Patria, decembrie 1922 (Anul 4, nr. 261-285)

1922-12-08 / nr. 266

F Cel mai bun medica­ment contra Cărbezei la oi și vite se află în : P­a­r­i­s . MICĂ PUBLICITATE UWJ D­e vânzare în oraş unicul local de noapte din cauza de boală. Holländerne, Alba-Iulia. 1327 2­2 Baia „Diana“ a?s?p.Îέn baţi: Marţi a. m. Joi a. m. Sâmbătă toartă ziua Dumineacă a. m. Pentru femei: Miercuri toată ziua. Vineri toată ziua. Baie de vană în toate zilele în afară de Luni începând de la ora 7 a. m. 7 p. m. 1261 4­60 D­omnişoară, cunoscând orice lu­crări de birou precum şi noţiuni de contabilitate, caută post. Merge şi în provincie. Adresa la adm. ziarului. 1327 2—s I n grădină de iarnă a hotelului CENTRAL pe lângă artişti Tavor Sylvia mai debutează cu program nou şi simpaticii artişti vechi cu­noscuţi. începere, la ora 9 seara. ________________________„LIoyd8 162 Sprijiniţi bărb­ţrie din Strada Universităţii Nr. 6, a lui Gheorghe Tomuţia, Iosif Csáp şi Francisc Ben­­czédy. m 102-ano I Specialităţi de stofe , engleze şi franceze * Materie pentru paltoane şi costume. Pluş, , catifea şi tot felul de mătăsuri, mantale, haine şi pânză albă pentru albituri . Preţuri fixe şi eftin­e EUGEN BARDOS , (Au Bon Gout) Magazin de moda, Cluj, IPiata, Unirii Nr. 4. ; Liquer natural, g­arantat,* Kpreparat din esență dep K\ fructe și plante .*.8 lx/ A/\AA/\^A/\Ay\AA/V armacia Minerva iau din D-E-J i.1 — —n Dacă doreşti să cumper MOBILE 51 PIANE să nu-ţi pară rău de chel­­tueliie unu! drum până la Târgul Mureş şi să vezî uriaşele, splendid aranjatele saloane de mobile a lu! Székely şi Réti Fabrică de mobile transil- 873 1­6—800 văneană, Societate pe Acții. de vânzare casă modernă cu două­­etape 1331 2-3 la poziţia cea mai frumoasă în Timişoara Josefin, Bulevardul Carol. Inform, dă subsemnatul.­­ IOSIF EflKOl BEEER Cetate, Str. Mărăşeşti No. 4. Declaraţiile dlui dr­­. Vlad — Discurs rostit la adunarea partidului nat­onal ţinuţi la Cristis — Contrarii partidului naţional bagă de vină corducătorilor fo­stui partid, că eu ştiu su g veratz*. (strigăte din pu­blic: Nu ştiu fură), şi că la lipseşte experie­nţa guvernării. De fapt în firul şi modul cum ne-au guvernat avere­­sciiii şi libb­alii noi nu am ştiut, nu­­­m vrut să guvernăm şi nici nu voim să învăţăm a guverna. Pentru a vă arăta deosebirea mare ce există între felul nostru şi a lor de a guverna îl provoc la următoarele fapte: Când am­ preluat departamentul finanţelor în di­scursul rostit către funcţionarii acelui minister am declarat, că pe mine nu mă priveşte convingerea lor politică, tot aşa cum nu mă priveşte confesiu­nea lor, sunt­­ beri să-şi urmeze con­vingerile, un lucru însă pretind de la el, ca în oficiu să nu facă politică şi să trateze pe toţi cetăţeni r­egal fără pri­vire la convingerile lor politice. Noi nu am proc­.dat, ca­lburaluil Nu am con­strâns pe ajms să între în partidul no­stru şi nu am dat pe Rime afară din slujbă, fiindcă aparţinea altui partid, cum au făcut o şi o fac el Dovadă cazul dlui Niţu Brenga şi multe altele,] care ne arăta, că «vem de a face cu un sistem, pe care noi nu-1 pricepem şi nici nu voim să-l pricepe®, mai pu­­­ţin săi i­licim. Deosrb'res între noi şi el ni o ilustrează şî urmă­torul caz: ; Conduceam aâ­ interim ministerul de ■industrie şi comerţ Intr’o zi să pre­­jzinte la mine un director de ser­vi­ci şi, îmi raportează, că fostul ministru nu făcut un contract c­i o firmă norve-­ giană cumpărând ceva peşte pentru alimentare, îmi raportează tot­odată, ci acest contract este păgubitor pentru Stat, prin u’n­re ar trebui să­­ rezi­stem, adecă să nu ne ţinem de el Răspunsul meu a fost, că aceasta nu se poate; pentru că ministrul de mei aetate a vorbit în numele Statului ro­mân, el a angajat S­au­l, prin urmare bun ori rău, eu trebue să respect con­­tractul încheiat în numele Statului ro­mân, dacă nu voise să discreditez acest Stat, ca să nu mai stea nima de­ vorbă cu el. Directorul meu de servi­ciu de sigur se va fi gândoi, ce ratei, ce nepricepuţi, pot fi aceşti ardeleni, cari cred, ci trebu: să te ţi! de vorbi şî că cuvântu­l dat te obligă. Cin mai cara­teristic caz întâmplat la timpul scurtei noastre guvernări, a fo­st însă următorul, care ns arat» şi txplică mai bine decât orice, deosebi­­rea îotee mraticiîatea rtoastră şi a con­trarilor roş ri Ialr’o zi a lunei Decem­vrie 1919 să prezintă 1« mine un di­rector al ministerului da ficant­s şi îmi rrferecz* o cauză, cerându mi deriziu­nea. După ce Item ascultai şi mtem informst fisupxi» stere i faptice, l’am rugat, să-mi arate s’ kg *, ca sl «duc to hotărâre conform legii. In loc să-mi­­aducă sî arefe textul leg!'“, directorul meu îmi ră­spunde uimitoarele: „Legea spune zs* cum vrei dta die msni­­tstru*’ Surprins dî aceste cuvinte imediat fi f'cu i obsarvarea: ,Te înşeli die director, tu nu de aceea sunt mini­stru, ca să nu respecte» legea, căci tage® mi obligă şi pa mine, deci eu nu pot lua altă deciziune, decât una care corespunde ligi! existente". Sur­prins de aceasta deci creţie categorică şi foarte mirat de acestea cuvinte, di­rectorul meu îmi face următoarea de­stăinuire : »Domnule Ministru ! De când a fost Patra Carp la ministerul de fi­nanţe, nu-mi sta mai întâmplat, că un­­ministru să mă întrebe, tot ce zice le­gea ? Ba din contră, când era di­n ministru de finanţe, (dn respect faţă de memoria sa li refac numele), /Scân­duri într’un cez atent, cu hotărârea pe este o ca e contrară leg’i; şti ce mi-a spus? La ce sunt eu ministru, dacă nu pot incîlca nici micsr legea ?* A« ceste» cuvinte şi cele expuse vă arată mai eter, ca lumîn« soarelui, cum ştiu şi guverna şi de ce nu ne pricepem noi după părerea Lr îa arta guvernării. Noi ştim Însă, cîeeee nu ştiu ei, a­­de­ cî ştim respects convingerile altora, ştim respecte cuvântul dat şi avem şi respectul legilor, respect care contrari­lor noştri fe lffsiste cu totul Ştiind acestea şi având convingarea, — că un Stat nu poate rxists fără ordine şi că hrVA ordine! es­te respectul legi! r, adecă tegalitate* — avem sfânt* datoria îaţfi de nerm s! feţi de viitorul acestei ţări, de a duce lupta cea mai înverşunată şi dârzS, luptă oara nu poate conteni până te prăbuşirea nefio­roeitului stetem, a cărui reprezentant tipic este guvernul şi partidul liber«! ! Aceasta mentalitate veche şi adâae ! b­rădăninstă nu explică cutezanţa şi neruşinare», cu circ actualul guvern « cutezat să ordoneza furtul urnelor, făcând îmâiu pentru asigurerea succe­sului «ceea lovitură de Stat, car© în butul tega a ordonat întreruperea al» g«ilor, pentru de a putea fr­ce în noaptea