Patria, martie 1923 (Anul 5, nr. 43-69)

1923-03-21 / nr. 60

PÁTRIA Nr. 37—923. Publicaţiune­ a ser ca luterani din comuna Prud, judeţul Târnava-mare, vinde în 2 ua de 29 Martie a. c d. m. la 2 ore în licitaţie publică 515— 520 stânjeni lemne de foc, fag­de din prima calitate, făcuţe gata în pădure, 8 k­m. depărtare de gare D­reş. Preul de strigare: 300 Lei (trei sute) pentru stânjen. Wdiu: 10*/o adl­ă 15.600 Lei. Condițiunile vânzărei se pot ve­dea în cancelaria preotului luteran din Pind. Prud, la 16 Martie 1923. îi« î—i Presbiterul luteran. Fabrica de ciorapi din Aiud ş’a în­eput activitatea primeşte orice lucrări din nou şi căputări. 231 2­12 1000 franci lunar pot câştiga dame şi domni din orice societate prin luc­rări uşoare la o firmă olandeză — Cereţi modele şi broşuri E. Bock, Wien, VI. Gumpendorferstrasse Nr. 109/14, prin trimiterea unei bancnote de 20’— Lei. ist­­­a Cheagul Schweitzer este cel mai bun, curat, cu efect și nu se strică. Societatea pe acţii EGGER&Co. CLUJ (Viena, Budapesta, Praha) Str. Săcuiasca 6 (Székely) 246 2_167 NIC NI EL ARE Tocilar, cutitar. — primaac repa­rarea Instrumentelor aacutite GAJZAGU MARTIN CLUJ, Strada P. Chinez (Óvár). 1308 410­­* MA­GAZIN DE EDITURI MUZICALE TIMIȘOARA Singurul Magasin special în Ardeal și Banat de edituri mu­­zicale și opere. — Toate co­m­enzile se execută prompt. Se publică concurs pentru ocu­parea următoarelor posturi la Clasa Cereuslă a Asigurărilor Sociale Târgu-Mure: 1. Un farmacist şef. 2. Un farmacist asistent. 3. Un laborant. Farmacistului şef i­ se cere să fie licenţiat în farmacie, farma­cistului asistent să aibă practica într’o farmacie, dovedind-o cu acte, iar laborantului să mai fi îndepli­nit acest serviciu. Ofertele scrise cu mâna proprie, în cari se va arăta şi salarul cerut, însoţite de acte, vor fi înaintate Casei circuale Târgu-Mureş cel mai târziu până la 31 Martie a. c. Relaţiunile de serviciu vor fi stabilite prin contract. Tg.-Mureş, la 15 Martie 1923. Director: Vasile Al-George. Prim medic : Dr. I. C. Petroniu. MICA PUBLICITATE L­a Orfelinatul „Principile Carol“ din Vaj se caută un bucătar sau bucătăreasă pe 1 Aprilie 1923 ş­i O magazie de confecţie din Ibaş­­falâu (Târnava-mică) în Piaţă Nr. 18, constituită, de 25 ani din cauză de boală de vânzare cu toate aranjamentele şi marfa din, mână liberă. Fraţii Lloydi. 259 1­1 N­u vă pierdeţi timpul şi banii cu că­lătoria! Scrieţi în orice ches­tiune a biuroului de informaţii „ORION“ Cluj, Strada Iuliu Ma­­niu 39 şi vă răspunde imediat. Urmăreşte acte­le la autorităţi, face traduceri, dă relaţii despre persoane şi averi, procură credit, plasează capital, tranşează vânzări de bunuri mobile şi imobile, închi­rieri, transmite cereri şi oferte de serviciu. Legături întinse. Taxe moderate. 199­­0 tot in grădina „CENTRAL de IARNĂ“ , în fiecare seara la 9 ora mare reprezentaţie. 16 De vânzare la Intrepozitele „Albina“ Cluj seminţe de ceapă şi varză calitate garantată în angro şi detail. 192 10­ MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE, al MUNCII şi OCROTIRILOR SOCIALE Casa Cerenala a Asigurărilor Sociale Tg.-Mureş Nr. 4069. 254 202 Concurs PRIMĂRIA ORAŞULUI OCNA­­SIBIULUI Concurs Pentru ocuparea postului de jurisconsult la primăria oraşului public concurs. Doritorii de­ a ocupa postul acesta vor înainta concursul la subscrisul până In 15 Aprilie 1923. Salarul se va statori conform legilor d­e vigoare după anii de serviciu. Competenţ­i vor adnexa la con­cursul lor documentele pretinse de art. 28 a normelor de salarizare în limba oficioasă şi anume: Extrasul de botez, atestatul me­dical din punct de vedere sanitar, certificat de serviciu, testimoniu şcolar, documente despre împlinirea milita­r, declarația despre limbele ce posede. Diploma de advocat. Ocna-Sibiului, la 16 Martie 1923. 