Patria, martie 1923 (Anul 5, nr. 43-69)
1923-03-23 / nr. 62
PATRIA Publicaţiune de licitaţie Spre cunoştinţă generală se publică că în ziua de 27 Martie 1923, ora 11 a. m. se va ţine licitaţiune publică cu oferte Inchise pentru darea în întreprindere a lucrărilor de apaduct şi canalizaţie neclare Institutului Antrabic ce se edifică în Str. Lunei 23. Ofertele se pot înainta până în 27 Martie 1923, ora 11 a. m. la Dvizia Tehnică Igienică (Institutul Pasteur) când se vor deschide. Fiecre ofertant va depune 4% ca garanție provizorie în efecte de St, din suma totală a ofertei. Aceasta garante va întregi-o adjudecătorul înaintea încheieri contractului la 6°/0. Devizul original şi condiţiuni e generale şi speciale se pot vedea la Divizia Tehncă în orile de lucru. Diector Regional: 10623 Șeful Diviziei Tehnice: Titu Ionescu, iag. Ivașcu. REUNIUNEA COMERCIANŢILOR INDUSTRIAŞILOR ŞI MESERIAŞILOR ROMÂNI DIN CLUJ _____________ (Piaţa Unirei, Palatul Banffy etaj) Convocare Domnii membri a Reuniunei sunt rugaţi să binevoiască a lua parte la adunarea generală ordinară ce se va ţinea Duminecă 25 Martie la oarele 3 d. m. în localul Reuniunei, cu următoarea ordine de zi: 1. Deschiderea adunărei de dl preşedinţe. 2. Darea de seamă a secretariatului asupra activităţii pe anul trecut. 3. Raportul cenzorilor asupra gestiunei financiare. 4. Aprobarea preptului de buget pe anul viitor. 5. Modficarea statutelor. 6. Dimisia comitetului. 7. Alegerea noului comitet conform statutelor modificate. 8. închiderea adunărei. Cluj, la 19 Martie 1923. Președinte: 273 1-3 Secretar Cereral: p. (ss) Romanoviciu (ss) Victor Iliescu REGIA MONOPOLURILOR STATULUI, DIRECȚIUNEA FABRICII DE CHIBRITURI. CLUJ LICITAŢIE Se aduce la cunoştinţă că în ziua de 5 Aprilie a. c. ora 10 dimineaţa se va ţine o licitaţie publică pentru furnizarea a 49,512 m* scânduri de fag pentru tâmplarie şi 6,240 m* scânduri de fag pentru tâmplărie. Dimensiunile, condiţiile de calitate, condiţiile de furnizare şi condiţiile de plată se pot vedea în Cadtul de sarcini în orice zi de lucru la serviciu Economatului Fabricii Concurenţii odată cu oferta timbrată, închisă şi sigilată trebue să depue şi garanţa de 3"/1 din valoarea ofertei în numerar sau efecte de Stat. Ofertele şi garanţiile vor fi depuse chiar în ziua licitaţii la ora indicată în carnetul Directorului Fabricii unde se va ţine licitaţia Licitaţia se va face conform cu art. 72—83 din Legea Contabilităţii Statuliu, ce este afişat In biroul Economatului. Ofertanţii vor dovedi cu acte că sunt negustori de lemne sau propretați de ferestrae. In ofertă se va specfica că furnizarea se va face conform Cactului de sarcini. Ofertele vor fi valabile 30 de zile dela data licitaţiei. Furnizarea se va termina în 30 de zile de la darea comenzi. Garanţia de 3% *o va complecta la 10°/a de către acel ce va primi comanda. 285 2—2 Directorul Fabricii: Ing (ss) N. N. Georgescu. Tablile de asbest jfeteor Acoperemântul nu are nevoie de îngrijire și reparare și e mai bun și mai eftin ca cel de tinichea. Se capătă la FABRICA «le ETERNIT M-E-T-E-O-R S. A. OSOMHEIU Jud. 1*11*CII Lloyd 281H-I Dacă doreşti să cumperi MOBILE şi PIANE sft nu-ţi pari rău de cheltueiile unui drum până la Târgul-Mureş şi să vezi uriaşele, splendid aranjatele saloane de mobile a lui Székely şi Réti Fabrică de mobile transilvăneană. Societate pe Acţii. 