sf. Arthur operaţia bine cu­noscută. Cu groazi mi gândesc iubiţi alegă­tori !» consecinţele îngrozitoare a cri­mei săvârşite în ac?» ominoasă noapte. » Am simHt noi alegeri furtunoasa şi sub vechea stărâmre, care încă nu ne prea cruţa şi comitea fel şi fel de fără instagl faţă de noi; dară ca fraţi de a­i noştri să fie în stare să comită o ast­fel de crimă faţă de noi, nici prin minte nu ne-a trecut. Cine ar fi crezut în aceea zi memorabilă din 1 Decem­vrie, când cu atâta însufleţire am făcut unirea, că se va găsi un guvern atât de sceterat, care în felul acesta să-şi baţi jos de voinţa acestui popor cin­­stit Nu in felul acesta să cimentează unirea sufletească Nu aşa, sa contr­i­­bua la augmentata sentimentului di­nastic, de care nici când nu am avut stata nevoe,­­ca tocmai acuma, când ideile subversive sunt Ia ordinea zilei.] Sistemul inaugurat de guvernul dlui] Brătianu Ia nie!­un caz nu poate con-] solida o ţară, dară o poate dărâma.­­ In aceasta ordine de idei, imi vinei aminte iubiţi alegitori, o scenă petre-| sută In ultimele alegeri generale sub fosta stăpânire ungurească, o scenă pe­ care nici astăzi nu o pot uita, pe care o vid şi acuma înaintea ochilor mei, şi cere şi acumi şi mai ales acuma­­ îmi tulbură liniştea. Era după alegerea din Caransebeş, după ce s’a proclamat rezultatul alegerii. Bieţii alegători plân­geau şi blăhimau văzând atâta blista­­măţie şi fărădelegi». Pare că şi acuma stă in ţaţa mea marţiala figură a bă­trânului almajaa, cu barba tai căruntă, care cu lacrămi­­n ochi mi-a declarat armătoarele: Domnule Vlad! .Pentru noi nu este lege, nu e dreptele, aici nu e­­le noi, nouă ne trebue altă ţară şi alt împărat". Cuvintele profetice rostite de bătrâ­nul almstan­d’au împlinit, avem altă ţară şi alt impf­rat. Astăzi avem ţara noastră româneasca şi avem Regele nostrui Dară durere, nici acuma nu este lege şi rău e dreptate, durere, şi acuma iubite si lupîi­e, pentru a întro­na in ţara noad­ă domnia legii, a iiintat a dreptăţii. Iubiţi alegatorii Sprijinitorii şi prie­tenii regimului de acuma îndată după «legea sa sileau a ne­ convinge, că comiterea acestei crime a fost o nece­sitate de Stat şi ne spuneau: aşteptaţi sum­i şi veţi vedea, că guvernul libe­ral a săvârşit hoţia cunoscută la iute recul Statului­­.d?că în numele resor­­turluî de Stat. Nu am putut dela înce­put admite sc?asta argumentare ştiiad bine, că, „quid ab initio vitiosum* etc. adecă o ştiam prea bine că ce isvo­reşte din pisat nu poate aduce vre-un bine şi apoi hoţul şi atunci când banii furaţi îi foloseşte pentru scopuri de binefacere şi plăteşte litaregii pentru ertarea păcatelor sale, tot hoţ rămâne; cel mult­i te poate croi o asâadă mai uşoară. Ia cazul de faţă însă nu existi trei acestea împrejurări atenuante (uşu rătoare). Gu­vernarea de aproape un an a partidului liberal ne dă cea mai bună dovadă, că avem de a­ face cu o guvernare absolut incapabilă pentru rezolvirea marilor probleme, cari ne preocupă. Valuta nu s’a îmbunătățit, ba din­­ contră a scăzut. Criza economică ş?i financiară e permanent?. Scumperea a ajuns insuportabilă. Cu toate exce­dentele budgetare ale dilui ministru de finanţe, excedente de altfel inexistente, cu durere trebue să constatăm, că soldaţii şi jandarmii umblă goi, de­sculţi şi flămânzi, tot aşa slujbaşii. dar nici colda mizerabilă şi insuficientă nu se plăteşte la timp, ci cu întâr­zieri de luni de zile. Aceasta încă do­vedeşte păcătoşenia şi priceperea ac­­tualului guvern. Cei ce au ascultat­­ vorbirile mele de program rostite în campania electorală, de sigur îşi vor aduce am­ite de profeţiile făcute de jmine, profeţii cari s’au realizat pe de-a . i­.