260 1-1 Primar. (Indescifrabil). Nr. 911-923. Dacă doreşti să cumperi MOBILE şi PI­ANE sa nu-ţi pară rău de chel­­tue­le unui drum până la Târgul-Mureş şi să vezi uriaşele, splendid aranjatele saloane de mobile a lui Székely şi Réti Fabrică de­­nobile trwisil- il 878 238 -300 văneană, Scxdetale pe Acţii. Ijj 2 Grandioasa manifestaţie a Capitalei (Continuare de pe pag. I.) congres şi vă afirm că glasul Basara­biei, altă dată aşa de slab, va răsuna aşa de tare şi de departe, încât se vor cutremura bolţile întregei Europe. Uzur­patorii puterii şi ai suveranităţii naţio­nale să ia aminte că Basarabia nu ameninţă, ea înfăptueşte. Dacă starea actuală de lucruri dăi­­nueşte se va începe dezorganizarea Statului cu atâta trudă închegat şi atunci Basarabia, va fi cea dintâi pro­vincie care se va deslipi de la trupul patriei. Un Parlament ales contra tuturor le­gilor, vrea să ne pună genunchiul în gât. Şi ni ne impue dinastia ocultă a Brătie­nilor. Acesta a fost scopul pentru care ale­gerile au fost făcute prin fraude şi vio­lenţe nemaipomenite. Aşa spune că ma­rele Take Ionescu, a spus, că aceste Ca­mere nu pot avea caracterul de consti­tuantă, întrucât nu sau respectat formele legale, pentru convocarea unor astfel de Camere. Prin noua Constituţie, familia Brătianu urmăreşte următoarele scopuri: 1. Atingerea libertăţii presei. 2. Suprimarea contenciosului admini­strativ. 3. Suprimarea libertăţilor publice, şi 4. Să organizeze cea mai vastă escro­cherie liberală: naţionalizarea subsolului. Cred că sunt în sentimentul tuturor, unchee dl dr Toma Ionescu, declarând că nu voim două dinastii, voim numai pe aceea regală. (Dl dr Toma Ionescu este felicitat de dnii Maniu, Vaida, dr Lupu etc.) Discursul dlui dr N. Lupu Dl dr LUPU salută pe „adevăraţii re­prezentanţi ai naţiunii“ adunaţi în sala „Dacia“. Ziua aceasta, spune dsa, este ziua în­­coronării libertăţilor publice , de aceea este mai frumoasă decât ziua în care Brătienii au încoronat pe Rege la Alba­­iulia. Guvernul, spune dl dl Lupu, a făcut toate nelegiuirile servinduse de ministrul de Interne, „un tată denaturat, autorul „Ce­tăţeneştilor“ care a dat ţării „Parlamentul hoţiei şi al ruşinei“. Dl dr Lupu declară că i a spus Regelui toate nelegiuirile guvernului, dar... ...„Să mă ierte M. Sa — spune dl dr Lupu — pe-o ureche­­ au intrat şi pe alta i-au ieşit*. Dar, libertăţile garantate prin Consti­tuţie, spune dl dl Lupu, nu pot fi căl­cate nici de Rege, fără a fi sperjur. Şi acum guvernul vine să impue ţării o nouă Constituţie ? Constituţia trebue să şi-o facă poporul singur. Ea trebue să miroase a brazdă răstur­nată, a grâu verde şi a fân cosit, nu a parfum de camarilă. Cine seamănă pleavă şi neghină, nu poate culege roade. Dl dl Lupu ridiculizează guvernul, care se laudă în streinătate, că ţara pri­meşte bucuroasă Constituţia pe care se Încearcă să i-o impue. Războiul de guerilla Inchee, făcând apel la calmul po­pulaţiei, şi numai dacă guvernul nu va înţelege că trebue să plece, atunci să recurgă poporul la un război de gue­rilla, ca să plătească cu viaţa cei ce nu înţeleg de vorbă. In timp ce se ţinea întrunirea în sală, alţi oratori vorbeau în curtea ho­telului .Dacia“, au vorbit dnii Ion Mi­halache, Virgil