Patria, decembrie 1922 (Anul 4, nr. 261-285)
1922-12-08 / nr. 266
F Cel mai bun medicament contra Cărbezei la oi și vite se află în : Paris . MICĂ PUBLICITATE UWJ De vânzare în oraş unicul local de noapte din cauza de boală. Holländerne, Alba-Iulia. 1327 22 Baia „Diana“ a?s?p.ÎÎn baţi: Marţi a. m. Joi a. m. Sâmbătă toartă ziua Dumineacă a. m. Pentru femei: Miercuri toată ziua. Vineri toată ziua. Baie de vană în toate zilele în afară de Luni începând de la ora 7 a. m. 7 p. m. 1261 460 Domnişoară, cunoscând orice lucrări de birou precum şi noţiuni de contabilitate, caută post. Merge şi în provincie. Adresa la adm. ziarului. 1327 2—s I n grădină de iarnă a hotelului CENTRAL pe lângă artişti Tavor Sylvia mai debutează cu program nou şi simpaticii artişti vechi cunoscuţi. începere, la ora 9 seara. ________________________„LIoyd8 162 Sprijiniţi bărbţrie din Strada Universităţii Nr. 6, a lui Gheorghe Tomuţia, Iosif Csáp şi Francisc Benczédy. m 102-ano I Specialităţi de stofe , engleze şi franceze * Materie pentru paltoane şi costume. Pluş, , catifea şi tot felul de mătăsuri, mantale, haine şi pânză albă pentru albituri . Preţuri fixe şi eftine EUGEN BARDOS , (Au Bon Gout) Magazin de moda, Cluj, IPiata, Unirii Nr. 4. ; Liquer natural, garantat,* Kpreparat din esență dep K\ fructe și plante .*.8 lx/ A/\AA/\^A/\Ay\AA/V armacia Minerva iau din D-E-J i.1 — —n Dacă doreşti să cumper MOBILE 51 PIANE să nu-ţi pară rău de cheltueliie unu! drum până la Târgul Mureş şi să vezî uriaşele, splendid aranjatele saloane de mobile a lu! Székely şi Réti Fabrică de mobile transil- 873 16—800 văneană, Societate pe Acții. de vânzare casă modernă cu douăetape 1331 2-3 la poziţia cea mai frumoasă în Timişoara Josefin, Bulevardul Carol. Inform, dă subsemnatul. IOSIF EflKOl BEEER Cetate, Str. Mărăşeşti No. 4. Declaraţiile dlui dr. Vlad — Discurs rostit la adunarea partidului natonal ţinuţi la Cristis — Contrarii partidului naţional bagă de vină corducătorilor fostui partid, că eu ştiu su g veratz*. (strigăte din public: Nu ştiu fură), şi că la lipseşte experienţa guvernării. De fapt în firul şi modul cum ne-au guvernat averesciiii şi libbalii noi nu am ştiut, num vrut să guvernăm şi nici nu voim să învăţăm a guverna. Pentru a vă arăta deosebirea mare ce există între felul nostru şi a lor de a guverna îl provoc la următoarele fapte: Când am preluat departamentul finanţelor în discursul rostit către funcţionarii acelui minister am declarat, că pe mine nu mă priveşte convingerea lor politică, tot aşa cum nu mă priveşte confesiunea lor, sunt beri să-şi urmeze convingerile, un lucru însă pretind de la el, ca în oficiu să nu facă politică şi să trateze pe toţi cetăţeni regal fără privire la convingerile lor politice. Noi nu am proc.dat, calburaluil Nu am constrâns pe ajms să între în partidul nostru şi nu am dat pe Rime afară din slujbă, fiindcă aparţinea altui partid, cum au făcut o şi o fac el Dovadă cazul dlui Niţu Brenga şi multe altele,] care ne arăta, că «vem de a face cu un sistem, pe care noi nu-1 pricepem şi nici nu voim să-l pricepe®, mai puţin săi ilicim. Deosrb'res între noi şi el ni o ilustrează şî următorul caz: ; Conduceam aâ interim ministerul de ■industrie şi comerţ Intr’o zi să prejzinte la mine un director de servici şi, îmi raportează, că fostul ministru nu făcut un contract ci o firmă norve- giană cumpărând ceva peşte pentru alimentare, îmi raportează totodată, ci acest contract este păgubitor pentru Stat, prin u’nre ar trebui să rezistem, adecă să nu ne ţinem de el Răspunsul meu a fost, că aceasta nu se poate; pentru că ministrul de mei aetate a vorbit în numele Statului român, el a angajat Saul, prin urmare bun