­tregul, ba aşi putea afirma în mă­suri mai mare, decum aşi fi crezut-o. Am spus , limpede atunci, că trebue să combatem cu toate forţele dispo­nibil­e acest guvern, pentru că stator­nicirea lui însemna pentru noi o robie politică şi economică mai grozavă de cum a fost cea trecută! Felul şi modul cum au decurs ale­gerile şi s’a făcut validările, tendinţa de a elimina din armată, administraţie şi justiţie toate elementele cinstite, cari nu s­­ supun orbeşte tirăniei liberale, sunt o tristă şi eclatantă dovadă de­spre aceasta insuportabilă robie. Iar ce priveşte robia economică mă pro­voc la următoarele fapte prea bine cunoscute: îndată după venirea sa la putere gu­vernul actual , aliat de Jbine a sus­prada aplicarea regrior lui Titulescu, cu excepţiunea cedulei G şi­ F, tot atunci a reînfiinţat la noi verhea£leg'staţie fis­cali, prin aceasta măsură Jooi »rde'emi «m «luna Iar îngpiăcuta situaţie a pitil de 10 ori mai multe dări, ca fraţii noştrii din vechiul Regat. Acolo, unde sunt arunc­uri mari comunale, ,ac*&st a disproporţie să ridică până la unu f»ts ■ de o sută. In vechiul Rügst aruncurile comunala nu există, la noi în multe . pSiţi acest® arunca îi fac de 10 ori mai­­ mult ca impozitele către Stat. Cu toate , acestea aşa numita legislaţie în ultima­­ sa sesiune a votat o lege, prin care sporirea de salar a slujbaşilor comu­nali şi judeţsul din Ardeal, nu să plă­teşte din visteria Statului, ci prin noul amocuri, aşa dară o nouă şi nejustificată povară, care apasă numai pe umerii cetăţenilor din teritorii!» alipite­ Acelaşi lucru si întâmplă cu impozitul pe a­­vere, acest impozit în vechiul Regst nu există şi dl ministru de finanţe nici nu voieşte să-l introducî, cu toate acestea vine și pune în cârca ardelenilor acest impozit da odată pe patru ani, adecă începând cu anul 1919, iată o nouă şi unilaterală jăfuire a contribuabilului ar­delean. De altfel politica economică și financiară a actualului guvern o putem în tot complexul ei vedea din expune­­rea dlui ministru de finanţe, făcută re­prezentanţilor presei cu privire la anb­­­proiactul de lege pentru unificarea con­­tribuţiunilor directe. Din aceasta expu­nere şi din proiectul de lege publicat, ne putem face o icoană clară despre interţîunile guvernului. inainte de toate darea pe avere (ca­pita!) şi pe îmbogăţiţii de războiu sunt cu totul abandonate. Asupra suprimării imptozitului pe avere s’sr mai putea discuta, dară a lăsa neimpuse câştigu­rile şi averile câştigate în războiu, este egei cu sfidarea sentimentului de drep­tate şi justiţie socială. Eu cred, că da­r exproprierea averilor imobiliare sa va face pe baza preţurilor fixate până acuma si acestea averi sub forma ex­proprierii si impun până la conci­siere, atunci nici averile mobiliare nu pot­­ scăpa de impunere cel puţin in aceeaşi măsură. Pentru a scuti de impozit ma­rile averi mobiliare şi, pe îmbogăţiţi de războiu, dl ministru de finanţe ai fost silit să ridice cotele stabilite în 1.