Madgearu, Grigore Fi­­lipescu, părintele Agârbiceanu, părin­tele Man, etc. Cuvântarea dlui dr Toma Ionescu Discursurile lungi n au ce căuta în aceste clipe grele pentru ţară, spune dl dr Toma Ionescu. Nu vrem ca prin noua Constituţie adusă acum în discuţie, să se creeze o a doua dinastie, să avem o dinastie regală şi una ocultă a Brătienilor. Discursul dlui Ion Mihalache Aţi ven­it ca nişte viteji să apăraţi libertăţile ţărăneşti, spune dl Miha­­lache. E mobilizare şi aţi trecut prin sâr­mele ghimpate ale lui Văitoianu să vă faceţi datoria de cetăţeni liberi. A venit primăvara, şi orice ar face babele de la sfârşitul ernei, pentru a întoarce lama năpăsiitoare asupra ce­lor nevoiaşi şi să îngheţe viaţa ce stă să ţâşnească din pământul proaspăt, nu vor putea împiedeca soarele de primăvară să dea viaţă naturii. Tot astfel nici reacţionarii de la guvern nu vor putea împiedica să ţâşnească viaţa democraţiei. Ne-au dat afară din Cameră, dar nu înţeleg el că ne-a dat afară din tem­plul unde se târguesc zarafii pentru a ne arunca în tem­plul crednţei? Nu înţeleg că pretutindeni din pro­vinciile alipite ca şi din vechiul Regat, poporul cere să se măture tot gunoiul fanarului adunat în această ţară? Dacă ei nu înţeleg să înţeleagă Re­gele unde împing ţara lăsându-i să-şi facă de cap. A fost în Asia un împărat încreză­tor în cuibul de tâlhari, ce-l încon­jurau. A venit în acea ţară un şiret, care spunea că ştie să ţese o pânză minu­nată, pe care numai înţelepţii o pot vede­a. Au venit să o vadă şi miniştrii îm­păratului, care pentru a nu se da de gol, spuneau că văd şi ei pânza, deşi omul şiret, nu ţesea nimic. Şi l-au sfătuit miniştrii pe împărat să se îmbrace în haine din pânza aceea. împăratul s’a încrezut şi a ieşit să se plimbe călare, dar cum a ieşit împăratul pe poarta curţii, întâlnindu-i un copil a strigat: — Uite tată împăratul gol. De 60 de ani, învăţaţii şi politicianii noştri ţes pânza fermecată, şi goală a fost dusă la război sărmana ţară încrezătoare în miniştrii ei. Ia seama împărate! De cinci ani ţeşi pânza fermecată cu camarila ta ! Şi nu-i departe vremea, când sfetnicii tăi de astăzi, te vor lăsa să porţi singur răspunderea nelegiuirilor de care sufere ţara. Este o haină de care fugi mereu. Haina voinţei poporului. Imbracă-te cu ea, de vrei să fii mereu acoperit* 1 Dl Mihalache, face apoi un examen al proiectului de Constituţie liberală. Nu se poate ca hoţii de urne să scrie Evanghelia legilor la care să ne închinăm şi noi şi M. Sa Regele. Nu se poate ca M. Sa Regele, să dea guvernul ţării In arendă, cu­ i vrea şi când vrea. Ţara nu-i moşia nimănui, nici chiar a M. Sale Regelui. N’am luptat noi să-i aducem lui Bră­­tianu încă 17 milioane de robi în­ loc de 7 câţi avea înainte de război. Voim să desrobim neamul românesc Întreg şi această voinţă a făcut să se apropie cele două oştiri: partidul ţărănesc şi partidul naţional, să-şi dea mâna, pen­tru zdrobirea Constituţiei liberale. Vom da lupta pe două fronturi: în par­lament şi în afară de Parlament. Dacă cetatea nu va cădea la asaltul dinlăuntru va cădea la asaltul din afară. Au căzut hotare de împărăţii şi nu va cădea Constituţia lui Brătianu ? Nu suntem revoluţionari, dar nici laşi. Dacă revoluţia ni s’a declarat de sus, vom înfrunta-o. De 11 luni trăim revoluţia bancheri­lor şi bandiţilor Împotriva celor de jos. Ce au fost alegerile, decât tot revolu­ţia Brătienilor? spune dl Mihalache. Satele sunt împănate cu jandarmi. Li­berta­ţiie sunt nesocotite, căci trăim sub stare de asediu