Patria, martie 1923 (Anul 5, nr. 43-69)

1923-03-23 / nr. 62

PATRIA Publicaţiune de licitaţie Spre cunoştinţă generală se publică că în ziua de 27 Martie 1923, ora 11 a. m. se va ţine licitaţiune publică cu oferte Inchise pentru darea în întreprindere a lucrăril­or de apaduct şi canalizaţie nec­lar­e Institutului Ant­rabic ce se edifică în Str. Lunei 23. Ofertele se pot înainta până în 27 Martie 1923, ora 11 a. m. la D­vizia Tehnică Igienică (Institutul Pasteur) când se vor deschide. Fiec­re ofertant va depune­ 4% ca garanție provizorie în efecte de St­­, din suma totală a ofertei. Aceasta garante va întregi-o ad­­judecătorul înaintea încheieri contractului la 6°/0. Devizul original şi condiţiuni e generale şi speciale se pot ve­dea la Divizia Tehn­că în ori­le de lucru. Diector Regional: 106­2­3 Șeful Diviziei Tehnice: Titu Ionescu, iag. Ivașcu. REUNIUNEA COMERCIANŢILOR INDUSTRIAŞILOR ŞI MESE­RIAŞILOR ROMÂNI DIN CLUJ _____________ (Piaţa Unirei, Palatul Banffy etaj) Convocare Domnii membri a Reuniunei sunt rugaţi să binevoiască a lua parte la adunarea generală ordinară ce se va ţinea Duminecă 25 Martie la oarele 3 d. m. în localul Reuniunei, cu următoarea ordine de zi: 1. Deschiderea adunărei de dl preşedinţe. 2. Darea de seamă a secretariatului asupra activităţii pe anul trecut. 3. Raportul cenzorilor asupra gestiunei financiare. 4. Aprobarea preptului de buget pe anul viitor. 5. Mod­ficarea statutelor. 6. Dimisia comitetului. 7. Alegerea noului comitet conform statutelor modificate. 8. închiderea adunărei. Cluj, la 19 Martie 1923. Președinte: 273 1-3 Secretar Cereral: p. (ss) Romanoviciu (ss) Victor Iliescu REGIA MONOPOLURILOR STATULUI, DIRECȚIUNEA FABRICII DE CHIBRITURI. CLUJ LICITAŢIE Se aduce la cunoştinţă că în ziua de 5 Aprilie a. c. ora 10 dimineaţa se va ţine o licitaţie publică pentru furnizarea a 49,512 m* scânduri de fag pentru tâmplarie şi 6,240 m* scânduri de fag pentru tâmplărie. Dimensiunile, condiţiile de calitate, condiţiile de furnizare şi condiţiile de plată se pot vedea în Cadtul de sarcini în orice zi de lucru la serviciu Economatului Fabricii Concurenţii odată cu oferta timbrată, închisă şi sigilată trebue să depue şi garanţa de 3"/1 din valoarea ofertei în numerar sau efecte de Stat. Ofertele şi garanţiile vor fi depuse chiar în ziua licitaţii la ora indicată în carnetul Directorului Fabricii unde se va ţine licitaţia Licitaţia se va face conform cu art. 72—83 din Legea Contabilităţii Statuliu, ce este afişat In biroul Economatului. Ofertanţii vor dovedi cu acte că sunt negustori de lemne sau propr­etați de ferestrae. In ofertă se va spec­fica că furnizarea se va face conform Cactului de sarcini. Ofertele vor fi valabile 30 de zile dela data licitaţiei. Furnizarea se va termina în 30 de zile de la da­rea comenz­i. Garanţia de 3% *o va complecta la 10°/a de către acel ce va primi comanda. 285 2—2 Directorul Fabricii: Ing (ss) N. N. Georgescu. Tablile de asbest jfeteor Acoperemântul nu are ne­voie de îngrijire și repa­rare și e mai bun și mai eftin ca cel de tinichea. Se capătă la FABRICA «le ETERNIT M-E-T-E-O-R S. A. OSOMHEIU Jud. 1*11*CII Lloyd 281H-I Dacă doreşti să cumperi MOBILE şi PIANE sft nu-ţi pari rău de chel­­tueiile unui drum până la Târgul-Mureş şi să vezi uriaşele, splendid aranjatele saloane de mobile a lui Székely şi Réti Fabrică de mobile transil­văneană. Societate pe Acţii. 