Patria, martie 1923 (Anul 5, nr. 43-69)
1923-03-21 / nr. 60
PÁTRIA Nr. 37—923. Publicaţiune a ser ca luterani din comuna Prud, judeţul Târnava-mare, vinde în 2 ua de 29 Martie a. c d. m. la 2 ore în licitaţie publică 515— 520 stânjeni lemne de foc, fagde din prima calitate, făcuţe gata în pădure, 8 km. depărtare de gare Dreş. Preul de strigare: 300 Lei (trei sute) pentru stânjen. Wdiu: 10*/o adlă 15.600 Lei. Condițiunile vânzărei se pot vedea în cancelaria preotului luteran din Pind. Prud, la 16 Martie 1923. îi« î—i Presbiterul luteran. Fabrica de ciorapi din Aiud ş’a îneput activitatea primeşte orice lucrări din nou şi căputări. 231 212 1000 franci lunar pot câştiga dame şi domni din orice societate prin lucrări uşoare la o firmă olandeză — Cereţi modele şi broşuri E. Bock, Wien, VI. Gumpendorferstrasse Nr. 109/14, prin trimiterea unei bancnote de 20’— Lei. ista Cheagul Schweitzer este cel mai bun, curat, cu efect și nu se strică. Societatea pe acţii EGGER&Co. CLUJ (Viena, Budapesta, Praha) Str. Săcuiasca 6 (Székely) 246 2_167 NIC NI EL ARE Tocilar, cutitar. — primaac repararea Instrumentelor aacutite GAJZAGU MARTIN CLUJ, Strada P. Chinez (Óvár). 1308 410* MAGAZIN DE EDITURI MUZICALE TIMIȘOARA Singurul Magasin special în Ardeal și Banat de edituri muzicale și opere. — Toate comenzile se execută prompt. Se publică concurs pentru ocuparea următoarelor posturi la Clasa Cereuslă a Asigurărilor Sociale Târgu-Mure: 1. Un farmacist şef. 2. Un farmacist asistent. 3. Un laborant. Farmacistului şef i se cere să fie licenţiat în farmacie, farmacistului asistent să aibă practica într’o farmacie, dovedind-o cu acte, iar laborantului să mai fi îndeplinit acest serviciu. Ofertele scrise cu mâna proprie, în cari se va arăta şi salarul cerut, însoţite de acte, vor fi înaintate Casei circuale Târgu-Mureş cel mai târziu până la 31 Martie a. c. Relaţiunile de serviciu vor fi stabilite prin contract. Tg.-Mureş, la 15 Martie 1923. Director: Vasile Al-George. Prim medic : Dr. I. C. Petroniu. MICA PUBLICITATE La Orfelinatul „Principile Carol“ din Vaj se caută un bucătar sau bucătăreasă pe 1 Aprilie 1923 şi O magazie de confecţie din Ibaşfalâu (Târnava-mică) în Piaţă Nr. 18, constituită, de 25 ani din cauză de boală de vânzare cu toate aranjamentele şi marfa din, mână liberă. Fraţii Lloydi. 259 11 Nu vă pierdeţi timpul şi banii cu călătoria! Scrieţi în orice chestiune a biuroului de informaţii „ORION“ Cluj, Strada Iuliu Maniu 39 şi vă răspunde imediat. Urmăreşte actele la autorităţi, face traduceri, dă relaţii despre persoane şi averi, procură credit, plasează capital, tranşează vânzări de bunuri mobile şi imobile, închirieri, transmite cereri şi oferte de serviciu. Legături întinse. Taxe moderate. 1990 tot in grădina „CENTRAL de IARNĂ“ , în fiecare seara la 9 ora mare reprezentaţie. 16 De vânzare la Intrepozitele „Albina“ Cluj seminţe de ceapă şi varză calitate garantată în angro şi detail. 192 10 MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE, al MUNCII şi OCROTIRILOR SOCIALE Casa Cerenala a Asigurărilor Sociale Tg.-Mureş Nr. 4069. 254 202 Concurs PRIMĂRIA ORAŞULUI OCNASIBIULUI Concurs Pentru ocuparea postului de jurisconsult la primăria oraşului public concurs. Doritorii de a ocupa postul acesta vor înainta concursul la subscrisul până In 15 Aprilie 1923. Salarul se va statori conform legilor de vigoare după anii de serviciu. Competenţi vor adnexa la concursul lor documentele pretinse de art. 28 a normelor de salarizare în limba oficioasă şi anume: Extrasul de botez, atestatul medical din punct de vedere sanitar, certificat de serviciu, testimoniu şcolar, documente despre împlinirea militar, declarația despre limbele ce posede. Diploma de advocat. Ocna-Sibiului, la 16 Martie 1923. 