Cu ce­­ justifică atunci încăpăţânarea, să impue ţării o Constituţie nouă ? — Nu­mai pentru a suprima responsabilitatea ministerială, pentru a gătui libertatea pre­sei şi pentru a face din Senat o citadelă a reacţionarismului. Opoziţia, nu va Înceta lupta în contra Constituţiei impuse, chiar dacă ar fi să se termine această luptă, cu un nou 1848 ... atunci va lua foc şi Constitu­ţia dlui Brătianu. (Dl Mihalache este muit aplaudat. I se fac ovaţiuni mult prelungite.) Scrisoarea dlui Matei Cantacuzino Dl ION MIHALACHE citeşte în aprobarea unanimă a asistenţei urmă­toarea scrisoare trimisă de dl Matei B. Cantacuzino: Iubite die Mihalache: „Neputând veni la întrunirea de Du­minecă, ţin să ţi adresez aceste câteva rânduri, pe care te rog să le comunici tovarăşilor citale de luptă, pentru că socot că faţă de od­osul atentat, pe care, cu o intoleranţă arogantă, guver­nul îl comite în contra mândriei, în contra integrităţii sufleteşi şi în con­tra suveranităţii poporului românesc, precum şi în contra prestigiului Co­roanei, nici un român, oricât de mo­dest ar fi rolul pe care-l joacă pe scena vieţei politice, nu poate să ră­mână indiferent sau în rezervă, fără a fi sau nu complice sau un laş. Căci nu e vorba aici de o simplă luptă de partide. Rana e mult mai profundă. E vorba de a protesta în numele demnităţii şi al maiestăţi acestui neam, în contra îndrăzneţei şi mincinoasei pretenţiuni, de a se confunda intere­sele ţării cu interesele unei asociaţiuni de speculă şi de traficuri şi sufletul acestui popor, oţel­­ prin atâtea sufe­­rinţi eroice, în alcătuirea lui cea mai statornică şi cea mai solemnă, cu por­nirile slugarnice şi conrupte ale unei majorităţi adunată prin fraudă şi vio­lenţă şi condusă de un om a cărui bolnăvicioasă trufie pretinde a se im­pune prin forţa brutală a baionetelor“. „E vorba de a nu i se mai permite, ca sub cuvânt de neîncredere în cu­minţenia lui şi a conducătorilor săi, glasul poporului să fie sistematic înă­buşit şi falsificat; libertăţile lui cele mai sacre şi cele mai scumpe, răsplă­tite prin atâtea suferinţe şi jertfe, să fie nesocotite, şi călcate cu un cinism prin rezultatul războiului naţional, să fie tratate în teritorii cucerite, jignin­­du-se adânc într un meschin interes de partid sentimentele şi speranţele cele mai sfinte izvorite dintr o luptă de rezistenţă seculară şi eroică“. „E vorba de a libera pe Regele României de cercul da fer şi de ţesă­tura de neruşinoase intrigi, în care ne­măsurata ambiţiune a unui sfetnic vo­­eşte a­­ înlătura voinţa“. „E vorba de a se reda Regele, ţării Sine, şi poporul Său, precum ca reză­­mându se pe popor şi contopi­ndu şi voinţa cu libera voinţă a poporului, să şi poată îndeplini înalta şi glorioasa misiune în virtutea puterilor pe care Constituţiunea i­ le conferă, consfinţind fără nici un exclusivism preconceput, elaborarea forţelor politice pe care vo­inţa poporului liber exprimată i-le va indica“. „Am o nestrămutată incredere în în­suşirile de măsură de ordine şi de cu­minţenie de care poporul românesc a dat atâtea statornice şi trainice dovezi. Am credinţa că Regele nostru nu va lăsa să se compromită prin influenţa nefastă a unui ambiţios, opera sacră de unire şi de desrobire, pe care gra­ţie înaltului Său sentiment de datorie către neam, jertfa naţiunii a putut-o reauiza. Şi am speranţa, că imperioasa ne­voie de luptă, care v’a împreunat, vă va impune o colaborare nu numai în rezistenţă dar şi in opera pozitivă de reclădire, în­tr’un spirit cumpănit de conservare naţională, de garanţie de­plină a libertăţilor individuale şi cetă­­ţ°neşti şi de armonie socială“. „In această credinţă şi speranţa mă asociez din toată inima la lupta pe care aţi intreprins-o“. Asistenţa strigă: Trăiască dl Matei Cantacuzino! (Aplauze). 