Patria, decembrie 1922 (Anul 4, nr. 261-285)
1922-12-07 / nr. 265
Sat, Joi 7 Decs«* IBI EXEMPLARUL Aaui IV. # MoMâni i 265 : ! v.... După «am pungaşii în «oaie ţările îşi 8« un 5 mbFgîu &1 lor la care ea: vlr-tele capătă un înţeles faîni3 şi ne-î priceput naivilor isitetectuali, tot a?«d şi traume partida polidie au invenst onvhnite cu care aâ’orbească mulţimea.• Intre aceste cuvine inventata de libera!': Cointeresare, Consolidare, Sub ^ particip re, N t o »Uzara s'irauHf, rnuUe; «Ițele. Ziele trecute, nd:reatovtU ă»a-\ ftcsrl* al I baraților s’a î'uboarfttt ens un cuvâ l nou: Bună In voiai. Expre-i s a a apîn t la Moiitorul Ofiaal In j lubrica re? rinei agrare. M re* drept*te~ tarSneasca, im m- \ t’fer; p mânturlor, tr buie să se transforme rnli'o pradi ib*ra’.f. Pentru aceaatA guvernul a furat sistemitic. A desfiint t prin lege legea. A privilegiat o Caas care poate nu e d cât o dinastie. A stigrieă e regionaUitn impar- j ţină p ma tain!aid lean la ardaieni, şi s-a knproprieWr ta oi re rainhtri in numele buih-rielor t-^gâod brazda reformei pun păstrăvi mult mai voros ca prin ogoare. In vremea eceasta diBriorii de pământ ai Iul 1907 își sul vas propriile lor latifundii — ucu! inste i ipri o hergîlie de iepsoare căzdrfcvaae din cele ibite dda urmii tn numele desăgubirii trâtcro şt siiştig»« unuia, Altul normei P»t«a sisistra ministra a înţels să astupe brazdds lucgi pe care trudeau ţăranii, „ptsntându le“ in spini şi sacân. Dar eu» tare decât stearpa împădurire a holdelor a fost desigur reîo ma gravă aplicată de fraţii boteri ca maiştrii si m nîştrilor. O moşie de mis doi hectare a fost scoasă de sub expropriere pentrucă d bacsiul proprietar &,.r£c?.üos£at că numai 6 hectere tra buiesa expropriate în îoos obştesc. Altă moşie a sărit din deal h vale ș dia vaie la deal mal ab tir d eât asta un nune g’olog oâ a insulei din Pacific oare când suc afară din O.ean cârd se sfundâ în adânnai lai. Iasala sceer». se numeșt a fi.ra Îndoială osUcrul sobdanior — titlu simbolic — daoS ziarila americane Du îl vor desminţi, Căct mimai icolo confirmările na simt ne guri. Reiorma agreră Insă, ftîşif cată de liberala nu sa putea mărginii la so*, parea averilor liberale, ca trebuia sale fie o noua pradă — și. tceasta prad, se numește in Monitorul Oficial „ban% invoielâ“. Hotărârile pubice sortă ess modificate: »Art. 1. Consiliul autoriză pe ministrul de agriculture să vândă prin bună invoielâ, implicitate împreună cu clădirile şi tancunk adsvents, toate viile şi plant Jalef de pomi expropriate şî cele ce sa vor mai expropria pe baza ligii agrare din Transilvania Banat, Căţeaua şi Maramureş, în condiţiile ardlate, 'un referat'. Merită sa ne oprim încă odată In faţa regionalismului liberal Observaţi şi cu acestă afacere că buna învoială apare numai pa latura noastră a Ocupaţilor şi „Consiliul* nu suflă pis despre vechia Regat. Drept este cabana învoială e foarte necesară In Ardeal unde liberalii au nevoie nu numai si se pricopsească dar să îşi căpătuiască partizanii răpind prut bună învoială pământul ţărănimei. Şi ca să se vadă bine o si învoială" bună e răpire — des jutse şi amintim că în loc să se dea tot ari