8T8 240- 300 Cuie de sârmă, Sâr­mă laminat, Fier de Beton, Sârmă de fier, Potcoave pentru cai, Colțuri pentru cai, Tevi Mannesmann, Fier în rude, Tablă de fier, furnizează promt FERARIA S.A. CLUJ. CALEA VICTORIEI Nr. 29 Telefon: 40 40. Adresa Tolegr. FERARIA. Lloyd 3-0 4­­7. _ Discursul dlui dr Aurel Lazar (Continuarea pe pag. doua) Vinovaţii situaţiei de azi. Cum cetăţeni nu-i pot ajunge nici până la casa Parlamentului pentru că sunt opriţi acolo la vale şi sunt Împie­dicaţi Sâ vină Spunându li-se cu cinism ne­mai­pomenit: poftim dacă aveţi bilet, atunci puteţi veni până la Par­lament. Adică de acolo de jos să-şi câştige bilet cetăţenii care doresc să vină să vadă cum se votează legea. Dl N. Corrnel: Eu singur am fost oprit de ofiţer ca să intru în Cameră şi până nu mi-am­ prezentat mandatul de deputat nu mi-a dat voe. Dl N. Lazar: Opinia publică e fră­mântată de o întrebare: cine poartă răspunderile pentu situaţia de azi? şi mai vârtos ce doctrine politice sunt la baza acestui regim şi care sunt faptele prin care se poa­t cunoaşte acest sis­tem? Azi se pretinde cetăţenilor să-i recunoască de deputaţi pe cari nu­­ a ales şi să sufere ca să fie batjocoriţi, bătuţi şi excluşi aleşii lor. (Aplauze pe băncile opoziţii). Azi ţara întreagă este guvernată la în­drumările şi la dorinţele nu numai ale gu­vernului central al partidului liberal din Bucureşti, ci şi la dorinţele organizaţiu­­nilor din judeţe. Astăzi funcţionarii ră­­mân­esc şi tot­odată sunt puşi la dis­­creţiunea şi la graţia corifeilor liberali. Astăzi studenţii noştri români îşi văd periclitat viitorul lor, azi nu se mai respectă nici sfinţenia căminului fami­liar, astăzi nu se mai poate vorbi de drepturi individuale, nu se mai poate vorbi de dreptul de­­proprietate, astăzi cel mai mare drept e pro­­ti­cţiunea. (Aplauze pe bă­ncile opo­ziţii). E o dovadă că cu regulamentul nu m’am putut apăra şi a trebuit să primesc o pro­­­ţiune ca să pot vorbi, toată viaţa noastră economică este zdruncinată, astăzi comerţul şi indu­stria sunt şantajate, as­ăzi toată pute­rea Statului mai vârtos cea materia­l este la dispoziţiunea partidului liberal şi astăzi toate, afară de sărăcia cetăţe­nilor, de scumpetea cea mare şi de cocioabele ţăranilor toate sunt­ naţio­nalizate adică liberalizate. (Aplauze pe băncile opoziţii). Noua Constituţie Astăzi aceasta situaţiune faptică se intenţionează ca să fie codificată în aşa numita Constituţiune (Aplauze pe băncile opoziţiei). E cert ca cetăţenii au dreptul să şi pună întrebarea că ce principii politice, ce doctrină politică cere violarea libertăţilor cetăţeneşti şi mai vârtos al dreptului celui mai sfânt al votului universal ? Care doctrină cere devalvarea autorităţii parlamentare, desconsiderarea regulamentulu ? Dar nu numai atât, dar şi desconsiderarea regulelor culturii şi ale bunului simţ; care docrina îi arată că Constituţia nu este întruparea tuturor exigenţelor de drept, de cultură, de economie ale po­porelor ci trebue să fie concepţia unui om? Care doctrină cere ca în secolu XX-lea după războiul mondial să fie iar întrodus absolutismul şi reacţiona­rismul (Aplauze pe băncile opoziţiei). Care docrină politică nu cunoaşte evo­­luţiunea, nu respectă legile aduse de sistemul propriu, nu respecta nici cu­vântul dat, nici jurământul depus. (A­­plauze pe băncile opoziţiei). Care libe­ralismul vechiu? Dl Irimescu Gândeşti: Nu doctrina cu care aţi fost dv. la dl Iorga şi ceilalţi. Dictaura de partid Dl dr Aurel Lazar­: Deunăzi am a­­uzit o conferiţă dela un mare savant ca liberalismul vechiu apune. Aceasta nu eu am constatat ci conferenţiaru ca e a spus că liberalismul vechiu a­­pune, iar neoliberalismul nu este repe­zentat de partidul actual liberal, ci e reprezentat de partidul poporului care aşa se vede. Intr­u atât e convins de verie­tatea acestei doctrine şi aşeapta cu atâta siguranţă căderea liberalismu­lui vechi, întrucât stă la expectativă de salon şi că bunii rentieri politic nici nu i­a parte in luptele acestea în con­tra liberalismului