8T8 240- 300 Cuie de sârmă, Sârmă laminat, Fier de Beton, Sârmă de fier, Potcoave pentru cai, Colțuri pentru cai, Tevi Mannesmann, Fier în rude, Tablă de fier, furnizează promt FERARIA S.A. CLUJ. CALEA VICTORIEI Nr. 29 Telefon: 40 40. Adresa Tolegr. FERARIA. Lloyd 3-0 47. _ Discursul dlui dr Aurel Lazar (Continuarea pe pag. doua) Vinovaţii situaţiei de azi. Cum cetăţeni nu-i pot ajunge nici până la casa Parlamentului pentru că sunt opriţi acolo la vale şi sunt Împiedicaţi Sâ vină Spunându li-se cu cinism nemaipomenit: poftim dacă aveţi bilet, atunci puteţi veni până la Parlament. Adică de acolo de jos să-şi câştige bilet cetăţenii care doresc să vină să vadă cum se votează legea. Dl N. Corrnel: Eu singur am fost oprit de ofiţer ca să intru în Cameră şi până nu mi-am prezentat mandatul de deputat nu mi-a dat voe. Dl N. Lazar: Opinia publică e frământată de o întrebare: cine poartă răspunderile pentu situaţia de azi? şi mai vârtos ce doctrine politice sunt la baza acestui regim şi care sunt faptele prin care se poat cunoaşte acest sistem? Azi se pretinde cetăţenilor să-i recunoască de deputaţi pe cari nu a ales şi să sufere ca să fie batjocoriţi, bătuţi şi excluşi aleşii lor. (Aplauze pe băncile opoziţii). Azi ţara întreagă este guvernată la îndrumările şi la dorinţele nu numai ale guvernului central al partidului liberal din Bucureşti, ci şi la dorinţele organizaţiunilor din judeţe. Astăzi funcţionarii rămânesc şi totodată sunt puşi la discreţiunea şi la graţia corifeilor liberali. Astăzi studenţii noştri români îşi văd periclitat viitorul lor, azi nu se mai respectă nici sfinţenia căminului familiar, astăzi nu se mai poate vorbi de drepturi individuale, nu se mai poate vorbi de dreptul deproprietate, astăzi cel mai mare drept e proticţiunea. (Aplauze pe băncile opoziţii). E o dovadă că cu regulamentul nu m’am putut apăra şi a trebuit să primesc o proţiune ca să pot vorbi, toată viaţa noastră economică este zdruncinată, astăzi comerţul şi industria sunt şantajate, asăzi toată puterea Statului mai vârtos cea material este la dispoziţiunea partidului liberal şi astăzi toate, afară de sărăcia cetăţenilor, de scumpetea cea mare şi de cocioabele ţăranilor toate sunt naţionalizate adică liberalizate. (Aplauze pe băncile opoziţii). Noua Constituţie Astăzi aceasta situaţiune faptică se intenţionează ca să fie codificată în aşa numita Constituţiune (Aplauze pe băncile opoziţiei). E cert ca cetăţenii au dreptul să şi pună întrebarea că ce principii politice, ce doctrină politică cere violarea libertăţilor cetăţeneşti şi mai vârtos al dreptului celui mai sfânt al votului universal ? Care doctrină cere devalvarea autorităţii parlamentare, desconsiderarea regulamentulu ? Dar nu numai atât, dar şi desconsiderarea regulelor culturii şi ale bunului simţ; care docrina îi arată că Constituţia nu este întruparea tuturor exigenţelor de drept, de cultură, de economie ale poporelor ci trebue să fie concepţia unui om? Care doctrină cere ca în secolu XX-lea după războiul mondial să fie iar întrodus absolutismul şi reacţionarismul (Aplauze pe băncile opoziţiei). Care docrină politică nu cunoaşte evoluţiunea, nu respectă legile aduse de sistemul propriu, nu respecta nici cuvântul dat, nici jurământul depus. (Aplauze pe băncile opoziţiei). Care liberalismul vechiu? Dl Irimescu Gândeşti: Nu doctrina cu care aţi fost dv. la dl Iorga şi ceilalţi. Dictaura de partid Dl dr Aurel Lazar: Deunăzi am auzit o conferiţă dela un mare savant ca liberalismul vechiu apune. Aceasta nu eu am constatat ci conferenţiaru ca e a spus că liberalismul vechiu apune, iar neoliberalismul nu este repezentat de partidul actual liberal, ci e reprezentat de partidul poporului care aşa se vede. Intru atât e convins de verietatea acestei doctrine şi aşeapta cu atâta siguranţă căderea liberalismului vechi, întrucât stă la expectativă de salon şi că bunii rentieri politic nici nu ia parte in luptele acestea în contra liberalismului ci aşteptă