cum se explică misterul că abea însărcinat cu formarea , guvernului dl Brătianu a obţinut disolvarea, şi că nu i s’a pus cal puţin condiţia ca la disolvare să purceadă pe calea prevăzută de Contituţie? Când din guvernul Tache Ionescu s’ar fi putut face unul electoral din toate partidele, asigurând astfel alegeri libere, cum se explică faptul, că libertatea alegerilor e pusă la discreţia dlui Brătianu ? Să fi într’adevăr o a doua dinastie în ţara românească? Şi aceasta a doua dinastie să fie aşa de puternică încât să-şi înceapă guvernarea fără noi o sfială cu decrete legi, punând dela început ţara în starea de „ex-lex* ? Multă lume, la noi, n’a putut crede posibilă o astfel de omnipotenţi a unui partid politic. Uluitoarele evenimente politice din timpul din urmă, ne-a bătut însă în suflet o grea bănuială. Sub greutatea ei strivitoare va trebui să ne adunăm toată energia rasei noastre pentru a delătura a doua di-nastie, aceea a decretelor-legi şi a in-. . călcării Constituţiei, din cea mai sfântă datorie patriotică. Din felul cum şi-a început guverna-] rea dinastia familiei Brătianu, orice® om poate vedea care va fi regimul ce se introduce. La stabilirea terminelor de [ alegeri, la Senat, pe noi ne amână cu o săptămână, ca sa fie cunoscut rezul- tatul din vechiul Regat. Ceea ce a în- ■ ceput anticonstituţional dl Averescu, continuă dl Brătianu. Trei acte — trei, ilegalităţii Şi se va vedea că fiecare pas nou ce-1 va face guvernul Bra- tianu în conducerea ţării va fi o nouă ilegalitate! Ce va urma la alegeri, e cu totul clar : ilegalităţile averesate , vor păli de ruşine în faţa acelora pecare le vor pune în aplicare liberalii. 1 . Lipsit de orice calitate morală trebue să fie cetăţeanul care nu va simţi in mod imperios porunca de-a lupta cu ultima energie împotriva ruşinosului regim ce se inaugurează. Alegătorii! ! României-mari trebue să arate odatăpentru totdeauna că nu recunosc în® ţara asta decât o singură Dinastie, [aceea a M. S. Regelui Ferdinand, că pe a Brătienilor nu o cunosc şi nu i se pot supune, fără a ajunge trădători de neam şi de ţară. I Căci acest neam şi această ţară nu! ;mai poate suporta fără pimejduirea sală şi chiar a Dinastiei legitime, ca o fa-, imilie să întroneze absolutismuL, bătiî-1 [du-şi joc de Constituţie şi de litera legii. Ţara e a noastră a tuturor şi trebue s’o mântuim de cei ce o cred zestre a lor, din simplul fapt că au stors-o o jumătate de veac. In căutarea unui ministru al Ardealului — Refuzul dlui dr I. Mîhu — După retuzul fruntaşului partidului naţional Vasile Goldiş, de a primi misterul Ardealului, delegaţia însărcinată cu căutarea unui om cu vază pentru acest scop, s'a adunat bagajele şi a plecat dela Arad laVinerea, la dr Ion Mihu. Se ştie că fostul prezident al societăţii este Fondul de teatru român, înfiinţătorul Fondaţiunii pentru ziariştii români din Ardeal, omul idealist, de numele căruia sunt legate atâtei lupte pentru desrobirea economică şi politică a românilor de dincoace de Carpaţi, personalitatea superioară şi atât de simpatizată în Ardeal, s’a retras de un şir de ani din vieaţa politică. Dar poate că puţini vor fi urmărit cu atâta interes şi pricepere luptele din anii din urmă ca solitarul