-, giuirea Titulescu , aşa dară să plătească cei mulţi şi săraci în leiul îmbogăţiţi-? lor de războiu şi asta va să zică drep-­ tate fiscală. Dl ministru de finanţe are catezar­ii şi vorbească de consolidarea averii­ parti­culare în Statul nostru pentru a­ motiva necesitatea urcării impozitelor­ directe. A vorbi în era exproprierii li -­­berale şi a naţionalizării industriei după­ concepţia dlui Brătianu, despre conso­­darea averii particulare este mai mult ca ironie. A vorbi despre desvolarea econo­miei naţionala atunci, când Statul prin expropriere şi alte mlauri nepotrivite, prin fel şi fel de piedici şi şicane de­­sorgtinizează producţia agricolă. Împie­dică desvoltarea industriei ardelene şi­ Încătuşează comerţul, este o procedură, care după merit cu greu să poate‘ca-­ lifica. Tot aşa de dezastruoasă şi pri­­­mejdioasă pentru ţară şi mai ales pen-t jum ţărănime este politica sa vamală. — Dl ministru de finanţe să declară duşman al vămilor fiscale, în schimb este un fervent apărător al vămilor oc­­roitoare. Aceasta este adevărat, lesă numai cu privire la industrie pe care cu tot preţul vrea să o ocrotească, iar ce priveşte agricultura,­vămile d'ul mi­nistru a­u nu numai caracter fiscal, dară au darul de omorî însuşi producţia. A pune pe părechea da vite o taxă de export de 5000 Iei este egal, cu de al lua din şu­rpariul ţăranului după fieşte-­ r­ata părecha de vite vândute aceasta­ sumă. Urmarea acestei măsuri este că fieştecare păreche de vite pierde din valoarea sa 5000 lei. Iată cum vă ocroteşti pe voi fraţilor economi guvernul liberal, deoparte ief­tineşte vite­le, iar de altă parte scum­peşte în mod măestric prin vămi ocro­titoare toate mir­urile, pe cari trebi­e sil le importăm din streinicate. Industria deocamdată nu are nevoe de vămi o­crotitoare. Valuta scăzuţi, scumpete a transportului, împrejurarea că dispunem din belşug de materie primă, sunt cei mai puternici factori pentru desvoltarea ei, mai lipseşte numai neamestecul Sta­tului şi crearea unei administraţii cins­tite, unei justiţii prompte şi imparţiale, apoi îndreptarea transporturilor şi ches­tia industriei se va rezolva doa sin® mai bine fără de smestecul Statului, decât cu el. Din cele expuse este clar Subiţi ale­gători, că guvernarea liberală ne duce cu absolută siguranţă spre catastrofă, pre poate prăbuşi atât tronul, cât şi fatra. Suntem în ceasul al 11-lea, avem deci cu toţii datorinţa de a ne ridica glasul şi a face ultima sforţare pentru de a evita catastrofa, eare ne a r«e • nînţă. Partidul natlondl, acel partid care a condus destinele neamului nostru In timpurile asupririi seculare, este singurul partid, estre poate strânge In jurul său taste dementele cinstite şi patriotice pentru mântuirea neamurii şi salvarea ţirii. Fuziunea partidului democrat ca partidul naţional este un bun şi mult­­ promiţător început. Prin aceasta fuziune­­ partidul naţional şi-a pierdut de o parte , caracterul regional, iar de altă parte , a început să-şi caute orientarea înspre­­ dreapta. Evenimentele din Ar­giri, Italie,­­ Polonia şi Krng Apusul ne arată calea,­­pe care trebue să a puctim. — Steaua bolşevismului este m opunere. Orienta­rea noastră trebue să vi© din Apus şi