să ia fructele luptelor altora. (Aplauze pe băncile opoziţiei. Dacă liberalism nu, atunci vă întreb, democraţie ? Am convingerea că dacă aş afirma că democraţia este docrina politică a regimului actual m’ar contrazice lumea întreagă. Dl Irimescu Gândeşti: Votul universal şi expropierea. Dl dl Aurel Lazar: Şi totuş o democraţie nouă, o democraţie ciudată, o democraţie transplantată, o democraţie inventată şi codificată în Rusia nefericită în ultimii ani, e baza politică, e doctrina politică a sistemului dominant şi la noi. Se numeşte altcum dictatura de guvern. Astfel putem înţelege de ce nu-i putem recunoaşte sufletul românesc la sistemul de guvernare, de ce consolidarea vieţii publice decade în adevărata anarhie de ce consolidarea sufletească este numai o floare ofilită şi orice Încercare, pentru a restabili pacea Internă este zădărnicită ? Mă provoc chiar şi la cuvintele rostite de primatul mitropolit a bisericei ortodoxe în Senat, când a invocat cuvintele , ,pace vouă“, dar fără efect şi fără rezultat. Dictatura de partid, dictatura de guvern este acea democraţie transplantată, şi durere, perfecţionată aici la noi. Această dictatură totdeauna se roşeşte ca, mijloc, ca instrument al ordinei, al intereselor naţionale şi spălarea democraţiei deşi nu este mijloc, ci este un scop. Iată, mi-a venit în mână o carte nouă din editura „Cultura Naţională“ a lui Kautzky „Dela democraţie la robia de Stat“. îmi permit numai o propoziţiune: „îndepărtarea dela democraţie,... izgonirea constituantei, nimicirea tuturor partidelor, chiar şi a celor proletare, mafara a celui comunist dominant, introducerea unui regim poliţist sângeros, precum şi încetarea cu vremea a întregului proces de circulaţie şi producţie, foametea şi mizeria în tot cuprinsul ţării, „ toate aceste urmări a regimului bolşevic“. Dl Irimescu Gândeşti: Acolo Kautsky vorbeşte de regimul actual din Rusia. Cinismul guvernului Dl Aurel Lazar" Domnilor! Sa ne aducem aminte de argumentările cinice auzite la alegerile generale: trebuie nimicit partidul ţărănesc şi trebuie apărată ordinea armată şi monarhia; trebue ca partidul liberal să aibă majoritatea absolută ca să poată legifera Constituţia, pentrucă partidul naţional s’a reangajat la Alba-Iulia şi trebuie să gătăm cu Constituţia până când minorităţile din Ardeal nu vor mai avea multe mandate. Acestea erau argumentările, cari s’au auzit — am auzit eu dela oameni cu bună credinţă, cari au crezut in primul moment in realitatea acestor argumente. Vedeţi nu este nimic nou. Acest sistem al dictaturei noastre nu este nou, nu este o invenţie a partidului liberal. Şi dictatorii României au declarat, că ei vor să respecte şi să restabilească republica antică şi tradiţiile vechi, însă care a fost rezultatul ? S'au ales, şi au salvat numai dictatura lor proprie. Aşa a devenit din mijloc scop (aplauze pe băncile opoziţiei). Aşa era sitaţiunea şi la noi. Cum am zis, au dat crezământ mulţi oameni de bună credinţă şi eu pot să spun, îmi permit lucrul acesta, că poate şi astăzi sunt în sânul partidului liberal oameni, cari au crezut aceste argumentări cinice şi cari sunt jertfa credinţei lor, deşi acest cloroform politic, foarte uşor dispare înaintea judecăţei raţionale. Lovitura de Stat Exista anumite doctrine despre lovitura de Stat; sunt cazuri in Istorie, ştim foarte bine, când s’au dat lovituri de Stat, care de altfel nu sunt o revoluţie de sus. Insă este natural, că atunci, când un guvern vrea să şi concentreze toate puterile de Stat tn mâinele sale, când un guvern doreşte, ca să treacă peste libertăţile cetăţeneşti, când un guvern nu vrea să ia în considerare nici votul universal, sa nu respecte