de 5 fugire am dat 1 şi 2 j gă e numai şî numai ca să rămâi« pământ de prisos pentru hotărârea consiliului. Nu e destul că actualii miniştrii şi-au feruttjftt toste rndels In postuxi grasa pe colonă ardeleană — bună învoială s-a manifestat şi asupra propriei lor persoane. Spuneţi cu ce nume aţi califica pe un m n fctu ce vina în Ardeal, mă » nâncă post avi ş. b a vin, pa socoteals Silitului, trese prin a^cui da triumf te sî-a pomăad»t singur și so InvQieeîs prin bwnă învoi a'a «â ia dn părrâmui retorm » ig are pentru uzul persoaal o moșioară.6 eâ.sva mii- ( S3are de iei? Nu vâ mai spui cine e sce*t domu min.stm — care întrupează reformaia reformi. E păcfct că și sireibătatea na vede și rt jude o t — dipă nccenzu atu! „Monito Oficial*. Să nu ne mire deine dană bună bvoixia — o ta adu^ă multe și nenumărate rele. M s ur ea partidelor da opoziţie a ajuns de mult na se *g te masele, der să stăpânea scă agitaţiile. Zi de zi s a^ea spiritelor est-» mai ncârcaîă şi d snfedtjdta îşi îesclşştează pumnii Reform® astmă în Joc să te splice miniştrilor Ubwsîi, departe de a 1« tmpârţii pământurile le msri dă orîfioaul bunei t&voiefS. Şi când gând sH că şi RC»estă f^ră U'ge e o insultă i duSă s!n ^eralui sil enaoporiftt ini gâ' d sri Măriei Sale] Rsgolu ! Mjj ‘Sto»«a draptat* o trans-; i formată ti mesch'nă invaia’ă! i ' C« să mai pomenim d® vremiie] când fegea ere. lege și când nimeni, na putea InvoH »veie» St «fulul. Azi, Ipămâital so «a cn expropriere forfoti |și se treefi rltcra prin învoială QttmcA mii «lamapnanifiUTHmaa geKaftgj>iemM«ao^i»aRa Partidul n«tfo«aI și Csnstitu$ia.I Or ganul celor cari nu cunotC patrie, -rt numai partid, anunţă ca mm,o.ieat ca misiune constituţionall s’a întrunit penPa cercetarea antep’pecturii neue. CoASlitttlunl sl, imedat ce discuţi una vi ft terminale, primul-mntst u va depune tn ce.t l la Senat $' m i'tomi" celor fără patrie mai a'-lacgă „dacă vor lm som -hu parte nnU sa* alții dintre opozanți la discut’nea lat îh parlament, aceasta nu poale să schimbe tntre nimic holdrâna guvernul si d-a h zestre, fata ca Ugta legilor Aj'l-ks la condsmrea tării f nn nesocotirea Const taţiei, căştigănd%.şi o majorita tt prin furturi durne, dsdatând ?n mod ilegal actmviiele Cor‘P*ri tegiuHoase — ConsutimsrM, guvernai oligarhiei liberale menge înainte pe mim sfidării opiniei puhlce. Cluburile liberale din Dala! Antropolid văr patm vota m?a Constituţie aşa cam o doresc, eie, da* rege.a legilor' n’a c sl fie o Constituţie sa României Man, el numai Consiliafia partidului liberal, Actualul parlament al fraudelor şi faturilor de %*ne tt’are autoritate* morală de-a da el României-Mari ucaz Consiiutiune. H.M âi!s iui de trecut şî viitor sunt şi vor rămânea tie* gazis şi nule, Partidul naţ’onal va continua fără şovât de lupta prim mâinrarea guvernului mre a ajans la cârma împotrivi cpinici publice şi nu va recunoaşte decât o Const talie vc-t’dâ ds ■,,un valament convocat pe lângă observaea prevederilor constituţionale şi ieşit din alegeri Ubers. * Di prefect — esnswbf. In judeţ::l Biho.