ori rău, eu trebue să respect contractul încheiat în numele Statului român, dacă nu voise să discreditez acest Stat, ca să nu mai stea nima de vorbă cu el. Directorul meu de serviciu de sigur se va fi gândoi, ce ratei, ce nepricepuţi, pot fi aceşti ardeleni, cari cred, ci trebu: să te ţi! de vorbi şî că cuvântul dat te obligă. Cin mai carateristic caz întâmplat la timpul scurtei noastre guvernări, a fost însă următorul, care ns arat» şi txplică mai bine decât orice, deosebirea îotee mraticiîatea rtoastră şi a contrarilor roş ri Ialr’o zi a lunei Decemvrie 1919 să prezintă 1« mine un director al ministerului da ficants şi îmi rrferecz* o cauză, cerându mi deriziunea. După ce Item ascultai şi mtem informst fisupxi» stere i faptice, l’am rugat, să-mi arate s’ kg *, ca sl «duc to hotărâre conform legii. In loc să-miaducă sî arefe textul leg!'“, directorul meu îmi răspunde uimitoarele: „Legea spune zs* cum vrei dta die msnitstru*’ Surprins dî aceste cuvinte imediat fi f'cu i obsarvarea: ,Te înşeli die director, tu nu de aceea sunt ministru, ca să nu respecte» legea, căci tage® mi obligă şi pa mine, deci eu nu pot lua altă deciziune, decât una care corespunde ligi! existente". Surprins de aceasta deci creţie categorică şi foarte mirat de acestea cuvinte, directorul meu îmi face următoarea destăinuire : »Domnule Ministru ! De când a fost Patra Carp la ministerul de finanţe, nu-mi sta mai întâmplat, că unministru să mă întrebe, tot ce zice legea ? Ba din contră, când era din ministru de finanţe, (dn respect faţă de memoria sa li refac numele), /Scânduri într’un cez atent, cu hotărârea pe este o ca e contrară leg’i; şti ce mi-a spus? La ce sunt eu ministru, dacă nu pot incîlca nici micsr legea ?* A« ceste» cuvinte şi cele expuse vă arată mai eter, ca lumîn« soarelui, cum ştiu şi guverna şi de ce nu ne pricepem noi după părerea Lr îa arta guvernării. Noi ştim Însă, cîeeee nu ştiu ei, ade cî ştim respects convingerile altora, ştim respecte cuvântul dat şi avem şi respectul legilor, respect care contrarilor noştri fe lffsiste cu totul Ştiind acestea şi având convingarea, — că un Stat nu poate rxists fără ordine şi că hrVA ordine! este respectul legi! r, adecă tegalitate* — avem sfânt* datoria îaţfi de nerm s! feţi de viitorul acestei ţări, de a duce lupta cea mai înverşunată şi dârzS, luptă oara nu poate conteni până te prăbuşirea nefioroeitului stetem, a cărui reprezentant tipic este guvernul şi partidul liber«! ! Aceasta mentalitate veche şi adâae ! brădăninstă nu explică cutezanţa şi neruşinare», cu circ actualul guvern « cutezat să ordoneza furtul urnelor, făcând îmâiu pentru asigurerea succesului «ceea lovitură de Stat, car© în butul tega a ordonat întreruperea al» g«ilor, pentru de a putea frce în noaptea sf. Arthur operaţia bine cunoscută. Cu groazi mi gândesc iubiţi alegători !» consecinţele îngrozitoare a crimei săvârşite în ac?» ominoasă noapte. » Am simHt noi alegeri furtunoasa şi sub vechea stărâmre, care încă nu ne prea cruţa şi comitea fel şi fel de fără instagl faţă de noi; dară ca fraţi de ai noştri să fie în stare să comită o astfel de crimă faţă de noi, nici prin minte nu ne-a trecut. Cine ar fi crezut în aceea zi memorabilă din 1 Decemvrie, când cu atâta însufleţire am făcut unirea, că se va găsi un guvern atât de sceterat, care în felul acesta să-şi baţi jos de voinţa acestui popor cinstit Nu in felul acesta să cimentează unirea sufletească Nu aşa, sa contribua la augmentata sentimentului dinastic, de care nici când nu am avut stata nevoe,ca tocmai acuma, când ideile subversive sunt Ia ordinea zilei.] Sistemul inaugurat de guvernul dlui] Brătianu Ia nie!un caz nu poate con-] solida o