libertăţile, drepturile cetăţeneşti la urnele electorale . . . Voci: Anarhia tv ! Dr Aurel Lazar ...Este cert, acest curaj nici marele Bismark nu l-a avut ca să violeze votul obştesc universal. Dar, dacă se găseşte un guvern care totuşi doreşte să facă aceasta lovitura de Stat atunci el trebue să aibă o justificare superioară politică şi după ce a trecut peste lovitura de Stat atunci numaidecât să reintre în ordinea legală şi ln respectarea libertăţilor. Aceste lovituri de Stat cam ce motive pot să aibă ? De regulă se invoacă motivul că guvernul trebue să introducă o reformă nouă faţă de care există o opinie publică duşmănoasă dar fără bază morală şi politică, o opinie publică duşmănoasă poate contra intereselor sale, aşa că amânarea acelei reforme ar putea deveni catastrofală pentru ţară. Dacă ar exista acest argument numai atunci dar în cazuri absolut extreme şi teoriile numai în cazuri absolut extreme aproba aşa ceva, altfel, In caz contrar, după o lovitură de Stat urmează anarhia, dezordinea şi poate să urmeze şi chiar războiul civil. (Aplauze prelungite pe băncile opoziţiei). Diar, am fixat aceasta doctrină, am făcut o permisiune şi loviturilor de Stat, te-am primit la un moment numai de un sistem de guvernare în cazuri extrem de grele Acum, pentru că teoriile numai atunci au valoare dacă se pot verifica cu situaţia la care voiesc să fie aplicate, acuma, întreb: era cazul la noi în ţară pentru sistemul bine cunoscut electoral, pentru oprimarea libertăţilor cetăţeneşti, pentru întronarea dictaturei rigide, pentru încercarea de a nimici orice partid politic sau orice profesiune politică? Ca să putem răspunde la aceasta întrebare trebue să pun o altă Întrebare: cărei reforme folositoare s’a opus ţara? Nu a voit o Constituţie nouă democratică, naţională, o Constituţie care să fie opera tuturor creerilor şi inimilor româneşti ? (Aplauze din partea opoziţiei). (Va urma.) 2. ■1 23 Martie 1928 bătăi naţionale la şcoală Cu acest titlu a apărut zilele trecute un articol într’un ziar ungurec. Direcţiunea şcoalei de Stat pentru ucenicii industriali de ambe sexe din Oradea- Mare ne roagă să publiăm următoarea desminţire a celor scrise de ziarele ungureşti: Unele ziare ungureşti, între altele „Hirlap“ din Braşov şiUjsag’ din Cluj în curent, sub diferite subtitluri au publicat o ştire despre un incident ce s’ar fi întâmplat în şcoala de ucenici Industriali din Oradea-Mare. Ştirea publicată în aceste zire prezintă următorul caz: „Directorul regional, Inspectând şcoala de ucenici industriali, şi-ar fi exprimat nemulţumirea faţă cu progresul elevilor maghiari şi evrei, lăudând numai pe români. In urma acestei nemulţumiri institutorul vizat, un oarecare Monescu, după ce s’a depărtat directorul regional, ar fi cerut unui elev maghiar să declame o presie românească şi fiindcă elevul nu a ştiut, institutorul i-a aplicat 2 palme, apoi elevul a pălmuit pe institutor, iar ceilalţi elevi, îmbărbătaţi de curajul colegului lor, ar fi păşit agresiv faţă de institutor, astfel că profesorul a cerut ajutorul colegilor, cari înarmaţi cu beţe şi lineare în frunte cu directorul au intrat în clasă, ca să pedepsească pe cei agresivi. N au găsit însă nici un elev în clasă. Autorităţile anchetează.“ N’am dat importanţă acestor atacuri, pentru că cunoşteam isvorul lor răutâcios şi nici în cazul prezent nu neam pierde timpul cu desminţirea unor ştiri apărute în ziare, cari la nici un caz nu reprezntă interesele româneşti, sau nici măcar nu se apropie de acele. Suntem nevoiţi însă a o face, chiar în interesul reputaţiei acestei şcoli şi pentru că publicul românesc să vază, cu ce mijloace se caută discreditarea unei instituţii româneşti. Întreagă ştirea de mai sus este o minciună sfruntată pentru că: 1. Di director regional, ori dl revizor şcolar în anul curent şcolar încă n’a inspectat aceasta şcoală. 