260 1-1 Primar. (Indescifrabil). Nr. 911-923. Dacă doreşti să cumperi MOBILE şi PIANE sa nu-ţi pară rău de cheltuele unui drum până la Târgul-Mureş şi să vezi uriaşele, splendid aranjatele saloane de mobile a lui Székely şi Réti Fabrică denobile trwisil- il 878 238 -300 văneană, Scxdetale pe Acţii. Ijj 2 Grandioasa manifestaţie a Capitalei (Continuare de pe pag. I.) congres şi vă afirm că glasul Basarabiei, altă dată aşa de slab, va răsuna aşa de tare şi de departe, încât se vor cutremura bolţile întregei Europe. Uzurpatorii puterii şi ai suveranităţii naţionale să ia aminte că Basarabia nu ameninţă, ea înfăptueşte. Dacă starea actuală de lucruri dăinueşte se va începe dezorganizarea Statului cu atâta trudă închegat şi atunci Basarabia, va fi cea dintâi provincie care se va deslipi de la trupul patriei. Un Parlament ales contra tuturor legilor, vrea să ne pună genunchiul în gât. Şi ni ne impue dinastia ocultă a Brătienilor. Acesta a fost scopul pentru care alegerile au fost făcute prin fraude şi violenţe nemaipomenite. Aşa spune că marele Take Ionescu, a spus, că aceste Camere nu pot avea caracterul de constituantă, întrucât nu sau respectat formele legale, pentru convocarea unor astfel de Camere. Prin noua Constituţie, familia Brătianu urmăreşte următoarele scopuri: 1. Atingerea libertăţii presei. 2. Suprimarea contenciosului administrativ. 3. Suprimarea libertăţilor publice, şi 4. Să organizeze cea mai vastă escrocherie liberală: naţionalizarea subsolului. Cred că sunt în sentimentul tuturor, unchee dl dr Toma Ionescu, declarând că nu voim două dinastii, voim numai pe aceea regală. (Dl dr Toma Ionescu este felicitat de dnii Maniu, Vaida, dr Lupu etc.) Discursul dlui dr N. Lupu Dl dr LUPU salută pe „adevăraţii reprezentanţi ai naţiunii“ adunaţi în sala „Dacia“. Ziua aceasta, spune dsa, este ziua încoronării libertăţilor publice , de aceea este mai frumoasă decât ziua în care Brătienii au încoronat pe Rege la Albaiulia. Guvernul, spune dl dl Lupu, a făcut toate nelegiuirile servinduse de ministrul de Interne, „un tată denaturat, autorul „Cetăţeneştilor“ care a dat ţării „Parlamentul hoţiei şi al ruşinei“. Dl dr Lupu declară că i a spus Regelui toate nelegiuirile guvernului, dar... ...„Să mă ierte M. Sa — spune dl dr Lupu — pe-o ureche au intrat şi pe alta i-au ieşit*. Dar, libertăţile garantate prin Constituţie, spune dl dl Lupu, nu pot fi călcate nici de Rege, fără a fi sperjur. Şi acum guvernul vine să impue ţării o nouă Constituţie ? Constituţia trebue să şi-o facă poporul singur. Ea trebue să miroase a brazdă răsturnată, a grâu verde şi a fân cosit, nu a parfum de camarilă. Cine seamănă pleavă şi neghină, nu poate culege roade. Dl dl Lupu ridiculizează guvernul, care se laudă în streinătate, că ţara primeşte bucuroasă Constituţia pe care se Încearcă să i-o impue. Războiul de guerilla Inchee, făcând apel la calmul populaţiei, şi numai dacă guvernul nu va înţelege că trebue să plece, atunci să recurgă poporul la un război de guerilla, ca să plătească cu viaţa cei ce nu înţeleg de vorbă. In timp ce se ţinea întrunirea în sală, alţi oratori vorbeau în curtea hotelului .Dacia“, au vorbit dnii Ion Mihalache, Virgil Madgearu, Grigore