Patria, octombrie 1922 (Anul 4, nr. 212-236)
1922-10-14 / nr. 223
PAI RtA MICI PUBUCITATE N Căutăm două dactilografe perfecte ■ în limba română și germană.! Industria Sârmei S. A. Calea Vic-torie 29. 109455.1 e vânzare într’o capitală de judeţ din Ardeal , Drogherie, Cafenea, Restaurant, Băcănie şi mai multe case bine aranjate asigurând un trai bun. Dunky, P. Unirei 10 Cluj. 1 17 2-2 , n gădina de iarnă a hotelului „CENTRAL*1 joacă Jazz bland, Kállay Zoltán cu concursul tuturor artiștilor. In- * ceputul la 9 oare seara. 351 D I CIIPAR PRESA de cărămidă de 25000 — 30000 producţie pe zi PREDABILĂ IMEDIAT Costovish Pictor Luchian nr. 9, Bucureşti. —ira 2 2 FODOR fllUfll Specialist de văpsirea părului, coaforde dame şi salon de manicti. Confecţionarea părului după modă cu preţuri inciderate CLUJ, Calea Victoriei nr. 2. ''..assmanmBmaaKaKsmmKemKOVi vsmamsnp „ tristaly“ CLUJ. Vopseşte şi curăţă lână, tor şi blăni. Comenzi prin poştă i? se execută promt 590 43 -1' o 1 Şi conştiincios. Itsca dore?ț! »8 cumpăr) MoMIe *• pianeta a ci-ți. pură f&n de da#I- niîeîiScunși drum pân* la Tfentul-Mmeț, și *4 visrf ariașele, (ptcr.dtd «zaisjatac 878 128 -SCSI lafa&ne5* ©obili n lai Székely și Sili r«brio40,i mobik traiste Xicetoriie pe Ații s*»f« «s beci nici odată și nici odată nu s’a găsit costume mai bune gata, paltoane și haine de copii ca acuma la firma KATZ șiMESIDEL CLUT, 10992-H. Finit« XJn's*ii IO. Mare asortiment de stofe lailin, swihh' costume pentru domni şi băeţi M. NEUMANN CLUJ. Piaţa Unirii Nr. 14. 1059 9-100 * Ultima premieră s Testru’ui N^ton»l, ,Pescărelul" este o piesă din literatur« dramstieft ruseasc. I Ne obignu sini să găsim în teatrulj rrsssc atmosfera specifici» viețui unui popor, cu care nu ne asrminsm nici în ob'caturi, nici în modul da a s'mţi, jssîci — mei «Ies — in manifestarea sentimentelor. : Toate pir sile ruseşti, reprezentate pe j scen«le noastre posttă în mod dsstnct! pecetra labon torului suflitîso în card ' sunt făurite. Ş I Fireşte, că sentimentele sunt «celsaşi, | dar mi djl cum sunt exprimate şi mei! j cu sstrnă drs'ăşurarea conflictului dra-! matic în cea mai mare parte din piesele ruseşte sunt cu totul străine, însăşi concepţia în ertă — vorbind de asta dramatică — are în teatrul rusesc un fond cu totul deosebit nouă ! Oricare din dramele teatrului franţuzesc j poate fi locri-zată in limba şi deci in, mitdul societăţei româneşti, fără să se smtă esenţa unei acţiuni streine. Nu tot acelaş lucru se întâmplă cu dramele ruseşti. Niciodată nu se vr putea face o localizare a unei piese cum ar fi — de pildă — „Azilul de noapte“. Fără Îndoială ca sctastă netă caracteristică nu ssadg da Io;: valoarea unei piese; dimpotrivă, judecată sub aspectul valoare! universale, ea prezintă o superioritate de netăgădut, ,Pescărilul“ totuş pare a fi prea puţin înlănţuită în î.‘cat stă atmosferă a tiatrului rus’S3. Cu prea mici acomodări în desfăşurarea acţiune!, ea poate fi perfect io cauzată ca o scenă românească, ca şi la teatrul franţuzesc. Autorul ei, Cehov, este unul dintre puţinii autori dramatici ruşi, cari abordează genul simbolist în literatura dra- mitică. De sigur că la Pescărelul mă găsim pe scriss Cehov din „Cere- rea îa căsătorie.* 1 .Pescărelul“ este o piesă simbolos, foarte aproape da teatrul lui Ibsen.