nu dinspre Bisarit. Avem nevoi de ordine şi linişte pen­tru consolidarea nosastră internă. In acest scop trebue să se introducă şi la noi regimul parlamentar şi constituţio­nal cu toste consseinţeta, între­ceri efective responsabilitate ministeriate tre­bue nu numai realizată, ci şi aplicată. Singur regimul parlamentar şi monarhia­­ constituţională ne dă g­ranţa unei des­­f­­oltări paşnice şi poate asigura trăinicia ‘ dinastiei. Evenimentele din Germania,­­ Austria şi Rusia, cum şi cele întâmplata în orientul apropiat, cred că grăes® destul de lămurit, numai orbul nu vede şi surdul nu aude. Regimul constituţional şi parlamen­tar este fundamentul sulid, p® care să poate clădi Statul de drept şi să poate realiza treptat şi fără sgaduri o de­­mocraţie sănătoasă şi potrivită gra­dului nostru de cultură. Intru afec­­tarea acestui stop treb­ue să delătu­­răm din cale singura pildecă care exi­stă: guvernul liberal. Sant firm con­vins, că precum înainta eu patru ani, partidul naţional prin declaraţia ce­tită de pretinul nostru Al. Vaida şi prin hotărârii© dela Alba-Iulia, a dat lovitura da moarte monarhiei hiba­­burgice, tot aşa şi acuma congresul ce sa va întruni nu pesta mult tot la Alba-Iulia, va pune Capet nefastului sistem sub care geme ţara şi va pro­­curarea cea nouă pe care se va în­dmins viaţa intimă a Statul­ui român şi toate opintirile pe care le ar face contrarii pentru a Împiedeca acest lucru, zadarnice vor rămânea. Şi a­­­cuma ca şi la 1918 un glas,al depu­taţilor ales prin fraudă şi furtul urne­lor, ci glasul adevăraţilor depozitari ai încrederii poporului va fi hotărâtor. Şi acuma îmi aduc aminte de memo­rabila şedinţă a parlimentului ma­ghiar din toamna anului 1918, când di Vaida a cetit cano cata declaraţie:" C­um primirile tu­rror si redreptsu asu­­­p?s iui. Toată lumea o ştia, cu toţ­i 1 0 rimţeau, iă soartea Ungariei dspin-| dea mai mult de declaraţia dlui Vaida şi a prinnor săi tovarăşi, ds:â‘ ds , voinţa majorităţii ales, ă prin fraudă şi teroare. In momentul aceia dl Vaida jreprtzinta el sing­ur voinţa şi ispirfi-1 ţiucile Întregului 1.63m. Aşa ş’ scuma,­­nu deputaţii aleşi cu voturi furate şi] ,prin respingerea cand daturilor cor,-j trere, ci­ecaia ca'ora îi s'au furat şi­ răpit mandatele vor hotări asupra *3e-1 p,rinelor neamului şi a ţării. In speranţa fă dvosstră cu toţ­i cred­ncioşi frumoaselor trad­ţii a ace­stei circumscripţ­i alese şi demni de luptele frumoase ele trecutului, ve­ţi fi la culmea împlinirii du­brinţei, vă riscomând moţiun­a spre primire. (A­­plauze necontenite şi furtunoase a fst răspunsul alegătorilor prezenţi). noastră, prin urmare şi export cu pro­hibire. E vorba de vre­o sută de vagoane de ouă, cari stau gata sft treacă fron­tiera Bucovinei. Şi ziarul­­Argust a cre­­zut că este interesant să afle chiar din par­tea dlui ministru Sasu, care este adevărul in această chestie a ouălor. Declaraţiile dlui ministru de industrie şi comerţ sunt de-o naivitate sdevab­lă. Dânsul a declarat, reă ar fi pus în vedere negus­torilor, ci atâta timp, cât va mai fi dsa ministru, nu se va permite egirea din ţară a ouălor, cari sunt prohibite, c ca şi untura, brânza, caşcavalul etc. Şi dacă acei, cari deţin ouăle înmagazi­nate şi nu le pun în consumare, riscă ca să li Se confişte