Filipescu, părintele Agârbiceanu, părintele Man, etc. Cuvântarea dlui dr Toma Ionescu Discursurile lungi n au ce căuta în aceste clipe grele pentru ţară, spune dl dr Toma Ionescu. Nu vrem ca prin noua Constituţie adusă acum în discuţie, să se creeze o a doua dinastie, să avem o dinastie regală şi una ocultă a Brătienilor. Discursul dlui Ion Mihalache Aţi venit ca nişte viteji să apăraţi libertăţile ţărăneşti, spune dl Mihalache. E mobilizare şi aţi trecut prin sârmele ghimpate ale lui Văitoianu să vă faceţi datoria de cetăţeni liberi. A venit primăvara, şi orice ar face babele de la sfârşitul ernei, pentru a întoarce lama năpăsiitoare asupra celor nevoiaşi şi să îngheţe viaţa ce stă să ţâşnească din pământul proaspăt, nu vor putea împiedeca soarele de primăvară să dea viaţă naturii. Tot astfel nici reacţionarii de la guvern nu vor putea împiedica să ţâşnească viaţa democraţiei. Ne-au dat afară din Cameră, dar nu înţeleg el că ne-a dat afară din templul unde se târguesc zarafii pentru a ne arunca în templul crednţei? Nu înţeleg că pretutindeni din provinciile alipite ca şi din vechiul Regat, poporul cere să se măture tot gunoiul fanarului adunat în această ţară? Dacă ei nu înţeleg să înţeleagă Regele unde împing ţara lăsându-i să-şi facă de cap. A fost în Asia un împărat încrezător în cuibul de tâlhari, ce-l înconjurau. A venit în acea ţară un şiret, care spunea că ştie să ţese o pânză minunată, pe care numai înţelepţii o pot vedea. Au venit să o vadă şi miniştrii împăratului, care pentru a nu se da de gol, spuneau că văd şi ei pânza, deşi omul şiret, nu ţesea nimic. Şi l-au sfătuit miniştrii pe împărat să se îmbrace în haine din pânza aceea. împăratul s’a încrezut şi a ieşit să se plimbe călare, dar cum a ieşit împăratul pe poarta curţii, întâlnindu-i un copil a strigat: — Uite tată împăratul gol. De 60 de ani, învăţaţii şi politicianii noştri ţes pânza fermecată, şi goală a fost dusă la război sărmana ţară încrezătoare în miniştrii ei. Ia seama împărate! De cinci ani ţeşi pânza fermecată cu camarila ta ! Şi nu-i departe vremea, când sfetnicii tăi de astăzi, te vor lăsa să porţi singur răspunderea nelegiuirilor de care sufere ţara. Este o haină de care fugi mereu. Haina voinţei poporului. Imbracă-te cu ea, de vrei să fii mereu acoperit* 1 Dl Mihalache, face apoi un examen al proiectului de Constituţie liberală. Nu se poate ca hoţii de urne să scrie Evanghelia legilor la care să ne închinăm şi noi şi M. Sa Regele. Nu se poate ca M. Sa Regele, să dea guvernul ţării In arendă, cu i vrea şi când vrea. Ţara nu-i moşia nimănui, nici chiar a M. Sale Regelui. N’am luptat noi să-i aducem lui Brătianu încă 17 milioane de robi în loc de 7 câţi avea înainte de război. Voim să desrobim neamul românesc Întreg şi această voinţă a făcut să se apropie cele două oştiri: partidul ţărănesc şi partidul naţional, să-şi dea mâna, pentru zdrobirea Constituţiei liberale. Vom da lupta pe două fronturi: în parlament şi în afară de Parlament. Dacă cetatea nu va cădea la asaltul dinlăuntru va cădea la asaltul din afară. Au căzut hotare de împărăţii şi nu va cădea Constituţia lui Brătianu ? Nu suntem revoluţionari, dar nici laşi. Dacă revoluţia ni s’a declarat de sus, vom înfrunta-o. De 11 luni trăim revoluţia bancherilor şi bandiţilor Împotriva celor de jos. Ce au fost alegerile, decât tot revoluţia Brătienilor? spune dl Mihalache. Satele sunt împănate cu jandarmi. Libertaţiie sunt nesocotite, căci trăim sub stare de