* Afişele şi programul teatrului o anunţă „ comrde in 4 acte." Dacă nu cumva calitatea autorului de „autor de comedii,* fixează genul unei piese teatrale, atunci, fără îndoială, efi .Pescărelul“ cu este o comedie. Sau dacă poate fi consderată astfel, atenei nimic nu ne opreşte să numim „Scrisoarea ferdută, dramă istorică, sau tragedie. Nu avem la îndemână un text original, dar bănuim că este o greşit grosolană această transfiguraţie ridicolă. „Pescărelul* este o dramă, şi încă o dramă puternică, & cărei acţiune îi justifică pe deplin genul Con iictuî dramatic nu are amploare» teatru ! ji franţuzesc, dar care dirijat cu destuii îndemânare. Astiuree să dss?iso*ră în jirul lui Con*tantin Gavrilovici, dram scriitorul Trigorin — după ce el lipseşte de dragostea mamei ssîe — îi distruge primul jvis de dragoste, ademenind în mrpjile dragostei lui pe acela pa cere o iubeşte Mama lui Gavrilovici, o artistă cochetă, trăeşte cu Trigeriu. Acesta se înamorează de Nins, Mikanona, care cedează cu uşurinţa entuzîasmului de care este însufleţită in faţa superiorităţi lui. . Zbuciumul sufletesc al tânărului Gavilitvici şi mai ales ura lui nestăpânită faţă de cel care îi fură deodată şi dragostea mamei şi a iubitei, sunt realizate in cadrul unui realism puternic. Mina Nicolaievna este o suprasentimenteli care se extaziază în faţa unui om superior, privit de ea cu admiraţia naivităţii în care trăise până s-l cunoaşte. Ea este „pescărelul*, obişnuită să iubească lacul lângă care şi-fi petrecut copilăria şi cade la prima săgeată a dragostei. Când se înapoiază, părăsită de Triforin, pe care îl regăseşte tot în tovărăşia Irinei Nicolievna, ea încă îl iubeşte şi pentru a doua oară se depărtează de Constantin. Din desfăşurarea iitu:aká ca a acţiune! reţnem aparita obsedantă a Maşei, unul din personagiile dramei, care singur îi imprimi în treacăt aspectul caracteristic al teatrului rusesc. Mîşle este o brazită, care bea rachiu şi prizează, intr'o atmosferă de straniu sufletesc impresionant. Admirabil moment dramatic în scană finală, când drul Serghievici anunţă sinuciderea lui Constantin. * interpreterea a fost bună, la „Peacăralul“ din Stanca Alexswidescu a realizat insuficient entuziasmul şi mirajul unui vis, pentru care se lăsa târâtă in mrejele disgristei lui Trigorin. A avut insă scena de cridi duioşie, exprimata cu multă sinceritate. Foarte bine dna Dobrescu în artist* Irina Nicolaevna şi dl N. Dumitru în Trigorin. Dna Netty Adaaaidi în Masa rol asemănător cu »l Nastril din „Azilul de noapte*, interpretat tot de dsa în condiţîuni excelente, a reuşit să-şi impună din prima scenă o exteriorizare bizară, fără să exagereze, într’o atitudine de perfectă verosimilitate. DnaAdemidi şi-aînţeles bine rolul şi î-a interpretat în notă. la Constantin Gavrilovici bine dl Bilandra. De astădată, dl Neamţu-Gionel a avut un rol generos, deşi fără suprafaţă, care l-a scupat de obsesia lui Clauds din .Marşul scuptial*. Restul distribuţiei bine. Traducerea după textul rusesc datorită dnei Moroisnn, destul de bună. , Teatrul Wstiorta» „PESCARELUL“ — 4 acte da Cehov — _2_ î Cum sud judec, și judecata mo* dreaptt est». Ev. loan e. 5 As'stffh. Jalnici aschiUtOii, la sfârşitul pământesc al unui judecător. La încheierea cursului pământesc a unui fiu ales al neamului not-temn Fiul primărului