ci aşt­eptă să ia fructele luptelor altora. (Aplauze pe băn­cile opoziţiei. Dacă liberalism nu, atunci vă întreb, democraţie ? Am convingerea că dacă aş afirma că democraţia este docrina politică a regi­mului actual m’ar contrazice lumea în­treagă. Dl Irimescu Gândeşti: Votul universal şi expropierea. Dl dl Aurel Lazar: Şi totuş o de­mocraţie nouă, o democraţie ciudată, o democraţie transplantată, o democraţie in­ventată şi codificată în Rusia nefericită în ultimii ani, e baza politică, e doctrina politică a sistemului dominant şi la noi. Se numeşte altcum dictatura de guvern. Astfel putem înţelege de ce nu-i pu­tem recunoaşte sufletul românesc la siste­mul de guvernare, de ce consolidarea vieţii publice decade în adevărata anarhie de ce consolidarea sufletească este numai o floare ofilită şi orice Încercare, pentru a restabili pacea Internă este zădărnicită ? Mă provoc chiar şi la cuvintele rostite de primatul mitropolit a bisericei ortodoxe în Senat, când a invocat cuvintele , ,pace vouă“, dar fără efect şi fără rezultat. Dictatura de partid, dictatura de guvern este acea democraţie transplantată, şi du­rere, perfecţionată aici la noi. Această dictatură totdeauna se roşeşte ca, mijloc, ca instrument al ordinei, al intereselor naţionale şi spălarea democraţiei deşi nu este mijloc, ci este un scop. Iată, mi-a venit în mână o carte nouă din editura „Cultura Naţională“ a lui Kautzky „Dela democraţie la robia de Stat“. îmi permit numai o propoziţiune: „în­depărtarea dela democraţie­,... izgonirea constituantei, nimicirea tuturor partidelor, chiar şi a celor proletare, m­afara a celui comunist dominant, introducerea unui re­gim poliţist sângeros, precum şi încetarea cu vremea a întregului proces de circu­laţie şi producţie, foametea şi mizeria în tot cuprinsul ţării, „ toate aceste urmări a regimului bolşevic“. Dl Irimescu Gândeşti: Acolo Kautsky vorbeşte de regimul actual din Rusia. Cinismul guvernului Dl Aurel Lazar" Domnilor! Sa ne a­­ducem aminte de argumentările cinice au­zite la alegerile generale: trebuie nimicit partidul ţărănesc şi trebuie apărată ordinea armată şi monarhia; trebue ca partidul liberal să aibă majoritatea absolută ca să poată legifera Constituţia, pentrucă partidul naţional s’a reangajat la Alba-Iulia şi tre­buie să gătăm cu Constituţia până când minorităţile din Ardeal nu vor mai avea multe mandate. Acestea erau argumentările, cari s’au auzit — am auzit eu dela oameni cu bună credinţă, cari au crezut in primul moment in realitatea acestor argumente. Vedeţi nu este nimic nou. Acest sistem al dictaturei noastre nu este nou, nu este o invenţie a partidului liberal. Şi dictatorii României au declarat, că ei vor să respecte şi să restabilească republica antică şi tra­­diţi­­ile vechi, însă care a fost rezultatul ? S'au ales, şi au salvat numai dictatura lor proprie. Aşa a devenit din mijloc scop (aplauze pe băncile opoziţiei). Aşa era sitaţiunea şi la noi. Cum am zis, au dat crezământ mulţi oameni de bună credinţă şi eu pot să spun, îmi permit lucrul acesta, că poate şi astăzi sunt în sânul partidului liberal oameni, cari au cre­zut aceste argumentări cinice şi cari sunt jertfa credinţei lor, deşi acest cloroform po­litic, foarte uşor dispare înaintea judecăţei raţionale. Lovitura de Stat Exista anumite doctrine despre lovitura de Stat; sunt cazuri in Istorie, ştim foarte bine, când s’au dat lovituri de Stat, care de altfel nu sunt o revoluţie de sus. Insă este natural, că atunci, când un guvern vrea să şi concentreze toate puterile de Stat tn mâinele sale, când un guvern doreşte, ca să treacă peste libertăţile cetăţeneşti, când un guvern nu vrea să ia în conside­rare nici votul universal, sa nu respecte