ţară, dară o poate dărâma. In aceasta ordine de idei, imi vinei aminte iubiţi alegitori, o scenă petre-| sută In ultimele alegeri generale sub fosta stăpânire ungurească, o scenă pe care nici astăzi nu o pot uita, pe care o vid şi acuma înaintea ochilor mei, şi cere şi acumi şi mai ales acuma îmi tulbură liniştea. Era după alegerea din Caransebeş, după ce s’a proclamat rezultatul alegerii. Bieţii alegători plângeau şi blăhimau văzând atâta blistamăţie şi fărădelegi». Pare că şi acuma stă in ţaţa mea marţiala figură a bătrânului almajaa, cu barba tai căruntă, care cu lacrămin ochi mi-a declarat armătoarele: Domnule Vlad! .Pentru noi nu este lege, nu e dreptele, aici nu ele noi, nouă ne trebue altă ţară şi alt împărat". Cuvintele profetice rostite de bătrânul almstand’au împlinit, avem altă ţară şi alt impfrat. Astăzi avem ţara noastră româneasca şi avem Regele nostrui Dară durere, nici acuma nu este lege şi rău e dreptate, durere, şi acuma iubite si lupîie, pentru a întrona in ţara noadă domnia legii, a iiintat a dreptăţii. Iubiţi alegatorii Sprijinitorii şi prietenii regimului de acuma îndată după «legea sa sileau a ne convinge, că comiterea acestei crime a fost o necesitate de Stat şi ne spuneau: aşteptaţi sumi şi veţi vedea, că guvernul liberal a săvârşit hoţia cunoscută la iute recul Statului.d?că în numele resorturluî de Stat. Nu am putut dela început admite sc?asta argumentare ştiiad bine, că, „quid ab initio vitiosum* etc. adecă o ştiam prea bine că ce isvoreşte din pisat nu poate aduce vre-un bine şi apoi hoţul şi atunci când banii furaţi îi foloseşte pentru scopuri de binefacere şi plăteşte litaregii pentru ertarea păcatelor sale, tot hoţ rămâne; cel multi te poate croi o asâadă mai uşoară. Ia cazul de faţă însă nu existi trei acestea împrejurări atenuante (uşu rătoare). Guvernarea de aproape un an a partidului liberal ne dă cea mai bună dovadă, că avem de a face cu o guvernare absolut incapabilă pentru rezolvirea marilor probleme, cari ne preocupă. Valuta nu s’a îmbunătățit, ba din contră a scăzut. Criza economică ş?i financiară e permanent?. Scumperea a ajuns insuportabilă. Cu toate excedentele budgetare ale dilui ministru de finanţe, excedente de altfel inexistente, cu durere trebue să constatăm, că soldaţii şi jandarmii umblă goi, desculţi şi flămânzi, tot aşa slujbaşii. dar nici colda mizerabilă şi insuficientă nu se plăteşte la timp, ci cu întârzieri de luni de zile. Aceasta încă dovedeşte păcătoşenia şi priceperea actualului guvern. Cei ce au ascultat vorbirile mele de program rostite în campania electorală, de sigur îşi vor aduce amite de profeţiile făcute de jmine, profeţii cari s’au realizat pe de-a . i.tregul, ba aşi putea afirma în măsuri mai mare, decum aşi fi crezut-o. Am spus , limpede atunci, că trebue să combatem cu toate forţele disponibile acest guvern, pentru că statornicirea lui însemna pentru noi o robie politică şi economică mai grozavă de cum a fost cea trecută! Felul şi modul cum au decurs alegerile şi s’a făcut validările, tendinţa de a elimina din armată, administraţie şi justiţie toate elementele cinstite, cari nu s supun orbeşte tirăniei liberale, sunt o tristă şi eclatantă dovadă despre aceasta insuportabilă robie. Iar ce priveşte robia economică mă provoc la următoarele fapte prea bine cunoscute: îndată după venirea sa la putere guvernul actual , aliat de Jbine a susprada aplicarea regrior lui Titulescu, cu excepţiunea cedulei G şi F, tot atunci a reînfiinţat la noi verhea£leg'staţie fiscali, prin aceasta măsură Jooi »rde'emi «m «luna Iar îngpiăcuta situaţie a pitil de 10 ori mai multe dări, ca fraţii noştrii din vechiul Regat. Acolo, unde sunt aruncuri