poreclit Butica din comuna Mieiţa, dî pe Vale». Almatului cel istoric. născut la 1841, aşa a şriut «S-şi înmulţească talenţlî, ce a dat Dumnezeu, încât trecând prin şcoalele Clujului în liceu şi universitate, a ajuns fiică în 1867 notar la tribunalul din Cluj şi apoi la 1872 jude la tribunalul din Bistriţa. Gisstorit la 1868 fu Iuliana Gal, sora vestitului magnat român loaîf Gal, a dus o viaţă famistă frumoasă, iar satumul său de judecător, care l’a ţ nut cu cifcstî 27 ani l’a făcut cttPOHCtst Io jurai acela. Maltele procese de compare, ce erau atunci îrjtre ţăranii, cei mulţi şi măruni?, şi ître proprietarii, puţin’, dar pn termici, i-su dat prilej să cunoască toate ssfete, cu toate obice'oriie şi obdele lor, şi astfel sfl fie o figură cunoscută tuturor românilor din acele părţi. Graţie ligătuiilor soeiale şi anvestigiuilui de care se bucură, ca judecător român, lucru aşa de rar pe acele vremi, te datoreste, desigur, şi faptul, la dârsuî a fost nănftşul de botez in forma părintelui său din Blajfaau,‘, la nsşterea fiului său Nicolae, ţ rare este ara pf rin tete Mitropolit Nicolae Bălan dela Sibiu, $ FfUmoftsS şi înaltă este chemarea unui jutecatorl Dar tot aşa de grav pe cât de înaltă Să cercetezi toate laturile şi toate momentele cauzii pusă subt judecată; şî să scoţi adevărul obiectiv din mijlociri atâtor împrejurări complexe şi de multe ori înadins complicate de interesele şi pasiuîcile omeneşti, şi să ai tăria morală a spune şi a impune adevărul stabilit, fără consideraţii subiective, fără să priveşti în faţa oamenilor, istă problema p rea a judecătorilui Să faci asşa, cum z ce Mântuitorul .Christos despre sins: .Cumi,aud j idec, şi judecata msa dreaptă este.* Greutatea situaţiei judecătorului român să mai îngreuna şî prin faptul, că avsi» de multe ori be judspe psicinile ivite intre bieţii ţărani români şi puternicii stăpâni, de altă viţă; şi astfel trebuia să fie cu toată grijea şi cu extremă obicativitate, ca să ceoată la isbandă dreptatea, chiar şi priniru cet grele şi amărât, când i se năduia, chiar şi faţa că an puternic şi influent domn strein de bietul său potrivnic. Multe situaţii grele de acestea va fi avut. Vasile Ranta în cursul carierei sale da judecător, dar sa vede, că a ştiut să le înfrunte şi să împartă , cu adevărat dreptatea, fără nici o altă considerare. Şi mulţi ţărani îl vor fi fildut pentru binele ce li i’a făcut. Dar şi Dzeu l’a resplătit pantru aceasta, centru?» i-a dat viaţă lungă, ca sa ajungă şi el s£ vadă sfârâitul marelui proces al neamului său, în care însuşi Dzeu, a făcut jadiscsîă, şi judecata lui dreaptă este. Dzeu, care poarte destinele popoarelor, şi care sieşi fşi re zerv a judecata cea mare, a făcut,dreptate în procesul cel de veacuri, In care judec?torii pământeni, n’au putut judeca. Şi istă că judecătorul român, cel tarturit îmnreuni cu nearani său, a ajuns să vadă, ceea ca mulţi au dorit să vadă şi n’au văzut, şi să audă şi n’au auzit, să audă sentinţa rostită de justiţia cea dzeiască. Văzându-o aceasta a putut zice şi el, ca dreptul Simioc, la al 82 lea an al vieţii sale : Acum slobozeşte Doamne pt robul tău Inpace că văz-jră ochii mei Mântuirea, jcare ai gstit înaintea feţei tuturor poipoarelor*.. . a Dar Vâsle Ranta n’a fost numai mic judecător de tribunal, cî și an poet *ij scriitor