-ului desorgucizarea libersk ÎAce prograse proms|*roare. Na .se mai ştie cine este skj.al, geaerxhl M^sotu, prefectul Peter, sau dl ter.zo ... Un zarurg mese s’a adres-:t dini prefect Iulian Peter. Cire acum s’a înapoiat din Bucureşti, îiirtbâada ce esta adevârat dia svonutils, câ so vr face o mare m.trare în corpul funcţionarilor oraşului, că unii vor fi daţi afară, ca să facâ loc slfora. Dl prefect de juckt a răspuns. .. Și aci Dumizl, în ziarul unguresc, vre-o 40 de îâsduri albe „'Răspunsul i diai prefect s fost suprimnt la latre-; g:mrs de dl cenzor. Probab 1, că dl pre- fect va fi avut cinismul să spună,' că guvernul tfite legal fi dl cenzor drn,r Oîadîs Maro era inteligent. .. * S a^EssUg s* eh^amS cnífkare? ;Aș« se întreabă z.a:ui „BeiuşuT din ÎBeiuş, organ al grupării liberale dîn judeţul Bihorului. . . Ua factor pcs-sl din Beiuş — scrie ziarul în chestura, prin ordinul telegrafic nrdl 39955 din 27 Noemvrie, in ba za unui decret regal si a unei hotărâri ministeriale cm i se vor comunii* ulterior («șase spune în avizul telegrafic) a fost pus in ?etnegere pe z ua de 1 Dtcîmvrie, fără a i se fi r^girivt psn&9... Suntem ii toiul crnii şî slujbaşii țS•'fii sunt aruncaţi în strad*. Ase dreptul ziarul biiuim să se întrebe, dacă şi aceste dast tuiri se fac tot m interes 1 ;isnificirii, seu poate în interes ii clientelei a partidului dela putere. # ArimklS’râtlâ în B«sa?®b?a. Z- lele tra ute i»b.;ralii basareb ni au punut la Cheiatu o întrunire furtucoasă. ;B »fier»barii au adus cele mai gava pense adminstriei liberia. Prcact.J |Chşinăului, di Vasiie Tiontu, răspânzir d a spus: „Voi toţi să reiuţi că perceptorii vă apasă şi vS asuprise şi n’î&veţi cui sft vă piâg ţi. Put sa «daog şi eu C'îivs. LaZorieni este un perceptor Z«hmwa, care a tras eu pnşisa în oameni şi p« care eu mu-l pot afjinga prnninsâ este rustîcut de cun.*S9tttul vostru Cîccârdei, s bri. d - rectoratului finsut lor. Admin'straţia silvică e condusă d-3 un oarecare Na stssi scu, care ni i el nu este mai buna Cîo( ârde). Stelele şi şroiile ş voî toU, mulţumită lai, tremuraţi de frig. Nu tutrm repara podurile, şeiile şî toate aceste sunt datoriti» relei mdraifjiatraţii.. Şi când un prs’et libml iudrăvn--şt sft spună atâta, câi *r mai putes scrie! * f Dr. Gwedrfhs «dam. Luci !, fost Îamomîântat, la Talper», dl dr. Ghoghs Adrm, advocat, frst dtp’’tat, jpreşedinte si organizaţianii din Timiî -soar* a partidului naţional. I P*r.t?dul nsțlona! a fost reprrze.tat !* hnmormâaîarca tovarăşului nostru th ri^r ă prin vinepreş’d’ntale eî dl Vas ie , Goldiş, s rastonti dl dr. Gropţianu şi oştiri dffputat d*. Uv?« Cigtreanul» numeroase delspți din prosmeie. Toparâşa dlui d. Brâtianu Intre excroacele universale, un nume nou. O doa.mnă, care ds dala osia mvoalatâ mira In a%d.8Htâ la dl Vintru Brâtianu,, propunem negustorilor prim-.se, argumentând că U va ,mbo g ţii ca şi pi cd ce z laie sa ndici în laridul milionarilor. Dar nu s a Umtt de cuvânt ci a şters putina lâsînd un da felt de vreo api mlvme. [Plină aia runţic neobişnuit. Honikil liberali au îmi datul avânt — I iar partizanii necinstei se consolidează :ipe, capete — ceacn insă scandaUzeazn ie came «mul dinei po/paitopi ca . * îl prezintă caute afaceri. La fel cu bandele de cont/abaadstt