asediu Cu ce justifică atunci încăpăţânarea, să impue ţării o Constituţie nouă ? — Numai pentru a suprima responsabilitatea ministerială, pentru a gătui libertatea presei şi pentru a face din Senat o citadelă a reacţionarismului. Opoziţia, nu va Înceta lupta în contra Constituţiei impuse, chiar dacă ar fi să se termine această luptă, cu un nou 1848 ... atunci va lua foc şi Constituţia dlui Brătianu. (Dl Mihalache este muit aplaudat. I se fac ovaţiuni mult prelungite.) Scrisoarea dlui Matei Cantacuzino Dl ION MIHALACHE citeşte în aprobarea unanimă a asistenţei următoarea scrisoare trimisă de dl Matei B. Cantacuzino: Iubite die Mihalache: „Neputând veni la întrunirea de Duminecă, ţin să ţi adresez aceste câteva rânduri, pe care te rog să le comunici tovarăşilor citale de luptă, pentru că socot că faţă de odosul atentat, pe care, cu o intoleranţă arogantă, guvernul îl comite în contra mândriei, în contra integrităţii sufleteşi şi în contra suveranităţii poporului românesc, precum şi în contra prestigiului Coroanei, nici un român, oricât de modest ar fi rolul pe care-l joacă pe scena vieţei politice, nu poate să rămână indiferent sau în rezervă, fără a fi sau nu complice sau un laş. Căci nu e vorba aici de o simplă luptă de partide. Rana e mult mai profundă. E vorba de a protesta în numele demnităţii şi al maiestăţi acestui neam, în contra îndrăzneţei şi mincinoasei pretenţiuni, de a se confunda interesele ţării cu interesele unei asociaţiuni de speculă şi de traficuri şi sufletul acestui popor, oţel prin atâtea suferinţi eroice, în alcătuirea lui cea mai statornică şi cea mai solemnă, cu pornirile slugarnice şi conrupte ale unei majorităţi adunată prin fraudă şi violenţă şi condusă de un om a cărui bolnăvicioasă trufie pretinde a se impune prin forţa brutală a baionetelor“. „E vorba de a nu i se mai permite, ca sub cuvânt de neîncredere în cuminţenia lui şi a conducătorilor săi, glasul poporului să fie sistematic înăbuşit şi falsificat; libertăţile lui cele mai sacre şi cele mai scumpe, răsplătite prin atâtea suferinţe şi jertfe, să fie nesocotite, şi călcate cu un cinism prin rezultatul războiului naţional, să fie tratate în teritorii cucerite, jignindu-se adânc într un meschin interes de partid sentimentele şi speranţele cele mai sfinte izvorite dintr o luptă de rezistenţă seculară şi eroică“. „E vorba de a libera pe Regele României de cercul da fer şi de ţesătura de neruşinoase intrigi, în care nemăsurata ambiţiune a unui sfetnic voeşte a înlătura voinţa“. „E vorba de a se reda Regele, ţării Sine, şi poporul Său, precum ca rezămându se pe popor şi contopindu şi voinţa cu libera voinţă a poporului, să şi poată îndeplini înalta şi glorioasa misiune în virtutea puterilor pe care Constituţiunea i le conferă, consfinţind fără nici un exclusivism preconceput, elaborarea forţelor politice pe care voinţa poporului liber exprimată i-le va indica“. „Am o nestrămutată incredere în însuşirile de măsură de ordine şi de cuminţenie de care poporul românesc a dat atâtea statornice şi trainice dovezi. Am credinţa că Regele nostru nu va lăsa să se compromită prin influenţa nefastă a unui ambiţios, opera sacră de unire şi de desrobire, pe care graţie înaltului Său sentiment de datorie către neam, jertfa naţiunii a putut-o reauiza. Şi am speranţa, că imperioasa nevoie de luptă, care v’a împreunat, vă va impune o colaborare nu numai în rezistenţă dar şi in opera pozitivă de reclădire, într’un spirit cumpănit de conservare naţională, de garanţie deplină a libertăţilor individuale şi cetăţ°neşti şi de armonie socială“. „In această credinţă şi speranţa mă asociez din toată inima la lupta pe care aţi intreprins-o“. Asistenţa strigă: Trăiască dl Matei Cantacuzino! (Aplauze). 