român dela Vinerea, care şi în trecut a ştiut să judece situaţiile politice de la o înălţime puţin obişnuită. „ Drumul la Vinerea a fost zadarnic, după cum putea prevedea oricine a cunoscut pe dl dl Ion Mihu. Dsa a refuzat oferta liberală. Şi Se adevereşte deci ce a spus dl Goldiş: „Liberalii vor putea să aibă ardeleni cu dânşii, dar Ardealul nu-l vor avea* Acei care au reprezentat în trecut Ardealul, nu vor putea să meargă decât pe drumul convingerilor şi al idealurilor. Acei care se târguesc în politică sunt numai cu nume ardeleni. — Se vor convinge şi liberalii ! chiar din faptele viitorilor sau actualilor lor aderenți din Ardeal. Lupta politică , în Germania Lysic. — Lupta telire, partid,!, ger* mane In jaful problamei fiscale continuă. A fost o diftuns contradictorio f în Lta lui Wilth, Rithenau și Hismts (min-'steur pe fineie ) între și fii , partidelor popular, centru și sosistist. Guvernul german nu va face temes?ut intențiile sale mU înainte da 28 I nearie ia expirarea termenului da omeiaprezece zile ce ieki fixă de căre comisia da rep&rațmni. L» acea-i stă dată, el a tinut să comonice aomisiei programul cumuleci de nlătin bani și In natură p» anul 1922-1923. * „Petit Parisien* sfii din Brîin c& un acord a fost ioclinit între guvernele englez și garman pentru rSspcnieres de către Germania a 70 v»po«re germane, cea mai mai mare parte ga*e ve^ht de comerț » ■ întrunirea partidului national I Azi, Tineri a’au întrunit în Cluj membrii comitetului txtenîiv, al celui de o sută, foştii parlamentari şi reprezentanţii organizaţiilor j idet*ne a pa.-t dalai naţ.onal român. Importanţi , ecsetei tatrnn'ri nu mai a nan»* să tis Iarătată. In baza mn.dtsei si. a «sontisuirii adevârat damoira ic» a partiduilui nostru, eonâiaoraa acestui parti, Taaintea fieeă sî aatiuai desieve o» a ‘a••g.jeazi pe toţi membrii si», a timaa sa te »salte cu toţi reprzantani'.? si franţa in viaţi’ nonntrci pol tice, pentru o» huța»ânie ce k va adaus a fi.» i într'adawr txpresiun-a voinţii politiie . a românilor di diracome ds Ca pat! \ 'I Dm fericiră actualii coaduitori ti? Ipart dului n«t on»l, și in drasebi prt-i z dautul no«»'« di Iuliu Mton,», a i st ut totdsoluua si pâtraed- atât d» adâue voințâ politicî a românilor da dmcolee da Cts.p^ți, încât de trei aat aici o daoseb ra da păreri nu g’a iv tiot a fbfui parod ii«; şi reprezentanţii d-.legaţi da ultimul congres ge te?» (mut la A ba luha. A semetre au ajutat motiva al iasă din p«rfrd — cum au fost av re*o«ni; d ui G ga — au î catst du-a mai repr z n * voința Ard aului și a Bapasului, dup ă cam a do oiiî compot» mnateoinare de si a mas .lor aUgitor lor. Aieia nare au rătieat;b vsihkd steag a’au în-reimtat că pot morga] hoîsr.tos dumsl arătat dâ doiij Mitois, Vaida, Goldif, Braniști, M. Popoviiii, Șt. C. Po p, fiind acesta, singurul mântuitor atât pentru Ard »l* şi Banat, cât şi pentru ţara întregă. Hot rlrile 09 se vor educe azi şi mâine vor purta acelaş ia note r al convingeriior sincere şi a voi.