car» ia lan ' să cpsteze sub plouat de gloanţe, operează sub ploaia ds decora finul, astmmî cu ctitorii ce au transformat, armie de vot in r.zborti alt abaziUi nocturn, cu comunul autorităţilor — şi LîOneasca se bătură de oare care oficialitate. Rjp,,-turile tier stei femei tre moravuri a^oxă cu vre un ministru nu ne pA interna gazetăreşti intru cât nu voim sa ne ameskCi.M in viaţa inimă a personalitaţilor. Ba chiar dacă Leoneasca o f» 'obţinut ■credite de milloam dela »negustori amabil şi cinstiţi.m care erau fsikiţi constatând trecerea de care se bacara dnei ctUndui b.Ictus da ama'nu pe care le ojtm puternici Htbaţi politici. Fapta or râmăm &baz şi tx C/Oihsritz, iar slăbiciunea marilor pu[meii ar avea L sanse să ţi fo t Iexplicată prin rughichio, iarace mu înţelegem şi nu putem ! leita este ofictuitmrea (mu si »tumunţiouuliZ3tea) Leoneascai. Amme \ renum in femeie ds afaceri, \n txer\aţiui f unii iei ae nxcmacă aamt toate odorurile mict,sterme, Puţin a lipsit ca sâ KU i se facă costuri naţionale arcuri de ti turnf şi tricolor la vagonul Pullman în case individa a părăsit ţara. Diplomaţia română, care în ultimeie conferinţe de pace mondiala, aavut un rol ait din surs ca şi când I in dosarele diplomaţiei nu ar fi existat decât cbusts de toaletă alt Leontascai. Diplomaţia română a dac acts in regulă pin care Leoneama esa socotită cariera diflrmatică. Carier& Leoneasca n numele prestigii, Iu-- Statului roman a trenit in str&ruuaU martied c* tncâ o etcsro t-Aafje fama tristii a avmiuvneţilor. Şi cam si* nu se reverse această famnii» aiutra ţârii biete, cana excroacile si femele usute au drept de a m f vamaite ut onora e cu diplomati si ministrocice, in Un pee cum novetisse fone săseşti, pentru a scoate paşaportul legal al unui come cam, acesta a nebun să di a deputat, Jul său liberai m ipert de zici de mii di la. Ltd ce m tntdegem mi rigionaliştii. Recunoaştem, că multe persoane toi f. ds aut goria Lwneascăl in vremi k de azi. Ca txcoc sunt in toate vremiie. Dar a k ds onoarea di a fi so otist diplomaţii României e un [scandal tot măi de inokrabil m şi lucea decoraţie românească stălucindpe ptcmgmosu l piept trădător al Im ! Peter M.haly, Ori şi căi aceste două nume Constitue o pivea şi liberalii i-ar satisface apropiindu-i in cunoștință ușoară. Leon Donici „In ziua cind ninge — ne privim trecutul. In ziua când ninge — stăm de vorbă cu moţii. In ziua când ninge — ne simţim singuratici, părăsiţi de toţi. In ziua când ninge — recuooiştem îndată că sufletul nostru^e cărunt de mult" ! In numărul cel mai proaspet al revistei „Gândirea“ citim această pozie a zilei în care ninge pentru sufletul vagabond al lui Leon Donici. Cel puţin odată aţi auzit de bun- * teamă numele acesta, care de nuli e cunoscut alituri de-un Andreiev sau Solog,.b în imensitatea dastră a sfintei şi ucigaşei Rusii, jj unde stătea frămâtârl Înfloresc în crivăţ. Leon ’ Donici e un basarabean căruia i-a surâs ne- sfârşirea rusească, maximatismul sufletesc al slavului chinuit de lipsa de limită ; şi tragic fericit de a eastă lipsă Donic a avut îndrăs- i neala să încece aventura de scriitor in pămân- t I, care se revarsă spre miză-noapte: O i j mag ni ca un chin şi monoton ca dumnezeirea. Leon Donici — ce nume cunoscut! — e uni ecou pe care încă pe băncile şcoa ei l-am pre- j simţit din numele liburistului. Leon Donici şi-a cucerit cu nuvelele sale, cu piesele şi ro- j mani le sale prietenia neuitată a a lor mai u- j nosaţi din contimporanii ruşi. Astazi ştie po-' vesti lupuri atât de fr morsa despre prietenii săi pentru acă or subsuntă metafizi a ere o surprinzătoare intuiţie. l.