21 Martie 1923 MOŢIUN­EA: Dl General VLADESCU citeşte ur­mătoarea moţiune: Cetăţenii Capitalei împreună cu delegaţii din toate provinciile, adunaţi în sala Dacia astăzi Duminecă 18 Martie 1923, ascultând cuvântările fruntaşilor partidului naţional român şi al partidului ţărănesc, aclamă urmă­toarea moţiune: 1. Protestează în faţa ţării împo­triva încercărilor brutale de­ a împie­dica cu ajutorul forţei publice libera manifestare a voinţei poporului, oprind poporul din provincie să participe la aceasta întrunire. 2. Protestează împotriva stării de asediu, prin care se "sugrumă libertă­ţile cetăţeneşti, prin care însuşi popo­rul este declarat de duşman al patriei şi se dă prilej ca prin bătăi, arestări, samavolnicii să se insulte demnitatea de om. 3. Protestează în faţa Tronului şi a lumei civilizate, că un Parlament eşti din lovitura de Stat şi furt de urne şi dispreţuit de toată suflarea cinstită cu­tează a uzurpa drepturile naţiunei şi călcând în chip sperjur şi vechea Constituţie şi hotărârile de la Alba-Iu­­lia, Chişinău şi Cernăuţi şi principiile unei democraţii constituţionale, şi a discuta şi impune ţării o Constituţie pe care atât din punctul de vedere formal, cât şi al conţinutului reacţio­nar, aproape unanimitatea ţării o re­spinge. 4. Cetăţenii adunaţi văd în această în­cercare­ răsturnarea ordinei de drept te­melia oricărei democraţii moderne. Întro­narea absolutismului şi a loviturilor de Stat. Conştiinţa demnităţii cetăţeneşti fău­rită din indelungate lupte pentru triumful ideii de libertate şi de desrobire din lup­tele generaţiilor trecute şi din sacrificiile generaţiilor de astăzi respinge aceste în­cercări menite să întoarcă samavolnic cur­sul normal al desvoltării istorice a nea­mului românesc atât de greu încercat. 5. Cerem Majestăţei Sale Regelui, ocro­titorul legilor, pe care suveranitatea naţio­nală l a delegat să păzească libertăţile şi voinţa naţională, să impiedice răsturnarea valorilor de drept să nu ia sub scutul său bolşevismul de su­s, distrugător şi de legalitate şi de moralitate publică şi să ferească astfel ţara de zguduirile cari ine­vitabil vor urma. 6. Cerem izgonirea acestui guvern, care a uzurpat puterea legislativă, căci este clar că adunările aşa numite legiui­toare de astăzi nu sunt altceva decât unealta lipsită de conştiinţă, chemată să sugrume suverinitatea naţională. 7. Cerem un guvern care să garanteze alegeri libere. Cerem ca ţara să şi poată spune cuvântul hotărâtor fără silnicii. Ce­rem să se restabilească armonia între Co­vasnă şi Naţiune. Armonia aceasta să fie temeiul pactului fundamental, pe care se va rezima viitorul patriei noastre 8. Chemăm la luptă, astăzi când Patria este în pericol, toate conştiinţele din care slugărnicia şi corupţia n’au şters orice îndemn spre avântul de idealism cetăţe­nesc. Pentru drept şi legalitate, sub stea­gul democraţiei naţionale, se vor înşirui batalioanele de cetăţeni chemate să apere libertatea. Fărădelegile de astăzi distrug şi o­­moară.