libertăţile, drepturile cetăţeneşti la urnele e­­lectorale . . . Voci: Anarhia tv ! Dr Aurel Lazar ...Este cert, acest curaj nici marele Bismark nu l-a avut ca să violeze votul obştesc universal. Dar, dacă se găseşte un guvern care totuşi doreşte să facă aceasta lovitura de Stat atunci el trebue să aibă o justificare superioară po­litică şi după ce a trecut peste lovitura de Stat atunci numai­decât să reintre în or­dinea legală şi ln respectarea libertăţilor. Aceste lovituri de Stat cam ce motive pot să aibă ? De regulă se invoacă motivul că guvernul trebue să introducă o reformă nouă faţă de care există o opinie publică duşmănoasă dar fără bază morală şi poli­tică, o opinie publică duşmănoasă poate contra intereselor sale, aşa că amânarea acelei reforme ar putea deveni catastro­fală pentru ţară. Dacă ar exista acest argument numai atunci dar în cazuri absolut extreme şi teo­riile numai în cazuri absolut extreme aproba aşa ceva, altfel, In caz contrar, după o lovitură de Stat urmează anarhia, dezor­dinea şi poate să urmeze şi chiar războiul civil. (Aplauze prelungite pe băncile opo­ziţiei). Diar, am fixat aceasta doctrină, am făcut o permisiune şi loviturilor de Stat, te-am primit la un moment numai de un sistem de guvernare în cazuri extrem de grele Acum, pentru că teoriile numai atunci au valoare dacă se pot verifica cu situaţia la care voiesc să fie aplicate, acuma, întreb: era cazul la noi în ţară pentru sistemul bine cunoscut electoral, pentru oprimarea libertăţilor cetăţeneşti, pentru întronarea dictaturei rigide, pentru încercarea de a nimici orice partid politic sau orice pro­fesiune politică? Ca să putem răspunde la aceasta între­­bare trebue să pun o altă Întrebare: cărei reforme folositoare s’a opus ţara? Nu a voit o Constituţie nouă democra­tică, naţională, o Constituţie care să fie opera tuturor creerilor şi inimilor româ­neşti ? (Aplauze din partea opoziţiei). (Va urma.) 2. ■1 23 Martie 1928 bătăi naţionale la şcoală Cu acest titlu a apărut zilele trecute un articol într’un ziar ungurec. Direc­ţiunea şcoalei de Stat pentru ucenicii industriali de ambe sexe din Oradea- Mare ne roagă să publiăm următoa­­rea desminţire a celor scrise de zia­rele ungureşti: Unele ziare ungureşti, între altele „Hirlap“ din Braşov şi­­Ujsag’ din Cluj în­­ curent, sub diferite subtit­luri au publicat o ştire despre un in­cident ce s’ar fi întâmplat în şcoala de ucenici Industriali din Oradea-Mare. Ştirea publicată în aceste zire pre­zintă următorul caz: „Directorul regional, Inspectând şco­ala de ucenici industriali, şi-ar fi ex­primat nemulţumirea faţă cu progresul elevilor maghiari şi evrei, lăudând nu­mai pe români. In urma acestei nemulţumiri institu­torul vizat, un oarecare Monescu, după ce s’a depărtat directorul regional, ar fi cerut unui elev maghiar să declame o presie românească şi fiind­că ele­vul nu a ştiut, institutorul i-a aplicat 2 palme, apoi elevul a pălmuit pe insti­tutor, iar ceilalţi elevi, îmbărbătaţi de curajul colegului lor, ar fi păşit agre­siv faţă de institutor, astfel că profe­sorul a cerut ajutorul colegilor, cari înarmaţi cu beţe şi lineare în frunte cu directorul au intrat în clasă, ca să pedepsească pe cei agresivi. N au gă­sit însă nici un elev în clasă. Autori­tăţile anchetează.“ N’am dat importanţă acestor atacuri, pentru­ că cunoşteam isvorul lor rău­tâcios şi nici în cazul prezent nu ne­am pierde timpul cu desminţirea unor ştiri apărute în ziare, cari la nici un caz nu reprez­ntă interesele româneşti, sau nici măcar nu se apropie de acele. Suntem nevoiţi însă a o face, chiar în interesul reputaţiei acestei şcoli şi pentru că publicul românesc să vază, cu ce mijloace se caută discreditarea unei instituţii româneşti. Întreagă ştirea de mai sus este o minciună sfruntată pentru că: 1. Di director regional, ori dl revizor şcolar în anul curent şcolar încă n’a ins­pectat aceasta şcoală. 