â.:d -Basarabia s’a ațipit la pământul din care a fost rupiâ, Leen Doni Leu inconştiente înrudiri spre miză zi, s’a întors tn sângele său moldovenesc. A făcut di-atunci tfprtuni gigantice de a-şi turna sufletul di piin io mataiu,ca intipai al unei limbi de cere abia vag îşi aducea aminte. De-o vreme scrie în revetele româneşti admirabile gânduri poetice, când subtile ascuncându-şi viţelsul ca un surâs tunatic, când apocaliptice cu adâncimi de profeţie. Liiu Donici e un vizionar sărac şi vagabond Trăeşte din prietenie ! pentru toţi oamenii. Nu s’a dus să ceară aju-S torul unui miniSHu al artelor, fiindcă oricine ar fi acest ministru el nu e vreanic sâ lege opincile unui suflet. Leon Donici a făcut ce n’a făcut nimenea la noi: a mântuit pentru noi un spirit cam puţine poate sâ aibă o ţaţă: spiritul său propriu, care astăzi e al nostru. Şi totuş nu i s’a dat nici o decoraţie. E ridicolă la astfel de oameni — veţi zice. Nu. E‘ singurul om căruia i s’ar potrivi: o stea pe pieptul unui vagabond în haine vechi ca cele dintâi zile aie creaţiunii. Leon Donici ar şti 's’o pocite tumos — mândru şi cu dispreţ în acelaş timp. A fi singura mândrie şi singurul dispreţ al acestui om bun, care in zilele când ninge stă de vorbă cu morţii. Leon Donici trei când printre fulgi erste nici unul de argint strălucitor nu poate să fie agaţat de oficialitate pe pieptul lui de poet? Obsedaţi de vedenia lui ne vine să cântăm: în zile când ninge stăm de vorbă cu viaţa... L. tt. comisium r’su lucrat şî n’au discutat nici un proiect de reform?. Dl V. Brii- tiLira a compilat singur legile fishsleg şi nu vrea sä fie lumînst de nimeni ! Constituţia a ieşit numai dîn capul dlui D si seu. Şi tot ana va fi cu reforma sdraiîrstrativS. Nesocotind pro priul sin pari ment dl I. Bîstianu a vrut sä arate că în partidul b’ril e disciplină, crezând că ponta «î impună astfel opoziţiei recunoaşterea lucrărilor ,irtua’ului parlament liberal. Socotelile su ieşit pe dos, căci opoziţia a ţirinss neîndapltCiriă da a recven!tetr’ua parlament, unde Urania ţbrătijBistă nu poate suferi nici opozţia unui sfrgur om, a dial N. Io’gs, carestâ numai ca spectator la scenele parlamentare, spre a culrge note și impresii pentru posteritate. Apela raurdimlaie politicei ll rale s^n cotim logh?t»?ie, dar da ce se teme dl Brăt’anu toi nu va siăpa, la cea d.ntâi &dere t vântului de primăvară apoe ae vo ;.umfia, vor rupe zăgazurile de ghiapa!e unei politicil îmbătrânite și, vr»nd inevrânid, partide politics vor trebui sî se refară, să reîrmerească cadrele, dacă vor sa nu moară. wiEii m pyiCT! La primăria din Bucureşti consilierii Comunali liberăli s« tri-teazâ între ei — in şedinţa publică — cu graţiozî; treţi