Nu ne îndoim de buna credinţă a dlui ministru Sasu, dar naivitatea dsale este patentă, când îşi închipue că poate pune frâu contrabandelor cu alimen­tele, dacă lasă nepedepsiţi pe negustori să-şi continue inmagazinările, fie pentru strefoătate, fie pentru consumul intern, în scop d­e a le rări pe piaţă şi a le înzeci preţurile, am­eninţând numai că mărfurile vor fi confiscate. Speculanţii sunt în tot cazul mai deş­tepţi. Ca să nu ajungă până aci, ca marfa ce-o ascund publicului consuma­ta să le poată fi confis­ată. Ei sunt deprinşi cu astfel de măsuri ineficace, având destule­­argumente" pentru combaterea organelor de pază şi da control, ca să nu ajungă în contra­venţie. Trebuesc găsite sancţiuni mai severe, atât pentru speculanţi cit mai ales pentru organele de supraveghere, ca abaterile de l» legi să nu se facă chiar cu sprijinul acestor organe. Sau deschis Antrepozitele «­RENEEL»Strada Aprinjoarelor (fosta Gyufagyár) Nr. 13, •ngaacsBEaBBgagMgMHenBicaaaaaaMMBMMBHBMSitewMswi—a——a— --w lici când și giicăliga nu s’au putut că­­păta gata paltoa­ne, pardesiari şi vestminte bărbă­teşti aşa bune ca acuma la firma KATZ şi MEMOEL CLD jr, ICM 31-50 Fiata Untei­ IO. Asortiment mare de ştofe. Pentru sănătatea publică — Ambulatoriu­ PeiUlbrric Cluj - Primim spre publicare următorul Die Părinte! Die Învăţători Îndrumător­ui însănătoşirilor sufle­teşti, către tine ne Îndreptăm cerâoda­ţi a­­d­ ot­ul sufletesc şi pentru lupta por­nită întru vindecarea boalelor ce rod trupul ţărinimei. Ajutorul tău, dăm­i ,lămurind pe plugari că mai tmrit de-­ cât îngrijirea animalelor de muncă, e lipsă să păzim sănătatea muncitorilor şi a femeilor şi copiilor lor. Pre­găte­­­­şte-i să ne asculte povaţa. Arată-le câ­t nu cerem nimic, decât sănătatea lor, că nu le încercăm să te luăm, decât boala. Că nu aceasta shâduinţă a noa­stră nu ţintim d­­e credinţe religioase nici politice, ci venim să aducem ali­narea de oameni şi fraţi, învaţă pă­­storile pe cei bolnavi să se arate fără sfială şi pe cei ce se cred sănătoşi de asemeni — pe­ntmcă numai medicul cunoaşte cu adevăr toate suferinţele. Spune-ie şi Dia­că nu e nici o ruşine în nici o­boşii, dar păcat şi ruşine este în neîngrijitea sănătăţii. Seamă­nă le alături de celelalte poveţe bene şi pe acea, că cea mai man sărăcie este boala. I­ndeplinindu ne munca O­­rânduită de Stat noi vom veni din co­mună In comună în­­cercetare — şi cum sunt multe sate cu multa sufe­rinţe, timpul nostru e măsurat. Cu a­­jutorul dtale ne lacredem că la vesti­rea noastră să îi aflăm pe toţi pregă­tiţi şi ioţălegători, supunându sa intru folosul lor, datoriei de a fi sănătoşi, încrezători în Înalta dvoastră Înțele­gere vfi dorim tot binele. Dr Basiota m. p. medic primar al ju­deţului Cojocna Dr. D. Stanca m. p. director medic-şef al Spitalului de femei din Cluj. apel: ­ Exportul ouălor Sa ştia că anumiţi negustori da ouă ceri cu strana cantităţi mari în depo­zite pe la punctele de frontieră, pen­tru a fi export»,­­au fost s aprinşi to­tuşi că nu socolesc legea vamala, care prohibeşte exportul articolelor alim­en­tare de primă necesitate, pentru a nu scumpi şi mai mult traiul populaţiei din ţara noastră Specula însă este iad presus de tagi, mai ales când eceatea se pot ocoli cu tot felul de permise, legale sau