ţii nssirăKiuîsts da a fi s in viitor es aa . fai în treut: ptvâzâ p atârnici pen-1 tru »poarea principi lor ca;ion»k, ’ larg democratice, eoasîitaţionala şi do moralista p b îcă. Lupta ce ni sa impune loci odatăJ $i eredem pentra cea dm um« o«râ,j . de verh li partide t tbua să o pr mim I ou adânca convingere că na îndepiinim o datorie dsk oare nu ne putem . ».bate. I j | Anglia cere abdicarea regelui Constantin __ ] N nen. — „Daily Expresa“ infor-l mesză eS dupi recomand»} uniîe am-i basadorului englez raporturile no?-| male cu Grecia vor fi posibile num«i | dacă regela Constantin renunți defi-f nitiv Ia tron In favoarea fiului său! Georg®. Această renunțare er fi uninteres atărîi. » EFEMERIDE Greutatea loviturel de biciu Societatea pari»i*nă pentru sul.irea animalelor a făcut Sneer îi ti spre a dovedi iât sre de îndurat un cai în urma loviturior de biciu. La Ic cercări au procedat în modul următor: Pe un strat gr03 de metal pe încă nu se înta*ise de toî, au aplicat o lovitură de biciu. Adâncimea lisată în masa de metal dovedea greutatea loviturei şi fu măsurată exact. Aceeaşi curea o aşezară apoi pe-o altă massft de metal moale, egală cu cea dintâi şi deasupra curelei încărcară greutăţi până ce în suprafăţa de metal se făcu o adânncitura întocmai ca aceea provenită din lovitura biciului. In modul acesta probară tetteiul de curele şi «faci din care sunt împletite bicele, iar greutăile întrebuinţate la măsurat dovedesc prin cifra lor urcată câtă putere exercită o lovitură de biciu pe trupul unui cal. Cureaua rotundă avu o »pasare de 35 kig. cea quadrată de 54 iar aceea în 3 colţur, chiar de 70 kig. Au fost bice de piele, a căror apăsare s’a urcat şi până la 142 kg. E de observat că toate loviturile au fost aplicate cu putere mijlocie. Şi totuşi 09 c.framaţii Si ne dăm seama deci cât are un biet cal de suferit zilnic prin biciuirea cu rust sau ten rost. Ca comparaţie ţta să amintesc că o Iov. tură cu nealul In pamă, ce fa e sî-i■. lăcrămeze ochi nu corespunde de ai u ei ap sări de U şi jum. kig., pe când o lov turâ de lintal pe dosul u.ei mâm Înfăşurată l-i mânuse şi oare de asemenea e insuportabilă, are apăsare» a 4 klg. La Inercir.le făcute nu s’a socotit vns» și nodurile din bice cari măres» și mei mult durerea. A»18*AAC * COMP. Demisia iul Benes : Vmx — După știri dia Pragî^ ;ee*eur?l9 politiie afirm* el primul’ j ministru Benes va dsmisiora ei vaedi Ionul lui Stehl# s f .l partidului agrarian. Să fie adevărat ? — Ziarele dla Capitală au adus de mare ştirea că averescanii din Ardeal ar urma tratative ca guvernul în vederea unei colaborări, sau efrar a unei treceri I la liberal. Intre timp ni s'asemnalat şi dintr’un loc şi din-1 \tr’altul că unii dintre averescanii noştri au şi trecut în partidul liberal, motivându-şi trecerea cu cuvintele: nu dacă au trecut da Goga şi Groza, pentru ce n'aş trece eu ?“ Zarete aduseră ştirea că dl Goga tratează cu dl Daca, cu care e prieten vechi. Acum ni se spune ca acordat ar fi şi fă- cut, nu ştim anume , pentru co-abonare sau trecerea în partidul liberal? Se ştie că dl Goga ameninţaodatâ să adune InU'm volum I toate articolele din ,Patria" 'scrise împotriva liberalilor, în I cazul că noi am fi căzut la unacord cu partidul liberal. Credeam de-atunci că e o ameninţare pentru a nu-l lua alţii pe dinainte. j j Dar iată că noi din politică îmi facem nici târg, nici mijloc de căpătuire personalâ. Când i s’a adeverit că liberalii