mari comunale, ,ac*&st a disproporţie să ridică până la unu f»ts ■ de o sută. In vechiul Rügst aruncurile comunala nu există, la noi în multe . pSiţi acest® arunca îi fac de 10 ori mai mult ca impozitele către Stat. Cu toate , acestea aşa numita legislaţie în ultima sa sesiune a votat o lege, prin care sporirea de salar a slujbaşilor comunali şi judeţsul din Ardeal, nu să plăteşte din visteria Statului, ci prin noul amocuri, aşa dară o nouă şi nejustificată povară, care apasă numai pe umerii cetăţenilor din teritorii!» alipite Acelaşi lucru si întâmplă cu impozitul pe avere, acest impozit în vechiul Regst nu există şi dl ministru de finanţe nici nu voieşte să-l introducî, cu toate acestea vine și pune în cârca ardelenilor acest impozit da odată pe patru ani, adecă începând cu anul 1919, iată o nouă şi unilaterală jăfuire a contribuabilului ardelean. De altfel politica economică și financiară a actualului guvern o putem în tot complexul ei vedea din expunerea dlui ministru de finanţe, făcută reprezentanţilor presei cu privire la anbproiactul de lege pentru unificarea contribuţiunilor directe. Din aceasta expunere şi din proiectul de lege publicat, ne putem face o icoană clară despre interţîunile guvernului. inainte de toate darea pe avere (capita!) şi pe îmbogăţiţii de războiu sunt cu totul abandonate. Asupra suprimării imptozitului pe avere s’sr mai putea discuta, dară a lăsa neimpuse câştigurile şi averile câştigate în războiu, este egei cu sfidarea sentimentului de dreptate şi justiţie socială. Eu cred, că dar exproprierea averilor imobiliare sa va face pe baza preţurilor fixate până acuma si acestea averi sub forma exproprierii si impun până la concisiere, atunci nici averile mobiliare nu pot scăpa de impunere cel puţin in aceeaşi măsură. Pentru a scuti de impozit marile averi mobiliare şi, pe îmbogăţiţi de războiu, dl ministru de finanţe ai fost silit să ridice cotele stabilite în 1.-, giuirea Titulescu , aşa dară să plătească cei mulţi şi săraci în leiul îmbogăţiţi-? lor de războiu şi asta va să zică drep- tate fiscală. Dl ministru de finanţe are catezarii şi vorbească de consolidarea averii particulare în Statul nostru pentru a motiva necesitatea urcării impozitelor directe. A vorbi în era exproprierii li -berale şi a naţionalizării industriei după concepţia dlui Brătianu, despre consodarea averii particulare este mai mult ca ironie. A vorbi despre desvolarea economiei naţionala atunci, când Statul prin expropriere şi alte mlauri nepotrivite, prin fel şi fel de piedici şi şicane desorgtinizează producţia agricolă. Împiedică desvoltarea industriei ardelene şi Încătuşează comerţul, este o procedură, care după merit cu greu să poate‘ca- lifica. Tot aşa de dezastruoasă şi primejdioasă pentru ţară şi mai ales pen-t jum ţărănime este politica sa vamală. — Dl ministru de finanţe să declară duşman al vămilor fiscale, în schimb este un fervent apărător al vămilor ocroitoare. Aceasta este adevărat, lesă numai cu privire la industrie pe care cu tot preţul vrea să o ocrotească, iar ce priveşte agricultura,vămile d'ul ministru au nu numai caracter fiscal, dară au darul de omorî însuşi producţia. A pune pe părechea da vite o taxă de export de 5000 Iei este egal, cu de al lua din şurpariul ţăranului după fieşte- rata părecha de vite vândute aceasta sumă. Urmarea acestei măsuri este că fieştecare păreche de vite pierde din valoarea sa 5000 lei. Iată cum vă ocroteşti pe voi fraţilor economi guvernul liberal, deoparte ieftineşte vitele, iar de altă parte scumpeşte în mod măestric prin vămi ocrotitoare toate mirurile, pe cari trebie sil le importăm din streinicate. Industria deocamdată nu are nevoe de vămi