ne­­legile, încât, în ce priveşte expor­tul ouălor, negustorii speculanţi cu hrana populaţiei, deşi au cunoştinţă de pro­hibiri­a lor, totuşi se Incăpăţinează pe s­­trâada le In depozite­, având nidejde justificată, că totul se poate în ţsra 8 Decemvrie is. Concertul Dnei Rita Mărcuş Marţi 5 Decembrie oşteni, a avut loc în sala Prefecturii din localitate, concertul dat de dna Rita Mărcuş, soprano-coloraiiră. Cu binevoitorul con­curs al valorossslor elemente ale Ope­rei Române din Cluj: dnii N. Apo­­stolescu, R. Sobitiler şi Joh. Spies. Dna Mărcuş poseda o frumoasă voce de soprano-coloratură de mare întindere şi bine educată. Ca o mare muzicalitate, dna Marc­uş cântă cu uşu­rinţă cele mai grele pasegii, frapând cu rară măestrie şi jonglând atât ta registrele acute cât şi In cele medii, învinge dificuteţi caii sunt piatră de inaercire pentru sopranele In genul dsale. Ne-a ilustrat această calitata a voce! dsale executând impco­bil »Era­voar Variationen“ de Adsm, unde concu­renţa cu flautul dlui J­­h. Spies, a elfit in avantajul dsale ca agilitate şi delicateţe. Timbrul vocei dnei Mărcuş este foarte agreabil, d­ar şi sonor, cum de­altfel cam rar se Întâlneşte la sopran­colotatură. Marea dsale muzicalitate ne a dove­dit-o In .Dorfsihwalbenv­ezer* de J. Strauss, in foarte frumoasa romanţă originală a dlui R. Schaller, in doi­nele româneşti ale dlor G. Dima şi T. Brediceanu precum şi In celelalte bucăţi cari alcătuiau selectul program gustat de public din plin. In cele două duete din .Bărbierul din Sevilla* şi .Rigolitto“, vocea dnei Mărcuş delicată şi mlădios*« se Im­ps­euuft perfect cu vocea metalică a dnui Apostolescu, realizând cele mai frumoasa efecte. Dl Apostoli­scu a cântat magistral ,P­­ologul din Pigliacci" şi ,Zaza“, ambala de Leoncavallo. Dl R. Schilller a susţinut de aproape şi cu multă îndemânare dificilul acom­paniament. ______ U­NIREA Organizaţia democrată din Botoşul a trimis din­ I­alia Manta preşedintele partidului naţional român, următoarea telegramă: • Cu o profundă mulţumire sufletească, membri partidului democrat din Boto­­ş nu au luat cunoştinţă de fuziunea partidului democrat cu partidul naţio­­nal din Ardeal pentru a forma un viitor printidul naţional român, sub inţerfeapta dv. conducere. Anigurându-vă de aceeaş iubire şi ace­t devotament cu care am urmat pe marii români Nicolae Filipescu şi Tache Ionescu, vom lupta sub con­­ducerea dv pentru triumful naţionalis­mului, democraţiei reale şi a cinstei. S vă dea Domnul viaţă îndelun­gată pentru binele neamului şi mân­dria partidului. Polizu Mscşuneşîi preşedinte, Teodor Silion, fost prefect şi deputat, George Neculau avocat fost primar, dr G. An­toni­scu medic şef, Ştefan Ghica fost sd.­tor financiar, I. Popovici Băzno­­şanu agricultor, I. G. Dimitrescu fost preş. trib., Ion I. Miclescu agricultor, G. Nicoleanu farmaciat, fost ajutor de primar, Scarlat Al. Caliimachi, colonel Cristea, M Vasilia fost preş. Camera de Comerţ, Ion Popovici fost revizor şcolir, Ramiro Neculau redactor „Eoca* D Boitez farmseist, M. Popovici fost stator primar, N. Ursoia fost revizor şcolar, Preot Aoghdtscu, N. Manc&ș fost revizor, căp. Caimacam G. Davi­­descu profesor, C. Ione­scu industriaş, S Ipser horticultor, Iosif Kendler, Ilia Ldermen, etc. etc.

Next