“ • Dl ŞTEFAN CICIO­­­POP declară în­trunirea închisă la orele 12. Victimele In timpul manifestaţiei, numeroşi cetă­ţeni aflaţi în primele rânduri ale manife­stanţilor au fost grav loviţi cu paturile puştilor şi chiar cu baionetele. Astfel dl C. Marinescu a fost grav rănit în pulpa piciorului drept, cu baioneta. Victima cu piciorul scăldat in sânge, ne a explicat că soldaţii scoaseră la un moment dat baionetele din teacă şi lo­veau, ţinând baionetele in mână, fără să le mai puie la armă. Deputatul d­e Ialomiţa, dl Nicolae Ioan, a fost de­ asemenea lovit in chip grav. Dsa a fost dus cu „Salvarea“ la spitalul Brâncovenesc. Avocatul Nicolae Ionescu din Târgovişte a fost de asemeni grav rănit cu baioneta în picior. Tot atât de serios a fost rănit şi avo­catul Rădulescu, care a fost transportat la Colţea. Când manifestanţii cădeau ameţiţi sau răniţi de loviturile soldaţilor, erau ridicaţi de către militari şi trecuţi după cordoane. Până aseară se știa că sunt vre­o 15 răniți. Adunarea de Luni După cum am anunţat marea adu­nare de protestare a opoziţiei care a avut loc Duminică 18 Martie în sala Dacia din Capitală, a fost continuată ori. Luni, încă de dimineaţă o mare mulţime de oameni s’a îndreptat spre localul întrunire­. Parlamentarii opoziţiei au sosit cu toţii având în frunte pe dnii Al. Vaida, Lupu, Mihalache şi M. Popovici fiind aclamaţi îndelung de mulţime. Pentru a împiedica participarea la adunare, armata a barat toate străzile cari duceau spre sala Dacia, împiedi­când mulţimea care sosea din toate părţile Capitalei. Adunarea a fost prezidată de dl Al. Vaida care a arătat că guvernul se ascunde sub pretextul că M S. Re­gele vrea să se voteze Constituţia ac­tuală, arătând că această afirmaţie nu este exactă. Dacă Constituţia va reuşi să fie trecută, lupta va continua până la capăt având ca scop înlocuirea ac­tualului guvern. Dl M. Popovici vestezeşte actul gu­vernului prin scoaterea armatei contra poporului. In acest moment apărând dl Iuliu Maniu mulţimea face o gran­dioasă manifestaţie de simpatie. Dl Gri­­gore Filipescu respinge acuzaţia adusă de contrarii politici precum că partidul naţional ar fi un partid antidinastic dar afirmă necesitatea înlăturării ca­­marillei de la palat. In acelaş sens vor­beşte şi amiralul Graţoski fost aghio­tant al Regelui Carol, întrunirea continuă. Amănunte în numărul de mâine, convorbirea tele­fonică cu Bucureştii fiindu-ne între­ruptă. Activitatea „Astrei" la sate Duminecă, 18 Martie, secţia Cluj a „Asociaţiei pentru literatura şi cultura po­porului român“, a înfiinţat in comuna Apahida, o nouă sub-secţie şi o nouă bibliotecă. La cuvântul de bună primire al părintelui Moga, a răspuns dl prof. Marin Ştefănescu, preşedintele despărţământului Cluj al „Astrei“. Studenţii someşeni au cântat frumoase cântece naţionale. După constituirea comitetului local, compus din învăţătorul Runcu şi fruntaşi­i ţărani, dl prof. Marin Ştefănescu a predat biblioteca, şi le-a vorbit sătenilor de însemnătatea „Astrei“ pentru luminarea şi întărirea ro­mânismului. Au mai fost de faţă, şi le-au ţinut cu­vântări locuitorilor, dl Ciortea rectorul A­­cademiei Comerciale, dl prof. dl Botez, dl Tămaş, studentul Ilea, etc. Serbarea s-a desfăşurat cu mare însufleţire, înscriindu se în „Asociaţie“ şi bătrâni, şi femei şi copii. Această activitate de luminare a popo­rului, este, netăgăduit, una din cele mai potrivite căi de înălţare a neamului nostru. De vânzare o casă constătatoare din mai multe camere cu o curte şi grădină mare, o moşie 300 jugăre scutită de expropiere cu locuinţă modernă şi toate recvizitele economice. Se poate prelua imediat. Informaţii se dau în biroul dlui Mihail Tompos intermediar în vânzări de case, gră­dini, moşii etc. Biroul Strada Memorandului Nr. 15. 247 2­ 0

Next