da acestea: pungaş, liehsa, boltvic, traitcaut, etc. Iahe ei, liberals! se cinstesc după sum ie este şi tindea. * Cluburile libml — aşa zisul par- lament făcut prin voinţă dl ui Brătianu' şi a iuîiusUi de urne — îşi va pre- îninta zuaie aecitsa Constituţia Eh va] purta titlul: Statutul dubmior libe-i tain. Socoteli greşite apifii Danâîu şl ap&Is «rgisyîuS A rămis nchigata In seamă discuţia figurativă, care a avut loc intre dl. Brârsanu şi dl Leonie Moldovan cu ocazia constlipirei ouoanlor ptriamentate. Ziartie au Inregistrat numai Echiabil de cuvinte Iau a-i da o importanţă prea mare. Primul ministru a loat prea sever cu deputatul Brăilei, care ae credea cel mai In stare sa spună fidă teamă şefului adevărul. Stiaia dlui Laonie Moldovanu Insă de * iisitebuiutiâ un Umbru p&rabotic in ioc să vorbească dssebis 8tipanului, arata siniaent, 03 in paradai dela guvern liniştea e numai la supmfaţi, şi cu ia fund ciocotesc ape, piegaiiada-sa erapţiuni vuieaume. Dtpat * lui Balles spuuindului Bemann, Ca iMo^mii cum pe Dumte urmează «alimic unde dapâ aurie, iar cele din unna aout aaeiea pan impiaftte turbdreda apei, toi asuel trtbue sa se taue st ăneitior da partid putința aă.şi vaiOfidee putenie, tarediatăuda-a^se ioiuti mat îasearaaie. ^ia u paca sa, ^primul ministru asemanând pe tineri tu spete lepezi aie Ageşului, a dat să Se mteitaga ca asta are încredere tn cadue cuc Uucre are partidmui. Ca dovada despre aceasta cate faptul ca la comuiiunca biurouiiior patLmentara nu s’.v isput auci o pruneiare. D. Brnnura îşi tratează pariumeniul precum mer.i, laud compua din eLuiante alugmmoe, can na sunt deprinse să reac|toneze pe ţaţă. Legle se fac şi se desfac după paravania unor Cor puriu graduate, pe Caii nu te consultă nimeni, urura . Se impune numai votarea. DikrUck Consilul internaţional »l Muteii Reprezentarea Statelor Ua nou pas a fost făcut la Organizaţia intern»ţion*ilă a Muncii, prin skg-r*a oriui de al doila ^ consiiu da administraţie al Biroului internaţioaal al Muncii de pe lângă Liga Naţiunilor care a avut loc cu ocazia celei de s4-a Conferinţe itrternaţionala a Muncii dala Geneva. Cors liul ds administraţie «sta compos actualminic din 24 de membri! din care 12 reprezintă guvernele difariţdor tri-membre ale Liga! Naţiuniior, 6 reprezentând patroniî, iar 6 mum- cătorii. Ales pe trei ani, acest „Consilu al Muscii“ controlează Biroul internaţonal ,al Muncii, care este însăcinat cu adunarea şi detinuirea informaţiunilor care privesc toate chestiunile în legătură cu munca şi viaţa industriali, precum şicu anchetele şi studile propuse de Conferinţa Internaţională a Muncii. Primul consiliu de administraţie a fost als la W sh - goa In 1919. Alege ea dfjia Ganeva din acest an fa dat următorul rezultat: Guverne ! Anglia, Belgia, Canada, Chei, Fintlanda, Franţa, Germania, India, Kaika, Japonia, Polonia şi Spania. Patroni : Aides da Sud, Anglia, Begia, Crchoslovaara, Franţa şi Kalta. Mun- Iton, Anglia, Caneda, Ferfinţa, Germania, Suesia şi ţarila da 103. Conferinţa delte G neva a adoptat o rezolu;e recomandând revizuirea tratatului da pace, pentru a permite conatituirea unui consiliu compus din 32 da