român. El nu s’a mulţanUt] numai cu scanisjuî. d» judecsiă, ce ill .acord* slujba sa, ci fel î?i lua si »nl alt siaar# în jurul căruia invita, nu pe pricinaşii InvrâjBiţi, ci pe toţi iubitorii] de literatură frumossS' şi-i îalreţ'tţe», în prozi şi în vfrsuri, cu tei di fel’ de probleme de artă şi'cultură. | » In f;ţî acestui sicriu, printre florile scumfare ale sfârşitului de toamnă par’că se ridică, în chipul alor două columne] albe, cele două volume ce Ies nubil-1 est răposetedl: Ua volum de „Poezh'} apărut î* Gherla, v.Imprimeria George L'.77r*. 1881,—st un volum des fNivdr* «Dârut tot la Gherle, edituri „Aurora* '1902. Şi cu aceste 2 voi ,ms! vm sa rstete la actul de ultim onor,( ce răvârş'm, toate creaţiunile poetice,] pe cari le fii plăsmuit In scrierile sete, toate lleneîe şi Cosinzenele din ver-; şurile şi nuvele lui. Nu voiu să fac aic’ o apreciere de estetică tarară; n’ci îărosarul nu avea pretenţii d* aşa ce va. Dar trabuc ! să relevez, că după vremile sate, şi ■ după împrejurările noastre vitege din Ardeal, pe la sfârşitul veacului trecut, ■ Vasile Blenea-Buticeanu, a fost un numă r cunoscut de cercul revistelor „Familia“ I din Cladia şi „Amicul Familîei“ din Gherla. Aproape nu era număr în care sa nu f gareze cu ceva. La concururile de nuvele ce publica losif Vutean pentru „Familia* şi a câştgat adeseoraerţiuni onorabile, iar cu o ocazie a fost şi un premiu preţios şi elocvent: un condei de aur încrustat, cu pietrîi scumpe, lucru ce te păstrează cu picare între relicvele familiei Rojta. Nu mai puţin preţioasă este o sită felicvie literară * răposatului: Scrisoare» ce i-o trimite Vasile Al xansi. Tf/'mîţându-i in semn de onmj volumul său de „Porsh“, Vasile Alexandri îi răspunde cu o scrisoare »liter ai, în care i mulţămeşte cu multă gintiliţ? şi-i face şi o apreciere, care o d ps’g r cea mei mare eiosîe pentru tânirul vras fi * tor ardelean. „Acel Riga al Poerric.i — vrsaic tânăr și ferice* — car« este Alexiudri — îi spune verde, că & citit cv. plăcere versurile oraonismul i său «rdelean. Se bucură văzând oft și a scăteat Mus« ta 'msi mult în apele poeziei popomig yi |nu a pmtat o In ape streine. Ii dă şi ,un sfat frăţesc, şi «sta r singura obse -vaţie critică, ce i f&ce: Să şi îngrijească cu mai mulţi solicitudine rimele versului. Pentruca, — zice delicatul Bard del* MÎrcesli — „Fotz a rând d« partra fe measrif, ti place ;-ă sa Imbiaie cu haint' croite pe talia sa şi fără nici un defect ..." Care este concepţiunea poetului nor- tru? Nu urmăreşte idei mari. E: îs tx-j primă simplu şi fără mare aparte dorin-j ţine şi sentimentele sale într’o formă’ simpli1, ca şi poezia poporală. In defiuîtiv toată poez’a lui nu e decât o resonanţă a poeziei poporului. Un ţăran ca cultură socială, el rimase şi în poezie un ţăran cu oarecare formă îmintilizată a versului, dar şi mii sâ'ac în icoane poetice. Idealul Ini este idealul unui bun cetiţian român, car« s’a ridicat dia p3tura ţărănersă U înălţimea uisu! orizont mai ia». Istă de pildă ce-şi doreşti; poetul nostru şieste De mi-ar da Dumnezeu mie, O micuți pusulie; C‘sulie mic , hnie, Ca ferestruie’n grâdinâ. «ți•u» • .................................................. Şi si-mi decaaoi o floare O nevastă iubitoare Şi-apoi, ca un brad in munte, Un ficior cu lată frunte, Cu doi ochi ca