Patria, mai 1923 (Anul 5, nr. 91-113)
1923-05-01 / nr. 91
PATRIA MICA PORUUTATE !♦! Aranjament de moară. De vânzare : motor cu benzină 28 două perechi cilindri de piatră 42 cu transmisiune scurtă de curele, montată complet. Se poate vedea în funcţiune. Adresa: Oradea-mare, str. Hodossy Milós 2. 415 1—2 Căutăm un contabil tânăr şi o domn şi arânda tilografă — care să ştie şi stenografia în limba ungurească. Industria Sârmei S. A. Cluj, Calea Victoriei 29. 417 2—4 se caută de urgenţă la Banca Centrală, Cluj. Se preferă cele cu cunoştinţi de limbi şi stenografie. Oferenţele să bine nevoiască a se prezinta din 1 ~ 5 Mai a. c. între orele 2—3 şi 6—7 strada Regina Maria Nr. 1. ASecţia .Personale.“ 4412 Baia „Diana“ oaţl: Marţ! a. m. Joi s. m. S&mbfttă toată ziua OuraSneacft a. m. Pestre temei: Miercuri toate «lua, Vtemi toată «lua. Bale de vană în toată diele tnafară de Luni începând dela om 7 «. sn 7 p. sa. 12SS 2360 H u va pierdeţi timpul şi banii cu călătoria! Scrieţi în orice chestune biuroului de informaţii „ORION“ Cluj, Str. Iuliu Mani9 39 şi vă răspunde imediat Urmăreşte acte pe la autorităţi, face traduceri, dă relaţii despre persoane şi averi, procură credit, Masează capital, tranşează vânzări de bunuri mobile şi imobile, închirieri, transmite cereri şi oferte de erviciu. Legături întinse. Taxe moderate 2997 1 ron grădina „CENTRAL de IARNĂ" în fiecare seara la 9 ora mar reprezentaţîe. 42 de vânzare la Intrepozitele „Albina“ Cluj seminţe de ceapă şi varză calitate garantată în angro şi detail. 192 35 Jacob GiHavard atelier de tinichigiu, aranjat cu putere electrică, construicor de maşini, pregăteşte măsuri legalizate de capacitate Piaţa Mihalţi Viteazul 13. 410 i-a AVIZ La subscrisul institut se angajază imediat 2 contabili. Dela petenţi se preţede, să cunoască ca lângă limba română uni din limbile germană ori maghaia, să fie absolvenţi de şcoala comercială şi să aibă praxa. Retribuţiile după învoială: ■ „PATRIA“ bancă pentru Credit, Corerţ şi Industrie 402 3_3 societate anonimă, Blaj. CONCURS Comitetul parohial ortodox din Bucerdea-Viroasa, Jud. Alba-de- Jos, dă în întreprindere prin licitaţie mimendă zidirea bisericii ortodoxe din Bucerdea-Vindilă. Parohia postă la faţa locului, peatra nisipul, varul, cărămida, ferul, iininul, construcţie, ţigla şi apa. Preţul de strigare este 230 mii Lei, radiu 10°/® ce se vor depune în ziua de licitaţie la Of. Par. ortodox. Condiţiile se pot afla la Of. Par. ortodox oricând. Ofertanţi binevoiesc a-şi înainta ofertele lor în scris, până în ziua de licitaţie ora 12 la amiaz, la Of. Part Ort. Ziua de licitaţie este 6 Maia sir. Sf. George, la fața locatacului, la pe 2 d. m. buerdea, la 23 April 1923. *1 3—3 CF. PAROHIAL ORTODOX. ION POPA, paroh, LOGHIN BOLEA, epitrop. IZINELE DE PIERI ŞI DOMENIILE DIN REŞIŢA SOCIETATE ANONIMĂ ÎNŞTIINŢARE Se aduce la cunoştinţa dlor acţionari cari prezintă conform publicaţiunilor precedente acţiunile lor la ştampilare, că odată cu depunerea acestora să aducă şi acte doveditoare cu privire la cetăţenie pentru ca să poată lua cunoştinţă despre aceasta comisiunea instituită de Ministerul de Industrie şi Comerţ pentru supravegherea operaţiunei ştampilărei. Totodată acţionarii cari au şi depus acţiunile sunt rugaţi a aduce sus-menţionatele acte care li se vor restitui odată cu acţiunile ştampilate. În ceea ce priveşte băncile care prezintă spre stampilare acţiunile clienţilor lor, acestea vor trebui sa dovedească de asemenea cetăţenia acţionarilor. DIRECŢIUNEA GENERALA A UZINELOR DE FIER SI DOMENIILOR DIN REŞIŢA 897 20 3 I frumoase fotografii artistice FRATII JOANOVICS, CLUJ I %S88888, se faca metrici de fotografii, retrosore 888888^ -p Cel mai mare magasin rămânem da BUtnati din Witna asie «Uni Jlndrei Farcaș WIES!A, VI. Mtuialxlll'estrasse îir. 87. Deci roagă On, public românesc ei urcata dându-i tot sprijinul, isem solid, prețuri moderate. Asortiment bogat in tet feiul de blănuri 785 93 -100 IXXXXXXXXXXKKXXXXXXXWCOOI UzoniTana întreprindere electrotechnică şi de specialită ţ i C-L.