membrii, 16 reprazentraţi guvernamenali, şi câte opt reprezentanţi şi pitonilor şi muncitorilor. Dintre aceştia urmează ca 6 delegaţi guvernsmemal şi cate doi dintre patroni şi muncitori să aparţie Statelor extraeuropene. inniaepi IMBPHnMBHBHBHBi Ua club ciudat C» cel mai ofcdal cîub din tumt» poate fi privit de sigaf club: I Potdsh, Icfiinţat de curând tn Lidia. Fordah înseamnă baremul iodic, și anume sîri .O izolare a îemelor scări tate, cari n’au voie aâ *psr » în pttblic d*cât acoperite eu văluri dese. Damele acestea î simţiră Irte nevoia sa Înfiinţez« şi un club, şi acesta tv. deschis cu mare solemnitate de i Ci.sre guvernorssl fasn Biladgistan, Sír Armirt Dtw. I Eiglezonica Mage’y Raje, una diatre puţinile ce aparţine sosului club, descrie într’un ziar londonez ocremonia daSchidom. in modul urnitor: \ Ua cori lâcgS oaa*3,ea nouă a nrrbuîui »sconce* pa camele Pordah de privirile publicului. Pe la g- cort aşteptau puţini membut englezi ai clubului şi e&eva femei persecolri nu s’au fost supus a*, retor legi ale baremului, pro .inc. şi b. îbiţi şi r» deniile dargen bibitese ale relor din cort. Guversorul ioesib se ciobul cu o vorbire ţinut« în limba ■ b nnosianí, şi anşi ieşi din cort o fii tură lincari,f şurată în valuri dass din preş eti ,ft fin tălpi, fi» prezdetta clubului. Deşi numai ochii tBB puteau n zii din draperiile grele . cu uni era aco, entă totuşi s’a n ai tras şi-o perdea de rânză In tiaţ» ei ca a’o ascundi şi i ni» i bina. E . a răspu a în lu-- ba per*& la I vorbi» a guvernorului. Aosria a des h a apoi ; porţile uiubului şi pe*te o sută femei voakte au intrin la î otperiie apaţioaa* unds avu loc o recepţin. teats a rste membra aia o ubului Puruah an fost oaspeţi sruvtrnorului, n adni sbd-le sale g actini, cari crin prepaţiune a s mai fost încunjurata şi ou p.reţ îcațt de pâ z*. G vernorul însuşi n’a fost îng duit sâ ia parte la s.rbana dată de el. 4&WURQ ft OOMF. I Partidul politic Savantul profesor dl Guşti a Unui Duminecă 3 Decembrie, la Fundaţia Carol din Bucureşti, o conferinţă despre „Partidul politic11, al cărei rezumat îl dim mai jos . Necesitatea de a se iniţia în viaţa poltică a dat naştere în ţările dle epas in Academii şi institute de politică al căror scop esti nu numai de a dudds Ştinţificesta fenomen*’de şl problemei« raîttice, ei şî de a ed »ca in mod preoţie mas*ele. In tri »tul soalal Român, oig*.n'zâ'tdi un nou eîdu de conferinţa anul acesta, 3$î propune 8 contiane opera de eduohiuae prinr’un osrs r:tio, care să deştepta “n pubi(? inîawful în învĂțârivântui civ a »1 țârii. Cum strifița polit'eă nu dâ norme rigide, eS numai exotică, cum trsbus» să a» g.ivernese, ss Intricgi dela «ine că, „rarîdul portic* trsb.ift privit dintr’ua punct da vedere indapeedrut. Ca toate «lOestaa, orice docrt nă Politi’J, »1 prin armar» orice partid politic rerultl din xperienţă, aşa că la st de e* partiiului poltic-tip e napon a ea referi și a amm.ts partide exstente. Trei cheanurd sunt de luat \n seamă iu privire la priirtidd politic: 1 Ce este partidei politic, 2, care cate organ aria partidului politic și 3. c*rl sa it m j • dacele di propagandă ala p».Udului pt lit o. Partidd politic e o asori*.