dane stele Şi cu braţe de oţele ţ S -mi ajung înfloritoare Ţărişoara ’noapt’ toare, Să ’nflorească un simţ frăţesc Pe pământul românesc. Dzeu i-a dat aproape întreagă implinirea dorinţelor sate. O căsuţă cufomrtriîa în grădina a avut de tinăr. Soţie iubitoare de asemenea. I a dat Dzeu şi un ficioreş, numai n’a avut norocul săi trăiesscă. Dar paste teste i-s. dat Dzeu să şi vadă ţărişoara înfloritoare ajungând o ţară mare, liberă şi încântătoare. Realizarea acastui vis, pe care l’a văzut cu ochii, cum puţin din gena» rsţte lui, i a îalr’auzit sfârşitul vieţii Dacă a fost şi un picur amsr ta, acest pocal al bucuriei şi un nouraş de umbră pe acest cer de înseninare subţească, e că a văzut şi a simţit cu durere, că lipseşte sfmţul cel frăţesc pe pământul românesc . . .— Dar aceasta e o desăvârşire de deltam a marei o vers, care se va face unei fatzte, ca o urmare firească a lucruiir omeneşti. Dintre versurile ricoşatului trebue să mai relevez unul, care s’a popularizat ca o cântare a generaţiei din sfâtul vracului trecut şi care în coş custrofa aceasta cunoscuţi: De-aiu muri, copilă, odată, Vin la groapa mea uitată Şi te razimă pe cruce, Şi-mi şopteşte o şoaptă dulce. Ceraierul său sobru şi serios se vede şi din poesiile de veselie, cere te-s scris ca orice întăr student, Intr’o poezie scrisată tieerimei şi întitulată: te Retraceţi tinereţe, copile“, — în care desvoartă un fel de îndemn roman .Cârpe dtim... a lui Horţu, nu uită a pune şi îndemnuri serioase ca acesta : „Dar inima ţi-o cruţă şi sufletul de pată. „Respinge patimi nege ce vin şi ni se cer... Din întreg volumul însă cea mai poeţie şi adevărată poesie este cea întitulată „împăratul Paserilor“, în care povesteşte regenta cunoscută, cum a reuşit „Oavel boului“ să fie împăratul sburtoardor. Pa cât da banal e sujetul pe atât de poetică este povestirea... „ ... Dintâiu păşeşte mândru, sumeţul măiestos Păunul, ca un rege, cu statul lui frumos, Gitat de sărbătoare. Pe coadă cu’n tezaur Şi presirat prin pene cu pulvere de aur. ' Aripele pe dânsul ca un splendid tatar, Pe guşă fete scumpe de scump mărgăritar Pe cap cu o diademă regească decorat Purtată cu mândrie, cu vâlfă de împărat. . . Dar poeste, versificate din tinereţă mai târziu,si trecut'o îa proza poetică in' „Nuvple*, Kh’tând fel de fal de sujstej viaţa poporului, legende, ca „Peatra Dochiei* ct \ Dar nu numai cu condeiul şi-a luat V. Barta, partea sa în opera culturală a neamului său, ci prin îritreagă acti- vitatea ss. Mutându ce iar la triaj, ca jude da tribun«!, pe la începutul ecestui veac, a luat parte, ca membru »1 epi- tropiei, în vl*ț* administrativă a biscrî-; cei sale. Apoi, după ce ste retras Ia Pensie, a luat parte la bancă, la ca-i sică, 1* „Asocisţiune* şi în toate tau-j zaii strâmte ale vieţii noastre publice] de pe atunci, eî şi a luat partea sa. Aşa, că obosit a..um şi de vârstă şi de muncă, el întradevăr s’a dorit după odihnă şi şi a dorit moastea, aşa cimm a presimţit’o şi a prezis’o într’o poesă, seristă moarea firei sale Litiţia: „Dormi, scumpa mea viaţi, dormi lin, tă- cută, dulce Şi aşteaptă după mine ; — eu vin înceţi-; şor . . . _ j Văi lumea ta cea lină, prin visuri, să-mi strâluce ... [ D-rerea mi-e fidelă şi ea mă va conduce. Dz-ra cel bun şi milostiv, şi i-o di -' ruias că, această odihnă deplină