-U-J Strada Iuliu Miuilu Mr. JT Telefon a ales întreprindere şi aranjamente electrice. Tot felul de reparări electrotechnice, curăţiri şi transformări pentru maşini de scris şi maşini de birou, maşini de fiert şi vase de încălzit, pe lângă preţurile cele mai avantajoase. Se pot căpăta rechizite, părţi şi benzi pentru maşini de scris . Ne-a sosit Oxigen, primim totfoiul de comenzi pentru sudura autogena. Reclama 1334 32-48 J Dacă doreşti sâ cumperi MOBILE şi PlâNE s& nu-ţi pari rău de cheltueiile anul drum pânfc la Târgul-Mureş şi sfe vas uriaşele, splendid aranjatele saloane de mobile a lui Székely şi Réti Fabrică de mobile transiî-i ars sta -sos vineaaâ, Societate pe Acţii. Asistenţa şi educaţia copiilor Maternităţile şi leagănele —■ Grădinile de copii şi şcolile primare — îndrumarea îri viaţa bazată, pe cercetarea şi dezvoltarea aptitudinilor Problema copilăriei este una din cele mai vitale şi mai grele probleme din viaţa unui popor, problemă asupra căruia trebue să fie aţitită întreaga atenţie, atât a organele conducătoare in Stat, cât şi a iniţiativei private, deopotrivă de răspunzătoare In faţa viitorului de urmările bune sau rele pentru popor şi implicit pentru ţară Aistenţa copiilor şi educaţia lor, cere un întreg sistem de muncă, muncă bazată pe experienţă, munca şi sacrificiul acelora cari se dedică cu sufletul întreg binelui unei naţii. Asistenţa, In primul rând, trebue să Înceapă de la prima copilărie, prin liteiarea de maternităţi şi de leagăne. In maternităţi, femeile şi mai ales cele din popor, fără mijloace materiale, trebue să poată găsi o naştere uşoară şi în condiţi sanitare bune, evitându-se astfel lipsa asistenţei medicale atât de necesară. Pentru prima copilărie, în afară de maternităţi, sunt leagănele înşirate în cari copii sugaci sunt îngrijiţi şi hăniţi bine necesare mai mult mamelor cari au nevoe să muncească pentru exstenţa zilnică. Leagăneleacestea, atât de puţine în ţară la noi, ar trebui să fie înfiinţate pe lângă toate instituţiile de Stat şi particulare, unde lucrează un număr mai însemnat de femei muncitoare. După asistenţa primei copilării trebue să avem în vedere asistenţa şi educaţia, începând de la o etate relativ mică, de la cinci-şase ani. Această educaţe-asistenţă se poate da cu cel mai mare succes la grădinile de copii, prima etapă în viitorul celor cari trebue să fie mai târziu oameni folositori Societăţei. Grădinile de copii sunt mai numeroase la noi în ţară decât leagănele. Pe lângă acelea înfiinţate şi întreţinute de Stat, cele mai multe sunt înfiinţate şi susţinute de Societatea ocrotirea orfanilor de război. In aceste grădini de copii — orfelinate — sub o supraveghere maternă, vlăstarele acelora cari s'au jertfit pentru înfăptuirea idealului naţional, primesc primele îndrumări de cuminţenie şi fac primii paşi pentru şcoala primară. Este un adevărat apostolat munca pe care o depun educatorii micilor copii, mai ales pentru a-i face să nu observe înca de mici lipsa atât de mult simţă a părinţilor. In general, în dfrimatele acestei societăţi, începând cu grădinile de copii şi până la şcolile mai superioare, se urmăreşte o educaţie sănătoasă, bazată pe munca şi simplicitate, urmărindu-se creşterea copiilor ca intr’o familie de gospodari