2. La şcoala aceasta nu funcţionează nici un insti­tutor cu numele: „Monescu“. 3. Insti­tutorii pentru neglijenţă în studiu nu aplică pedepse corporale. 4 Nu ne putem închipui ca întro şcoală un institutor să se lase pălmuit de un elev. 5. Nefiind adevăruri premisele, natural nu există nici o anchetă. Reiese deci evident, că ştirea este istorită din un spirit de discreditare, ceea ce documentează însuşi titlul din „Hirlap“: „O bătaie naţională în şcoală“. In aceasta şcoala noastră se dă o deosebită importantă creştere­ într’un spirit religios-moral şi patriotic şi mij­loacele cari ne stau la dispoziţie sunt cu mult mai eficace, decât brutalizarea elevilor şi ştirile de acest fel docu­mentează rezultatul acestei educaţii, rezultat care este spin în ochii ele­mentelor distrugătoare, cari nu se pot împăca, auzind corul românesc al acestor ucenici, văzând serbările şco­lare, privind cum sunt conduşi ei la biserici şi la orice manifestări naţio­nale. Fuziunea liberalilor englezi LONDRA — Ambele fracţiuni libe­rale din parlamentul englez conduse de Loyd George şi Asquit au ales o comisiune pentru prepararea fuzi­unii. In jurul unor pretinse desbinări din partidul naţio­nal din Timiş-Torontal Timişoara. — De câtva timp s’au pu­blicat în unele ziare din Timişoara, ca şi din Cluj şi Bucureşti, ştiri despre o desbi­­nare ce s’ar fi ivit tn organizaţia partidului naţional din Timiş-Torontal. S’a pomenit şi numele dlui dr Gropşan, senator, decan al baroului timişorean, fost procuror general al Ardealului imediat după scuturarea Ar­dealului, de sub jugul maghiar, cel care a dat în această ultimă calitate, o primă or­ganizare justiţiei româneşti în ţinuturile desrobite. Dl dr Gropşan ne-a autorizat sa dăm ur­mătoarea categorică de amintire svonurilor ce s-au pus in circulaţie pe seama sa, desi­gur de persoane care, urmărind răsturnarea faptelor şi a valorilor, ţintesc şi anumite scopuri personale: „Sunt un luptător bătrân al partidului naţional, ne spune dl dl Gropşan , de 30 de ani lupt In rândurile lui. Cunoscute fiind consecvenţa şi statornicia mea In lup­tele pornite In trecut, ca şi In prezent, din rândurile acestui partid, mi-am dat Întot­deauna seama de necesitatea imperioasă a existenţei partidului naţional al cărui ade­rent devotat am fost şi am rămas. S’a vorbit despre telegrama ce am dat-o eu ministrului justiţiei, telegramă, pe care mai mult adversarii mei personali decât po­litici au căutat să o denatureze şi specu­leze. Dar, pentru Dzeu! Am făcut aceasta In calitate nu de politician, ci de decan­­ul unui barou pentru care sunt dator să lu­crez, indiferent de partid şi chiar de naţio­nalitate, pentru că politica n’are ce căuta în rândurile sale şi nici deosebirile de naţio­nalitate, când acestea nu trec dincolo de in­teresele româneşti. Te rog, Insă, să spui, apasă dl dr Gop­­şan, că am fost întotdeauna pentru o con­duită energică și neclintită în chestia Ba­natului, pentru acel Banat ciuntit, ajuns prada politicianismului, deflorat şi batjoco­rit de lăcomia politicianilor“. Qh. In jurul atelierului de ortopedie Am arătat într’un număr trecut al ziaru­lui nostru situaţia Insuportabilă a lucrători­lor de la atelierul de ortopedie din Cluj precum şi nemulţumirile şi veşnica agi­taţie a invalizilor. Direcţiunea sanitară ne trimite un răspuns pentru a-l publica in ziarul nostru. Extragem din ei: „Ultimul virisment ce se face la Bucu­reşti (pentru plata salariilor muncitoreşti N. R.) şi care a­­­ntârziat mai mult ca de obi­cei (!) a adus situaţia precară pentru mo­ment a lucrătorilor. Repetatele interventiuni telegrafice şi personale ce se fac de con­siliul de miniştri va aranja şi această ul­timă dificultate, iar de la 1 Aprilie lucrurile vor merge absolut normal.