şi înlumină, cu ferestrile pmurea în gradina cea cu verdeaţă neveştejită, cu flora pururea înfloritoare, unde nu este durere in suspinare, ci viaţă lăsă de sfârşit — amin. Dr. Elie Dăianu protopop. f Vasile Ranta Buttcescu Cuvântarea rostită la un mormSntarea din 10 Oct. 1922 — de păr. protopop Dr EHEDJANU BMUtumar mimi ' '■ '■i" • ,, Lemne de foc transportate la domiciliu:4 metri aimestecate Lei 500— 4 metri fag sau stejar despicate Lei 650 — 100 kg. fag mn stejar despicat taiate L®1 40 — 100 kg, amestecat© 9 34-— i Oaia Sindicatul presei române din Ardeal Ziarul „Infirfţierei“ în numărul său de aseară scrie că preşedintele Sindicatului presei române din Ardeal nu a răspuns ulei până azi la invitaţia de a indica, pe reprezentanţii să lase dările încoronării.* Mă mir ca îndrăzneşte, redacţiei „InfiSţirii," după ce membri ei cunosc situaţia de fapt, ca şi mine. Şi strains: Print’o telegramă circulară sosită la Poliţia oraşului Cluj prezidenţii Sindicatelor de pws2 din Ardial emu invitaţi să asiste la şedinţa dr!a ministeul de interne din Bucureşti, pentru a se stabili modalităţile după cari presa va fi reprezentată la sulurile încoronării. Fiindcă în aceea vreme viceprezidentul Sindicitelui nostru dl D. Tomescu se afla te. Bucureşti, hotel English, după cum eram informat, hrani telegrafiei rugându-l să reprezinte sindicatul nostru la *ceea consfătuire. Telegrama am trimis-o după ce m’a m constituit cu zterîştii aflători în Cluj, membri si Sindicatului, după ce membri comitetului cu erau în număr suficent prezent ca să-i pot consulta numai pe dânşii. I am comunicat f»-ista şi dlui Demetrescu, redactor te. „Iafrăţirea“ şi membru si comitetului. Exact la o sfptămână dl Meleş, prefect al judeţ lui Cojccna, mă înştîîn*ţesză că dels, Sindicatele de presă din Ardeni nu s’a prezenta nimen consfătuirea del.« ministen de interne. Cum dl D. Tomescu, viceprezîdentm nostru, nu se Înapoiase înS U Cluj, l-am rugat pe dl Demetrescu să particip», dsa, neputând merge alt membru din comitet. , Dsa mi a spus că nu toate merge. Atunci lemn gat să-i telegrafieze dlui Toraescu, ştiiedu-i ds* adresa, s* tis reprezinte. Aceata a fost peni ieri simata, şi o ştiau şi dnii redactori ai „înfrăţirii“. Ieri, Joi, la ora 6 p. m. dl prefect Meteş mă avizează că pentm Sindicatul nostru sunt rezervate 5 locuri la serbările încoronării, şi mi-a crut să-i comunic rurnele ziariştilor cari vor participa, fiindcă trebue să avizeze de urgenţă pe şiful biuroului Prorei. Eu am comunicat numele ziariştilor cari vor reprezenta eterul .Patria*, rugându-l să ceară şi de la direcţiunea zarului înfrăţirea numele reci acorilor designaţi a reprezenta ziarul, nefiind eu în situaţia să pot şti atunci îndată pe cine a tras direcţia „înfrăţirii“. Acestea sunt fantele, şi nu pot înţelege cum s’a strecurat în „înfrăţirea* acuza că eu sş fi refuzat indic pe reprezentanţii Sudscaiului“, când invitarea a ceasta mi s’a iscut joi îa ora 6, în vreme ce notiţa din „Infăţirea m ierg tipărit?. I. Agă’biceanu Proprietăţile păgubite de război se scutesc de plata tistului Ministerul de finanţe a trimis o circulară a administraţiilor financiare din ţrii, prin care face cunoscut, că judeciirea contestaţiunilor la impun ariie şi scăderi!