21 Martie 1923 MOŢIUNEA: Dl General VLADESCU citeşte următoarea moţiune: Cetăţenii Capitalei împreună cu delegaţii din toate provinciile, adunaţi în sala Dacia astăzi Duminecă 18 Martie 1923, ascultând cuvântările fruntaşilor partidului naţional român şi al partidului ţărănesc, aclamă următoarea moţiune: 1. Protestează în faţa ţării împotriva încercărilor brutale de a împiedica cu ajutorul forţei publice libera manifestare a voinţei poporului, oprind poporul din provincie să participe la aceasta întrunire. 2. Protestează împotriva stării de asediu, prin care se "sugrumă libertăţile cetăţeneşti, prin care însuşi poporul este declarat de duşman al patriei şi se dă prilej ca prin bătăi, arestări, samavolnicii să se insulte demnitatea de om. 3. Protestează în faţa Tronului şi a lumei civilizate, că un Parlament eşti din lovitura de Stat şi furt de urne şi dispreţuit de toată suflarea cinstită cutează a uzurpa drepturile naţiunei şi călcând în chip sperjur şi vechea Constituţie şi hotărârile de la Alba-Iulia, Chişinău şi Cernăuţi şi principiile unei democraţii constituţionale, şi a discuta şi impune ţării o Constituţie pe care atât din punctul de vedere formal, cât şi al conţinutului reacţionar, aproape unanimitatea ţării o respinge. 4. Cetăţenii adunaţi văd în această încercare răsturnarea ordinei de drept temelia oricărei democraţii moderne. Întronarea absolutismului şi a loviturilor de Stat. Conştiinţa demnităţii cetăţeneşti făurită din indelungate lupte pentru triumful ideii de libertate şi de desrobire din luptele generaţiilor trecute şi din sacrificiile generaţiilor de astăzi respinge aceste încercări menite să întoarcă samavolnic cursul normal al desvoltării istorice a neamului românesc atât de greu încercat. 5. Cerem Majestăţei Sale Regelui, ocrotitorul legilor, pe care suveranitatea naţională l a delegat să păzească libertăţile şi voinţa naţională, să impiedice răsturnarea valorilor de drept să nu ia sub scutul său bolşevismul de sus, distrugător şi de legalitate şi de moralitate publică şi să ferească astfel ţara de zguduirile cari inevitabil vor urma. 6. Cerem izgonirea acestui guvern, care a uzurpat puterea legislativă, căci este clar că adunările aşa numite legiuitoare de astăzi nu sunt altceva decât unealta lipsită de conştiinţă, chemată să sugrume suverinitatea naţională. 7. Cerem un guvern care să garanteze alegeri libere. Cerem ca ţara să şi poată spune cuvântul hotărâtor fără silnicii. Cerem să se restabilească armonia între Covasnă şi Naţiune. Armonia aceasta să fie temeiul pactului fundamental, pe care se va rezima viitorul patriei noastre 8. Chemăm la luptă, astăzi când Patria este în pericol, toate conştiinţele din care slugărnicia şi corupţia n’au şters orice îndemn spre avântul de idealism cetăţenesc. Pentru drept şi legalitate, sub steagul democraţiei naţionale, se vor înşirui batalioanele de cetăţeni chemate să apere libertatea. Fărădelegile de astăzi distrug şi omoară.