vor nu \ colaborare cinstită cu noi, ci aservirea noastră, noi ne-am retras, înțelegând că lupta pentru principii ni se impune și mai departe. I In schimb, — dacă svonurile) ] despre gogiștii noștri, s’ar ade■ veni, ar fi dată pentru totdeauna \ dovadă că o seamă de ardei, ni am rupt-o definitiv cu lupta pen-\ \tru principii, și că fac din po- litică ceeace face orice om de, afaceri, un târg cu profituri1 personale. ) Noi ne oprim deocamdată de la alte comentarii. Așteptăm sa ve-i dim confirmată știrea despre .apropierea de liberali a gogiști-lor noștri. Declaraţiile Iuliri Iuliu Maniu Intr'un interview aspreaia ului „Keleti Újság" el Iuliu Maniu airata situaţia polica actuală întreaga presă ungară s’a declarat împotriva noului regim liberal, arătând, că guvernul Brătianu este o sfidare şi o ameninţare pentru democraţie. Ziarul „Keleti Újság“, scrie relativ la adunarea de astăzi a partidului naţonal, că acesta stă în faţa unui pas decisiv. Voind să afle cauzele pentru care partidul naţional a respins propunerile de colaborare cu liberalii, averescanii şi tachiştii — vechile partide — ziarul „Keleti Újság“ a cerut dlui Iuliu Maniu un interview. Din declaraţiile dlui Iuliu Maniu, preşedintele partidului naţional, făcute sus zisului ziar, rezultă, că, colaborarea cu liberalii a fost respinsă pentru că au făcut propuneri, cari nu servesc interesele ţarei, ci ale partidului liberal, frângerea puterei Ardealului şi Banatului, pentru a exploata aceste provincii în interesul lor de partid. Colaborarea cu averescanii a fost respinsă pentru că dl Averescu a cerut la început fuzionarea cu partidul naţonal, iar mai târziu, partidul poporului şi guvernul lui s’au compromis complet. Cu dl Tache Ionescu nu s’a putut face colaborarea, din cauza provizoratului guvernului acestuia. întrebat asupra perspectivelor pa cari ■Ie pot avea liberali în Ardeal, dl Iuliu Maniu a declarat că este sigur de eșecul acestora în alegeri deoarece este foarte impopular şi duşmănit în vechiul Regat, iar în Ardeal şi Basarrabia o opoziţie încât şi ei sunt siguri de eşec în viitoarele alegeri, cu oricâtă teroare ar desfăşura. Dacă — vis maior — ar reuşi să aibă o majoritate nu vor putea guverna. — exemplu guvernul Averescu care, deşi a avut o majoritate a poporului de două treimi nu a putut sta la guvern decât un an şi ceva. Guvernul liberal nu va putea sta nici atac la putere şi soarta lui va fi şi mai tristă. Asupra scopului urmărit de partiadul naţional, dl Iuliu Maniu a declarat ■ că aceasta este întronarea concepţiilordemocratice în viaţa publică a României, întroducânduse democraţia şimunca cinstită şi sănătoasă şi apărarea inereselor speciale culturale, economice şi sociala ale Ardealului. Ardealul este din punct de vedere economic, bogăţia României — a adăugat dl Iuliu Maniu — și nu pute în adinte ca să fie pradă scopurilor fără scrupul și încercărilor inconştiente ale politicianismulu liberal. CONFERINTA DELA SEU li Roiul Iul Hoover — Ordinea da xî a sohferlîtta! — Tratativele angto-engtare BrVn — Șiretenii ^otnaftului,« Htovsr, desemnat de Statele- Unite j o* dehigat *« GaniH, da»t sa ver deoda ia W shingîotiDul să pa-tini pe 1» 'mfanr’j;a supus «febiaetului dn W.