« — contribuţiunilor directe — cum privesc trimestrul Ianuarie 1920 — 21 şî până la curent, — să se facă la ore 1—20 Noemvrie 1922. Tot prin acest ordin circular, ministerul de firanţe.duce la curnoştinţa administraţilor financiare, că s’a admis suspendarea încasării Impoztului pentru imobilele ocupate, fără plată, de trupele Inamice, moşiile ocupate şi cultivate, fără plată, de duşmani, moşiile situate pe linia frontului de luptă, pe o zonă de 20 km., deoparte şi de alta, pentru ess«!« cari au suferit stricăciuni dala artmiele diate sau inamice şi pentru casîîe, cari au suferit stricăciuni în timpul războiului, devenind inutilizabile. Cererile de scadere la impunere vor fi judecate de corni smerite de prefaceri, cari vor admite, în mod definitiv scă-derea impozitelor datorate riscului. Pista taxelor militare! Cu ocazia vizei livretelor militare,o operaţiune care va avea rod intre 15, Oct. — 30 Noembrie a. c., se va face şi controlul tuturor tinerilor impuşi îa taxe militare. Se vor prezenta la viză, cu actele militare ce posedă, toţi scutiţii, dispensaţii ca susţinători de familie, dispensaţii medicali, dispensaţii condiţionl, amânaţii medicali, amânaţii ca având frate sub drapel, amânaţii pentru studii şi exclusii de toate categoriile. Aceşti tineri sunt obligaţi să se prezinte la centrele de viza la datele ce se vor publica de cercurile de recrutare, unde se găsesc înscrişi, când vor prezenta şi reppisa de plata taxelor militare la zi. Celor ce nu au plătit taxele militare la zi li se vor aplica sancţiunile legate, nu li se va viza şi vor îi consideraţi cu situaţia militară în neregulă. — Seminarul de drept Dr B. iaeciu Cluj, Piaţa Cuza-Vndu 11. rto-root mpdemwsemit Bulerinul Osistul Sâmbătă, 14 Octomvrie 1922 Tetrul Naţional: Pescărelul. Teatrul Maghiar: Ses la ora 7: Phiphi. Şesra ora 10VS: Tyúkketrec. Premieră: Biblioteca Universităţii: Deschisă 8-1, 3-8. Biblioteca populară: Deschisă 69 d. m. informafliint — In baza "ordonanţei Prefecturei oraşului Cluj nr. 1397—1922 cu întragere referitor la fabrici şî magazine se dispune următoarele: In ziua de 15 Octomvrie 1922 se va ţinea repaus total cu excepţiunea intreprinderilor industriale care lucrează cu foc cont nu Luni în 16 Octomvrie magazinele rămân deschise până la ,ora 11 dimineaţa. Muţi în 17 Octomvrie magazinele rămân închise Intra orele 12 — 16 din zi. In zilele 16 —17 Octomvrie fabricate, uzinele şi atelierele vor putea lucra normal. — I.» urma unui ordin al ministerului de finanţe comerţul interior cu banii de argint este liber. Cei ce se ocupă in mod permanent cu acest comerţ, vor plăti impozit pa câştig. Exportul argintului la streinătate este strict oprit. Cei ce vor încerca vor fi amendaţi savere stocul distinat exportului va fi reviziţionat. — America va participala conferinţa de pace curată în cazul dacă nu se va disputa chestiunea datoriilor Antantei faţă de America. — Dr Ioan Paul medic dsnoist Cluj Strada Eminescu (Fadrusz) 8 consult 11—1 şi 3—7 pentru toţi funcţionarii publici şi particulari precum şi familiile lor. Se lucreaza în rate lunare. S7-50 BURSA Bucureşti: Marca germană 750—60 , coroana Cehoalovsoa 580—540, coroana maghiară 675—85, coroana austriacă 23—25, dinarul 200, dolarul 163—164, lira 685 - 95, francul francez 1250-50. Paris. Leul 8.10. Informaţia ziarului „Uj Kelet“, că leul ar cota azi 13 centime este greşită.