ocrotitoare. Valuta scăzuţi, scumpete a transportului, împrejurarea că dispunem din belşug de materie primă, sunt cei mai puternici factori pentru desvoltarea ei, mai lipseşte numai neamestecul Statului şi crearea unei administraţii cinstite, unei justiţii prompte şi imparţiale, apoi îndreptarea transporturilor şi chestia industriei se va rezolva doa sin® mai bine fără de smestecul Statului, decât cu el. Din cele expuse este clar Subiţi alegători, că guvernarea liberală ne duce cu absolută siguranţă spre catastrofă, pre poate prăbuşi atât tronul, cât şi fatra. Suntem în ceasul al 11-lea, avem deci cu toţii datorinţa de a ne ridica glasul şi a face ultima sforţare pentru de a evita catastrofa, eare ne a r«e • nînţă. Partidul natlondl, acel partid care a condus destinele neamului nostru In timpurile asupririi seculare, este singurul partid, estre poate strânge In jurul său taste dementele cinstite şi patriotice pentru mântuirea neamurii şi salvarea ţirii. Fuziunea partidului democrat ca partidul naţional este un bun şi mult promiţător început. Prin aceasta fuziune partidul naţional şi-a pierdut de o parte , caracterul regional, iar de altă parte , a început să-şi caute orientarea înspre dreapta. Evenimentele din Argiri, Italie, Polonia şi Krng Apusul ne arată calea,pe care trebue să a puctim. — Steaua bolşevismului este m opunere. Orientarea noastră trebue să vi© din Apus şi nu dinspre Bisarit. Avem nevoi de ordine şi linişte pentru consolidarea nosastră internă. In acest scop trebue să se introducă şi la noi regimul parlamentar şi constituţional cu toste consseinţeta, întreceri efective responsabilitate ministeriate trebue nu numai realizată, ci şi aplicată. Singur regimul parlamentar şi monarhia constituţională ne dă granţa unei desfoltări paşnice şi poate asigura trăinicia ‘ dinastiei. Evenimentele din Germania, Austria şi Rusia, cum şi cele întâmplata în orientul apropiat, cred că grăes® destul de lămurit, numai orbul nu vede şi surdul nu aude. Regimul constituţional şi parlamentar este fundamentul sulid, p® care să poate clădi Statul de drept şi să poate realiza treptat şi fără sgaduri o democraţie sănătoasă şi potrivită gradului nostru de cultură. Intru afectarea acestui stop trebue să delăturăm din cale singura pildecă care există: guvernul liberal. Sant firm convins, că precum înainta eu patru ani, partidul naţional prin declaraţia cetită de pretinul nostru Al. Vaida şi prin hotărârii© dela Alba-Iulia, a dat lovitura da moarte monarhiei hibaburgice, tot aşa şi acuma congresul ce sa va întruni nu pesta mult tot la Alba-Iulia, va pune Capet nefastului sistem sub care geme ţara şi va procurarea cea nouă pe care se va îndmins viaţa intimă a Statului român şi toate opintirile pe care le ar face contrarii pentru a Împiedeca acest lucru, zadarnice vor rămânea. Şi acuma ca şi la 1918 un glas,al deputaţilor ales prin fraudă şi furtul urnelor, ci glasul adevăraţilor depozitari ai încrederii poporului va fi hotărâtor. Şi acuma îmi aduc aminte de memorabila şedinţă a parlimentului maghiar din toamna anului 1918, când di Vaida a cetit cano cata declaraţie:" Cum primirile turror si redreptsu asup?s iui. Toată lumea o ştia, cu toţi 1 0 rimţeau, iă soartea Ungariei dspin-| dea mai mult de declaraţia dlui Vaida şi a prinnor săi tovarăşi, ds:â‘ ds , voinţa majorităţii ales, ă prin fraudă şi teroare. In momentul aceia dl Vaida jreprtzinta el singur voinţa şi ispirfi-1 ţiucile Întregului 1.63m. Aşa ş’ scuma,nu deputaţii aleşi cu voturi furate şi] ,prin respingerea cand daturilor cor,-j trere, ciecaia ca'ora îi s'au furat şi răpit mandatele vor hotări asupra *3e-1 p,rinelor neamului şi a ţării. In speranţa fă