* higon programul efisisl al Statelor U Ata pe aere esbinetul l’a aprobat. Satele Unitatini 1« o ooopersra pertin refacerea Galatei elepinrând da sCga*ras mnfî**i-«f hl't'oi monstsra, de ua ehdbmsl. budgetelor europene stsbiate nu numai pa hâtie dirin Up’e f xlml oUtHe d» re »»rafia »le Girmaniei în Konformitat« «n so’v*bi itec» a G»rma~; nisi și rad â»d chiUmUi« armata- * lor euronene omi în timpul dii »»mi. «u esnzăt o imensi inflație la Bi-J ?om?. „Lwdou Times“ ssratt cî progra-^ mul lui Hjora» a fost poblicat ima-'1 di*t după oa Poinsa e » daakr^t cS Ge muaia treb se ai plite »sal Sntre?g» sumă a ra?araţiuailor şi oă Franţa va partiaipa contra voinţei ei k ooafacirt» d*a Gsnua daaă an va rid na 'h’stiunea aHerirei tr*t»iuhii din VarsaiUaa. „Timaa“ an se îadoette oă Îatresgîi naţiune amuri- C«na V* agr«*!» programul Iu» H ov«r. Zi ml rEdai’° a putut publica textul autentic al ordinei de zi a congasului din Geneva. Ea cuprinde şase puncte şi anume: Examinarea şi executarea practică a principiilor stabilite la 6 Ianuarie 1922 la Cante iura dein Cannes. Stabilirea păcei europene pe base solide. Stabilirea condiţiilor necesare pentru restabilirea încrederi,fără ce se aduce vre-o jignire tratatelor existente. Chestiuni financiare fi comerciale * Ajutor tehnic pentru refacere. Chestiunea transporturilor. * P rs — 31 Peinca^e continuS acțiunea sa In senzul Indrumareî £ratatuf»(or r.ng’o-franceze pe cale dspioors tics. Acum s›s îl›sboreazâ instrutiunile pantru dl d« Saint-Aulare în chestiunea pă e? g?eeiîtt r›e. P®n*ru a disc :*a această ch ?stiune min stru› d* externe al nngdlftS, cei al Fantei si cel »I Italiei se vor înt3 n·* la începutul lui lui Februari«, la Pari«. Administraţia liberalilor Câte doi prefecţi In acel aşoc — Confiscarea decretelor de numire — Telegrama consiliului orăşenesc oin Clul I Veche* sonvingere reacţionarios ‘care răposatul P.&CLrp a avut curajul să o arate îa cuvintele „daţi-mi guvernul şi vi dau marittţi“ — cum şi prin ce m'jloate nu im*priseste si est'zi b*za venires liberai lor i» .putere si erefeta râmi aerai ia guvern. ! Iov», si u tâ că nu mai aonism sub ’regimul celor tril colegi', dintm cari iost tirînesi oraoz-stre guveraamsnital* perpetui, ci seb regim $l votolai I universal şi conştiinţa asîăţinea apă pate sau zi alta da as aceia dinainte ?de răzbii. I Format da atâta vreme, guvernul barai nu a putut g?si în«* un om awe s$ primea« ia a fi ministru AdBislehii și răspunsul d»t da aswia căror li s’a sd^srA, a fost 828 mai dureroasă rislitate. I Dar, situați* partiduluii liberal lsi mal tiiaW, da o.irs-68 nu-şi pnase |glsi oameni aici per-tro pincipale’e posturi din administraţi?!, cam sunt taseîea de preficţi. I Asvţe!!, îa Barni, unde sa lSudau, a ei au o organiz tia solidă, nu m putut găsi — la L g j — pe sirip să pună I pretest. Toţi ao âa, căror a li s’* »drehst: dnii N stor Porumb, Ian GVdciu, Petru Maiw, ets. au refuzat categoric n% fia pr&faeţi, deşi sunt liboani. ■ Acsasîe, ds Biga?, psntrusa sî su [dst scama da ce reprizimă partidulj [libanul si du politio* iui nefastă ! pentru tr.?. I*r, Ca să nu rătiâe Lîgojd fără prefac^, »u fost nevoiţi nu numea ceft ca om strain d* loialitate, pe di Peste] Com^an d n Or«*« {». Ia calei*.»