“ • Dl ŞTEFAN CICIOPOP declară întrunirea închisă la orele 12. Victimele In timpul manifestaţiei, numeroşi cetăţeni aflaţi în primele rânduri ale manifestanţilor au fost grav loviţi cu paturile puştilor şi chiar cu baionetele. Astfel dl C. Marinescu a fost grav rănit în pulpa piciorului drept, cu baioneta. Victima cu piciorul scăldat in sânge, ne a explicat că soldaţii scoaseră la un moment dat baionetele din teacă şi loveau, ţinând baionetele in mână, fără să le mai puie la armă. Deputatul de Ialomiţa, dl Nicolae Ioan, a fost de asemenea lovit in chip grav. Dsa a fost dus cu „Salvarea“ la spitalul Brâncovenesc. Avocatul Nicolae Ionescu din Târgovişte a fost de asemeni grav rănit cu baioneta în picior. Tot atât de serios a fost rănit şi avocatul Rădulescu, care a fost transportat la Colţea. Când manifestanţii cădeau ameţiţi sau răniţi de loviturile soldaţilor, erau ridicaţi de către militari şi trecuţi după cordoane. Până aseară se știa că sunt vreo 15 răniți. Adunarea de Luni După cum am anunţat marea adunare de protestare a opoziţiei care a avut loc Duminică 18 Martie în sala Dacia din Capitală, a fost continuată ori. Luni, încă de dimineaţă o mare mulţime de oameni s’a îndreptat spre localul întrunire. Parlamentarii opoziţiei au sosit cu toţii având în frunte pe dnii Al. Vaida, Lupu, Mihalache şi M. Popovici fiind aclamaţi îndelung de mulţime. Pentru a împiedica participarea la adunare, armata a barat toate străzile cari duceau spre sala Dacia, împiedicând mulţimea care sosea din toate părţile Capitalei. Adunarea a fost prezidată de dl Al. Vaida care a arătat că guvernul se ascunde sub pretextul că M S. Regele vrea să se voteze Constituţia actuală, arătând că această afirmaţie nu este exactă. Dacă Constituţia va reuşi să fie trecută, lupta va continua până la capăt având ca scop înlocuirea actualului guvern. Dl M. Popovici vestezeşte actul guvernului prin scoaterea armatei contra poporului. In acest moment apărând dl Iuliu Maniu mulţimea face o grandioasă manifestaţie de simpatie. Dl Grigore Filipescu respinge acuzaţia adusă de contrarii politici precum că partidul naţional ar fi un partid antidinastic dar afirmă necesitatea înlăturării camarillei de la palat. In acelaş sens vorbeşte şi amiralul Graţoski fost aghiotant al Regelui Carol, întrunirea continuă. Amănunte în numărul de mâine, convorbirea telefonică cu Bucureştii fiindu-ne întreruptă. Activitatea „Astrei" la sate Duminecă, 18 Martie, secţia Cluj a „Asociaţiei pentru literatura şi cultura poporului român“, a înfiinţat in comuna Apahida, o nouă sub-secţie şi o nouă bibliotecă. La cuvântul de bună primire al părintelui Moga, a răspuns dl prof. Marin Ştefănescu, preşedintele despărţământului Cluj al „Astrei“. Studenţii someşeni au cântat frumoase cântece naţionale. După constituirea comitetului local, compus din învăţătorul Runcu şi fruntaşii ţărani, dl prof. Marin Ştefănescu a predat biblioteca, şi le-a vorbit sătenilor de însemnătatea „Astrei“ pentru luminarea şi întărirea românismului. Au mai fost de faţă, şi le-au ţinut cuvântări locuitorilor, dl Ciortea rectorul Academiei Comerciale, dl prof. dl Botez, dl Tămaş, studentul Ilea, etc. Serbarea s-a desfăşurat cu mare însufleţire, înscriindu se în „Asociaţie“ şi bătrâni, şi femei şi copii. Această activitate de luminare a poporului, este, netăgăduit, una din cele mai potrivite căi de înălţare a neamului nostru. De vânzare o casă constătatoare din mai multe camere cu o curte şi grădină mare, o moşie 300 jugăre scutită de expropiere cu locuinţă modernă şi toate recvizitele economice. Se poate prelua imediat. Informaţii se dau în biroul dlui Mihail Tompos intermediar în vânzări de case, grădini, moşii etc. Biroul Strada Memorandului Nr. 15. 247 2 0