dvosstră cu toţi credncioşi frumoaselor tradţii a acestei circumscripţi alese şi demni de luptele frumoase ele trecutului, veţi fi la culmea împlinirii dubrinţei, vă riscomând moţiuna spre primire. (Aplauze necontenite şi furtunoase a fst răspunsul alegătorilor prezenţi). noastră, prin urmare şi export cu prohibire. E vorba de vreo sută de vagoane de ouă, cari stau gata sft treacă frontiera Bucovinei. Şi ziarulArgust a crezut că este interesant să afle chiar din partea dlui ministru Sasu, care este adevărul in această chestie a ouălor. Declaraţiile dlui ministru de industrie şi comerţ sunt de-o naivitate sdevablă. Dânsul a declarat, reă ar fi pus în vedere negustorilor, ci atâta timp, cât va mai fi dsa ministru, nu se va permite egirea din ţară a ouălor, cari sunt prohibite, c ca şi untura, brânza, caşcavalul etc. Şi dacă acei, cari deţin ouăle înmagazinate şi nu le pun în consumare, riscă ca să li Se confişte Nu ne îndoim de buna credinţă a dlui ministru Sasu, dar naivitatea dsale este patentă, când îşi închipue că poate pune frâu contrabandelor cu alimentele, dacă lasă nepedepsiţi pe negustori să-şi continue inmagazinările, fie pentru strefoătate, fie pentru consumul intern, în scop de a le rări pe piaţă şi a le înzeci preţurile, ameninţând numai că mărfurile vor fi confiscate. Speculanţii sunt în tot cazul mai deştepţi. Ca să nu ajungă până aci, ca marfa ce-o ascund publicului consumata să le poată fi confisată. Ei sunt deprinşi cu astfel de măsuri ineficace, având destuleargumente" pentru combaterea organelor de pază şi da control, ca să nu ajungă în contravenţie. Trebuesc găsite sancţiuni mai severe, atât pentru speculanţi cit mai ales pentru organele de supraveghere, ca abaterile de l» legi să nu se facă chiar cu sprijinul acestor organe. Sau deschis Antrepozitele «RENEEL»Strada Aprinjoarelor (fosta Gyufagyár) Nr. 13, •ngaacsBEaBBgagMgMHenBicaaaaaaMMBMMBHBMSitewMswi—a——a— --w lici când și giicăliga nu s’au putut căpăta gata paltoane, pardesiari şi vestminte bărbăteşti aşa bune ca acuma la firma KATZ şi MEMOEL CLD jr, ICM 31-50 Fiata Untei IO. Asortiment mare de ştofe. Pentru sănătatea publică — Ambulatoriu PeiUlbrric Cluj - Primim spre publicare următorul Die Părinte! Die Învăţători Îndrumătorui însănătoşirilor sufleteşti, către tine ne Îndreptăm cerâodaţi ad otul sufletesc şi pentru lupta pornită întru vindecarea boalelor ce rod trupul ţărinimei. Ajutorul tău, dămi ,lămurind pe plugari că mai tmrit de- cât îngrijirea animalelor de muncă, e lipsă să păzim sănătatea muncitorilor şi a femeilor şi copiilor lor. Pregăteşte-i să ne asculte povaţa. Arată-le cât nu cerem nimic, decât sănătatea lor, că nu le încercăm să te luăm, decât boala. Că nu aceasta shâduinţă a noastră nu ţintim de credinţe religioase nici politice, ci venim să aducem alinarea de oameni şi fraţi, învaţă păstorile pe cei bolnavi să se arate fără sfială şi pe cei ce se cred sănătoşi de asemeni — pentmcă numai medicul cunoaşte cu adevăr toate suferinţele. Spune-ie şi Diacă nu e nici o ruşine în nici oboşii, dar păcat şi ruşine este în neîngrijitea sănătăţii. Seamănă le alături de celelalte poveţe bene şi pe acea, că cea mai man sărăcie este boala. Indeplinindu ne munca Orânduită de Stat noi vom veni din comună In comună încercetare — şi cum sunt multe sate cu multa suferinţe, timpul nostru e măsurat. Cu ajutorul dtale ne lacredem că la vestirea noastră să îi aflăm pe toţi pregătiţi şi ioţălegători, supunându sa intru folosul lor, datoriei de a fi sănătoşi, încrezători în Înalta dvoastră Înțelegere vfi dorim tot binele. Dr Basiota m. p. medic primar al judeţului Cojocna Dr. D. Stanca m. p. director medic-şef al Spitalului de femei