«focuri s'* făcut in numirile \ da prefeci! un jo5, carea ades ee« mai mare zăpăceală îa edministatie, a I numit câte doi îa același poet. Altfel, Ila j ,d«t il Tnrin-kvei, a fist numit prefect di M Moldovan, însă imediat |oe s’a prezeu'ac aia (a piimiread jmmiatreția, a venit pest» d-w di I. ,B r u, numit In »eelaifi po t Ts faţa 'acestei situaţii, a’au desaruSnd ii t'tu» larii la B c ureţi, unda, mpuAndu ee alunge Îs o info^gsre, «u t «st trimis? îas ioi la T -da Arieş, u-de să aştepte ezultatul. PânS atunci însă n.med «ii «te, car» este prefectul judeţului Turda, d-jsî i-unî doi. Aci'Jsgi lucru şi la judeţul Mureş T ud», «do a fost un u t srefî3;;, msi| !u â' dl Victor M*ioa, numire, oarea atrea dop» sine r,eai»fa dloi V’U-| tor S ici'?, fost pr?f .*t ș? apoi sub-| vffect, precum și a numsrrsi membri! din adrij.afetra?i» j idetmui. la faţa seasei a icajii, guvarnuî a mii numit ca p^feot, în acelaşi ja i d. t. pe di I jIîu M irară», propretuM •oc'eiă.ei „Comerțu, Rir/I / din Cluj,' gînerils preşed.nt»»lai org*2,z ț!sl lib$r«ls Ioe«ie. I, J3«l pe aara îl face guvernul lî! bar®» i ii num r«w a (/refacți iu'i’isn 'snvtar lia, nu este dat o mumevră i politică prin care kosaras sâ euree- I t z j pulsul s'mpâtiilor. Dar acest j')3 mai are o fatâi: dioreteia de numire aia prefasti or sunt oonU3.*te si i toata în a «tarai m n straiui de iu• tema si nu sg vor da decât acelora •fcari vor şti s*-si faea datoria — terruare $s poruppe — peitra a sprijini fpe oaad deții Lbsra i; oui cari jqu-sî ‘ vor fa e »eea^ta datorie vor fi iolosaiţi, nemai râmâaâni prefaaţi deeât acel», oad i:ji vor f«ce aa&aak datoria cât mai sîrasuis. i In leg'rtura asa numirile di prefecți, fziamul „Va aj« sire următoarele: I »Conf.rai urne» tel grama stsite fia asizeiariaîulMi general, dl Georg« ioubeș a fost numit prefect *ai județului HupedoMK. Na »untern Jo maară a constat» ol noul prefect « iddQ.io mu nu, cu apar George Duble?, oara Iu conferința lorbu«pi r da laaredera a partiduuri u. t ou»l ti» nuvâ Iu Deva a freu? propunerea, ca a* se ia dtjoi«ra ti m sens doi» fiecare membru, ca si st m cu om* avem a facts. Pagubă oi hat*târe* iuatft nu e'a exuou ai momaataa, deal fel tot acei dama insinut dă a pu..e jarul mântui de prefect a fost iu ci buds U M stte a» îufoau naţionaiist, s? scum I, ordern preferi liberai. Iau ţinui politician cm lui modernei^ România.Mar*,“. Ca aisssti os«tz e trebue si amimîm aă opasuiul proftm sediu Ci in lfrunte ca di prinşi lulus Pop, a adresat guvernului literal — cu ocazia venires 1st putere — o telegramă da idioHara. Ni m râ foarte mult aasst fapt deoareca pr marul şi consiliul oraş»nwsa du* Ou j au t*st menţ nuli sub trei guverne ,« mm*i celui Lb&rai i-a adresat felicitări. Această menţinere sub trei guverne I I a’a fiouî la conv agerea câ eu se fa *8 politică la idnuiistrţia comunslâ dm Olt ! Acum, această sdaiinistrtŞie este remarcată de politicianiem,l lbami? Dr. vom reveni. f la pnacT ida dr. Mateiu cetire : „...că atitudinea conducătorilor partidului naţional fac inutilă prezenţa mea, în partid“. In schimb insuficiențele etimologic® ale dlui profesor — fost candidat de episcop — fic foarte utilă prezența sa în partidul liberal.