ț’L,ne librră d« cetiț*nl, uniți In mod permamnt psntru reaîizarsta unui idesi politic. Parcidul poli.c se dosebiște de clasele social», mai întâi ptntmcă e o asi/cia- 1 Uso, la care cetățenii aderă In mod liber, apoi fiindcă Himfirtsîe guvernarea. Caracterul specific al partidului politic mai sesSdâ şl in faptul câ reprezintă interesa si Idei gaaeral«, în con rad.ctfene de cam&riie, sau asociețli oculte (ca fracumasosii raofi«, etc.), ca îi urmăresc interese şi idei mai puţin generate. Mai departe dl D. Gusti afirmă, că nu există o clasificare unitară satisfâcătoare a partidelor. Un autor germen le compară cu vastele omului: radicalii (copilărie) literații (t nereţe ) conservatorii (maturitate*) şi absolut sm.l (btetra-iCţa). Alţii le împart în corsirvatoara şi progresiste, ori îa reformiste şi revoluţionare, naţîonaliste şi internr.ţiomice In nscesiire şi nefolositoire, monarh’ea şi republicane, sau la partide de guvern şi partide de opoziţie. In determinarea conceptului ds partid politic, trebue sa se ţină seamă şi ds corelaţîunea cars există între partidul politic şi societate. Tot ce eats politic, este social şi vies vers«*. Visţ» polică are însă funcţiunea de a dirigui curentele vieţâi sociale. Antfel un partid politic are rădăcini adinei în vieţa socială şi este de fapt, rezuristul sterii sociale şi economice ale vrii unde se produce. Prinacest „paralelism politico-social* partidul politic reprezintă interese sociale generale. Aşa înţelegea pentru ce un partid politic de clasă nu poate exsta fără un sfert artificial şî fără mijoace arbitrare, cum se prezintă partidul comunist muncitoreco dn Rusia de azi Organizarea ptrtîdului politic se impun® prin faptul, că orice partid nu e ceva compact şi om gen, Ci mai mult un proces social, alcătuit dîn diferite grupuri şi elemente. Organizaţianea are menirea să stabilească unitate la această mass necompactă. De aci, necesitatea celor derau elemente de organizare: şeful, care corespunde unui motiv psihologic afectiv vamal, şi programul, care corespunde nevoii de a formula un ideal politic propriu şi problemele politice social© la ordinea zilei. Un partid politic se poate deosebi de alte partide şi prin program, care poate fi sau doctitrnat, sus-rect şi pedant, sau oportunist, practic şi cinic. De fapt, primejdia aicărui partid poltic constă îa a deveni ori pedant, în cinic. Vorbind despre p og armie partidelor polit.ee dl Gusti const .tă, că ela cuprind: 1. Anal za șl crit c» societăţii *s* com rste 01 gimzaiâ; 2. Formulares posibiliti » lor ds transfomiare ; 3. R sliziie* teansfaraiă ilor ; 4. P* tra doctrină: un ide»l soţii» 1. In h st uni de actu*iit»,t3 polit câ şi sscuia, p«rtid le aioftinesc progr«me da guvern. 1 In sfârfit, pro *g*(.d» este un ru joc inos, e SftDil d« miferiare peatiru parti ul politic U i parrid politic bne orgaDiZft e totdesur a cu un program și cu m jaace da propagandă. Menirea unuiastfel de p»rhd est*», !• chse dl G sti, de« vi»ţ% masnei ş o mehr co» situț onah, să d*t imiu© cn suverar tatea n« t o.-ala să devină un fapt, st fit. n* tr’uo cuvânt, pedagogul vieţii consfituţionale de Stat.