2. La şcoala aceasta nu funcţionează nici un institutor cu numele: „Monescu“. 3. Institutorii pentru neglijenţă în studiu nu aplică pedepse corporale. 4 Nu ne putem închipui ca întro şcoală un institutor să se lase pălmuit de un elev. 5. Nefiind adevăruri premisele, natural nu există nici o anchetă. Reiese deci evident, că ştirea este istorită din un spirit de discreditare, ceea ce documentează însuşi titlul din „Hirlap“: „O bătaie naţională în şcoală“. In aceasta şcoala noastră se dă o deosebită importantă creştere într’un spirit religios-moral şi patriotic şi mijloacele cari ne stau la dispoziţie sunt cu mult mai eficace, decât brutalizarea elevilor şi ştirile de acest fel documentează rezultatul acestei educaţii, rezultat care este spin în ochii elementelor distrugătoare, cari nu se pot împăca, auzind corul românesc al acestor ucenici, văzând serbările şcolare, privind cum sunt conduşi ei la biserici şi la orice manifestări naţionale. Fuziunea liberalilor englezi LONDRA — Ambele fracţiuni liberale din parlamentul englez conduse de Loyd George şi Asquit au ales o comisiune pentru prepararea fuziunii. In jurul unor pretinse desbinări din partidul naţional din Timiş-Torontal Timişoara. — De câtva timp s’au publicat în unele ziare din Timişoara, ca şi din Cluj şi Bucureşti, ştiri despre o desbinare ce s’ar fi ivit tn organizaţia partidului naţional din Timiş-Torontal. S’a pomenit şi numele dlui dr Gropşan, senator, decan al baroului timişorean, fost procuror general al Ardealului imediat după scuturarea Ardealului, de sub jugul maghiar, cel care a dat în această ultimă calitate, o primă organizare justiţiei româneşti în ţinuturile desrobite. Dl dr Gropşan ne-a autorizat sa dăm următoarea categorică de amintire svonurilor ce s-au pus in circulaţie pe seama sa, desigur de persoane care, urmărind răsturnarea faptelor şi a valorilor, ţintesc şi anumite scopuri personale: „Sunt un luptător bătrân al partidului naţional, ne spune dl dl Gropşan , de 30 de ani lupt In rândurile lui. Cunoscute fiind consecvenţa şi statornicia mea In luptele pornite In trecut, ca şi In prezent, din rândurile acestui partid, mi-am dat Întotdeauna seama de necesitatea imperioasă a existenţei partidului naţional al cărui aderent devotat am fost şi am rămas. S’a vorbit despre telegrama ce am dat-o eu ministrului justiţiei, telegramă, pe care mai mult adversarii mei personali decât politici au căutat să o denatureze şi speculeze. Dar, pentru Dzeu! Am făcut aceasta In calitate nu de politician, ci de decanul unui barou pentru care sunt dator să lucrez, indiferent de partid şi chiar de naţionalitate, pentru că politica n’are ce căuta în rândurile sale şi nici deosebirile de naţionalitate, când acestea nu trec dincolo de interesele româneşti. Te rog, Insă, să spui, apasă dl dr Gopşan, că am fost întotdeauna pentru o conduită energică și neclintită în chestia Banatului, pentru acel Banat ciuntit, ajuns prada politicianismului, deflorat şi batjocorit de lăcomia politicianilor“. Qh. In jurul atelierului de ortopedie Am arătat într’un număr trecut al ziarului nostru situaţia Insuportabilă a lucrătorilor de la atelierul de ortopedie din Cluj precum şi nemulţumirile şi veşnica agitaţie a invalizilor. Direcţiunea sanitară ne trimite un răspuns pentru a-l publica in ziarul nostru. Extragem din ei: „Ultimul virisment ce se face la Bucureşti (pentru plata salariilor muncitoreşti N. R.) şi care antârziat mai mult ca de obicei (!) a adus situaţia precară pentru moment a lucrătorilor. Repetatele interventiuni telegrafice şi personale ce se fac de consiliul de miniştri va aranja şi această ultimă dificultate, iar de la 1 Aprilie lucrurile vor merge absolut normal.