“ Nu ştim dacă cei ce în preajma sărbăto­rilor sunt ameninţaţi să rămână cu fami­liile fără o bucătură de pâine se mulţu­mesc cu astfel de promisiuni vagi şi nu ştim dacă direcţiunea este mulţumită cu ceea ce a făcut în interesul lucrătorilor. Din partea noastră ne declarăm nemulţu­miţi cu aceste promisiuni şi cu sistemul de a face pe slujbaşi să lucreze pentru ca in urmă să nu le dai nici mizerabilul salar ce au. Mai notează direcţiunea in răspunsul dat, că avertizarea noastră cu publicarea amă­nuntelor neplăcute ale anchetei noastre, ar fi de prisos, Întrucât ele nu există. Dezbaterile corpurilor nelegiuitoare Guvernul Informează greşit publicul asupra dezbaterilor parlamentare — Represiunile împotriva opoziţiei — O nouă agresiune în Cameră — Noul excluderi — Discuţia ilibertaţei presei în Senat — Şedinţa din 20 Martie — In şedinţa din 20 a Camerei dl Al. Vaida, ceteşte In numele opoziţiei unite declaraţia, pe care o publicăm în altă parte. După dsa, dl Paul Bujor arată ca gu­vernul Informează tendenţios înşelând opinia publicâ, ziarele din toată ţara, asu­pra felului cum a primit Parlamentul pro­iectul de Constituţie. Guvernul trimite buletine în toată ţara asupra dezbaterilor Parlamentului, buletine in cari se arată că Constituţia e primită cu entuziasm şi că opoziţia nu şi face datoria. Dsa protestează contra acestui procedeu care denotă gradul de slăbiciune in care se simte guvernul. Dsa face comentarii asupra acestui fapt dar nu se aude nimic, căci majoritatea vociferează, aplaudă şi face zgomot. Dsa termină cu declaraţia că guvernul a pierdut cu totul simţul realităţilor. Dl Gr. Iunian face o comunicare asu­pra celor petrecute ieri şi alaltăieri în Ca­pitală. Au fost lucruri cari, dacă n’ar fi fost triste, ar fi comice. Am văzut doi generali, comandând o pompă de apă. Am văzut armată masată pe străzi îm­piedecând o manifestaţie cetăţenească paş­nică. Dar am văzut şi ceva mai grav. Constituţia veche care e încă în vigoare, prevede categoric că nu se poate aduce armată în jurul Adunării deputaţilor, fără autorizaţia ei. Ori zilele acestea Camera a fost înconjurată cu trupe numeroase ma­sate ac!. Aceasta face impresia că dvoastră nu puteţi vota Constituţia decât cu ajutorul baionetelor. Dl Cezar Spineanu descrie scena pe­trecută aseară, când chestorii formând o bandă de deputaţi majoritari, au tăbărât asupra deputatului din opoziţie Munteanu şi l-au zvântat in bătaie. Faptul acesta vă caracterizează — ter­mină dl Spineanu in aplauzele opoziţiei şi nu protestul majorităţii. Se pune la vot raportul comisiunei dis­ciplinare prin care se propune excluderea următorilor deputaţi opoziţionişti: Sever Bocu, Victor Munteanu, Nicolae Bivol şi Gr. Junian la câte 20 şedinţe; Ciornei la 30 şedinţe şi Abdulaham Selim la 15 şe­dinţe. La Senat se discută libertatea presei. Vorbesc pentru restrângere dnii se­natori : N. G. Popovici şi Păcurariu. Dl Disescu propune următorul amen­dament, care se admite: Se vor judeca de tribunalele ordi­nare, „îndemnurile directe la asasinate şi rebeliune, în cazurile când­­ au fost urmate de execuţiune“. „Calomniile, injuriile, difamaţiunile aduse particularilor sau funcţionarilor publici, oricare ar fi, atinşi în viaţa lor particulară“. Dl Cr. Procopiu crede că ar fi bine să se institue un juriu de onoare, for­mat din ziarişti, magistraţi de la Curtea de Casaţie şi avocaţi, care să aprecieze :ari anume cazuri trebue să meargă la jurați și care la tribunalele ordinare. *

Next