din Cluj. apel: Exportul ouălor Sa ştia că anumiţi negustori da ouă ceri cu strana cantităţi mari în depozite pe la punctele de frontieră, pentru a fi export»,au fost s aprinşi totuşi că nu socolesc legea vamala, care prohibeşte exportul articolelor alimentare de primă necesitate, pentru a nu scumpi şi mai mult traiul populaţiei din ţara noastră Specula însă este iad presus de tagi, mai ales când eceatea se pot ocoli cu tot felul de permise, legale sau nelegile, încât, în ce priveşte exportul ouălor, negustorii speculanţi cu hrana populaţiei, deşi au cunoştinţă de prohibiria lor, totuşi se Incăpăţinează pe strâada le In depozite, având nidejde justificată, că totul se poate în ţsra 8 Decemvrie is. Concertul Dnei Rita Mărcuş Marţi 5 Decembrie oşteni, a avut loc în sala Prefecturii din localitate, concertul dat de dna Rita Mărcuş, soprano-coloraiiră. Cu binevoitorul concurs al valorossslor elemente ale Operei Române din Cluj: dnii N. Apostolescu, R. Sobitiler şi Joh. Spies. Dna Mărcuş poseda o frumoasă voce de soprano-coloratură de mare întindere şi bine educată. Ca o mare muzicalitate, dna Marcuş cântă cu uşurinţă cele mai grele pasegii, frapând cu rară măestrie şi jonglând atât ta registrele acute cât şi In cele medii, învinge dificuteţi caii sunt piatră de inaercire pentru sopranele In genul dsale. Ne-a ilustrat această calitata a voce! dsale executând impcobil »Eravoar Variationen“ de Adsm, unde concurenţa cu flautul dlui Jh. Spies, a elfit in avantajul dsale ca agilitate şi delicateţe. Timbrul vocei dnei Mărcuş este foarte agreabil, dar şi sonor, cum dealtfel cam rar se Întâlneşte la soprancolotatură. Marea dsale muzicalitate ne a dovedit-o In .Dorfsihwalbenvezer* de J. Strauss, in foarte frumoasa romanţă originală a dlui R. Schaller, in doinele româneşti ale dlor G. Dima şi T. Brediceanu precum şi In celelalte bucăţi cari alcătuiau selectul program gustat de public din plin. In cele două duete din .Bărbierul din Sevilla* şi .Rigolitto“, vocea dnei Mărcuş delicată şi mlădios*« se Impseuuft perfect cu vocea metalică a dnui Apostolescu, realizând cele mai frumoasa efecte. Dl Apostoliscu a cântat magistral ,Pologul din Pigliacci" şi ,Zaza“, ambala de Leoncavallo. Dl R. Schilller a susţinut de aproape şi cu multă îndemânare dificilul acompaniament. ______ UNIREA Organizaţia democrată din Botoşul a trimis din Ialia Manta preşedintele partidului naţional român, următoarea telegramă: • Cu o profundă mulţumire sufletească, membri partidului democrat din Botoş nu au luat cunoştinţă de fuziunea partidului democrat cu partidul naţional din Ardeal pentru a forma un viitor printidul naţional român, sub inţerfeapta dv. conducere. Anigurându-vă de aceeaş iubire şi acet devotament cu care am urmat pe marii români Nicolae Filipescu şi Tache Ionescu, vom lupta sub conducerea dv pentru triumful naţionalismului, democraţiei reale şi a cinstei. S vă dea Domnul viaţă îndelungată pentru binele neamului şi mândria partidului. Polizu Mscşuneşîi preşedinte, Teodor Silion, fost prefect şi deputat, George Neculau avocat fost primar, dr G. Antoniscu medic şef, Ştefan Ghica fost sd.tor financiar, I. Popovici Băznoşanu agricultor, I. G. Dimitrescu fost preş. trib., Ion I. Miclescu agricultor, G. Nicoleanu farmaciat, fost ajutor de primar, Scarlat Al. Caliimachi, colonel Cristea, M Vasilia fost preş. Camera de Comerţ, Ion Popovici fost revizor şcolir, Ramiro Neculau redactor „Eoca* D Boitez farmseist, M. Popovici fost stator primar, N. Ursoia fost revizor şcolar, Preot Aoghdtscu, N. Manc&ș fost revizor, căp. Caimacam G. Davidescu profesor, C. Ionescu industriaş, S Ipser horticultor, Iosif Kendler, Ilia Ldermen, etc. etc.