“ Nu ştim dacă cei ce în preajma sărbătorilor sunt ameninţaţi să rămână cu familiile fără o bucătură de pâine se mulţumesc cu astfel de promisiuni vagi şi nu ştim dacă direcţiunea este mulţumită cu ceea ce a făcut în interesul lucrătorilor. Din partea noastră ne declarăm nemulţumiţi cu aceste promisiuni şi cu sistemul de a face pe slujbaşi să lucreze pentru ca in urmă să nu le dai nici mizerabilul salar ce au. Mai notează direcţiunea in răspunsul dat, că avertizarea noastră cu publicarea amănuntelor neplăcute ale anchetei noastre, ar fi de prisos, Întrucât ele nu există. Dezbaterile corpurilor nelegiuitoare Guvernul Informează greşit publicul asupra dezbaterilor parlamentare — Represiunile împotriva opoziţiei — O nouă agresiune în Cameră — Noul excluderi — Discuţia ilibertaţei presei în Senat — Şedinţa din 20 Martie — In şedinţa din 20 a Camerei dl Al. Vaida, ceteşte In numele opoziţiei unite declaraţia, pe care o publicăm în altă parte. După dsa, dl Paul Bujor arată ca guvernul Informează tendenţios înşelând opinia publicâ, ziarele din toată ţara, asupra felului cum a primit Parlamentul proiectul de Constituţie. Guvernul trimite buletine în toată ţara asupra dezbaterilor Parlamentului, buletine in cari se arată că Constituţia e primită cu entuziasm şi că opoziţia nu şi face datoria. Dsa protestează contra acestui procedeu care denotă gradul de slăbiciune in care se simte guvernul. Dsa face comentarii asupra acestui fapt dar nu se aude nimic, căci majoritatea vociferează, aplaudă şi face zgomot. Dsa termină cu declaraţia că guvernul a pierdut cu totul simţul realităţilor. Dl Gr. Iunian face o comunicare asupra celor petrecute ieri şi alaltăieri în Capitală. Au fost lucruri cari, dacă n’ar fi fost triste, ar fi comice. Am văzut doi generali, comandând o pompă de apă. Am văzut armată masată pe străzi împiedecând o manifestaţie cetăţenească paşnică. Dar am văzut şi ceva mai grav. Constituţia veche care e încă în vigoare, prevede categoric că nu se poate aduce armată în jurul Adunării deputaţilor, fără autorizaţia ei. Ori zilele acestea Camera a fost înconjurată cu trupe numeroase masate ac!. Aceasta face impresia că dvoastră nu puteţi vota Constituţia decât cu ajutorul baionetelor. Dl Cezar Spineanu descrie scena petrecută aseară, când chestorii formând o bandă de deputaţi majoritari, au tăbărât asupra deputatului din opoziţie Munteanu şi l-au zvântat in bătaie. Faptul acesta vă caracterizează — termină dl Spineanu in aplauzele opoziţiei şi nu protestul majorităţii. Se pune la vot raportul comisiunei disciplinare prin care se propune excluderea următorilor deputaţi opoziţionişti: Sever Bocu, Victor Munteanu, Nicolae Bivol şi Gr. Junian la câte 20 şedinţe; Ciornei la 30 şedinţe şi Abdulaham Selim la 15 şedinţe. La Senat se discută libertatea presei. Vorbesc pentru restrângere dnii senatori : N. G. Popovici şi Păcurariu. Dl Disescu propune următorul amendament, care se admite: Se vor judeca de tribunalele ordinare, „îndemnurile directe la asasinate şi rebeliune, în cazurile când au fost urmate de execuţiune“. „Calomniile, injuriile, difamaţiunile aduse particularilor sau funcţionarilor publici, oricare ar fi, atinşi în viaţa lor particulară“. Dl Cr. Procopiu crede că ar fi bine să se institue un juriu de onoare, format din ziarişti, magistraţi de la Curtea de Casaţie şi avocaţi, care să aprecieze :ari anume cazuri trebue să meargă la jurați și care la tribunalele ordinare. *