cuminţi. Când ajung vârsta de şcoală, copii urmează cursurile şcoalei primare, fie la şcolile orfelinaşelor, cari la terminarea cursurilor dau diplome recunoscute de Stat, fie la şcoile Statului. Pe lângă învăţământ, li se dă copiilor o educaţie sănătoasă, dezvoltându-li-se dragostea de muncă, şi iubirea de ţară, obţiându-se rezultate cât se poate de satisfâcătoare, cari sunt la înălţimea Sacrificilor făcute. La terminarea cursurilor primare, se pune însă cea mai grea întrebare: încotro trebue îndreptată munca şi, implicit viitorul copiilor? Răspunsul ii avem în grija deosebită ce se pune pentru cercetarea aptudiilor fiecărui copii in parte pentru dezvoltarea şi completarea lor. Această grea sarcină este îndeplinită de un personal anume pregătit, care ţine in acelaş timp şi locul părinţilor prin dragostea şi căldura cu care işi împlineşte datoria, şi călăuza sfătuitoare în pregătirea viitorului acelora ce li sunt încredinţaţi pentru a face din ei cetăţeni utili, conştienţi şi luminaţi. In continuarea educaţiei, copii sunt îndrumaţi — după aptitudini — la urăriuă sau la meserii, societatea tinzând să se asigure instrucţiunea lor în orfelinate cu şcoli şi ateliere speciale pentru cei aflaţi internaţi, şi în şcolile Statului pentru cei aflaţi la domiciliu. Societatea ocrotirea orfanilor de război intenţionează transformarea orfelinatelor în internate cu şcoli de agricultură, meserii şi industrie casnică. Se mai urmăreşte apoi înfiinţarea de şcoli de adulţi pentru cei înaintaţi în vârstă şi de şcoli de ucenici pentru lucrători . O altă latură a educaţiei este neapărat nevoea separarei boeţlior de fete, fiind internaţi în orfelinate speciale, lucru care se urmăreşte cu stăruinţă prin închirierea sau cumpărarea de locuri speciale. Această muncă, într’adevăr mare şi frumoasă, este urmărită cu stăruinţă şi nu ne îndoim că fiecare român consim nt de binelerel, o va aprecia și sprijini cu toată căldura. Mar. i Teatrul Naţional Turneul Bulandra » Pai de Vultur: dramă în şese acte de Ed. Postând — Marchizul de Priola: drama în trei acte de H. Lavedau De-abia s’au închis porţile Teatrului Naţional, după o muncă întrunită şi merituosă a trupei de sub direcţia lui Zaharie Bârsan şi au trebuit sâ se deschidâ din nou pentru a se da publicului clujan ocazia să vadă şi să cunoască arta de săvârştâ pe care Capitala ne-o arată prin emisarii săi, veniţi sâ ne cerceteze din când in când. Compania Bulandra, aceeaş care a reuşit să dea cele mai artistice şi mai frumoase reprezentaţii publicului bucureştean, mai rarnit şi mai pretenţios, a venit şi la noi. Făcând excepţie de la celelalte turneuri cari, deşi subvenţionate, nu ne dau decât mulţumirea de-a vedea lumii pe câte un fruntaş al scenei româneşti, compania Bulandra a ţinut să vie cu întreg ansamblul, cu aceeaşi dstribuţie avută şi în Capitală. Aceasta, pentru că o reprezentaţie nu trebue să fie numai manifestarea unui ungur talent, ci o adevărată manifestare arhică a întregului ansamblu, ceea ce ridică valoarea unei reprezentaţii. Şi, suntem siguri că d Toni Bulandra n’a fost condus de aer şi criteriu atunci când a plecat în turneu cu întreaga companie — excepţii cu inerente — oricărei înjghebări artistice Piesele alese pentru Cluj au fost de cele mai reuşite ale stagiunei şi putem «pune din cele mai bune lucrări dramatice reprezentate pe scenele româneşti la ultimul timp. * Ne-a fost dat să vedem Pal de Vultur, marea şi frumoasa dramă cu versuri a lui Ed Rotund, a cărei acţiune se p trece la Viena în 1830—1832, având ca erou principal pe Ducele de Reichrtadt, fiul lui Napoleon Bonaparte a cărui izolare şi dispugere o urmăreşte cu cinism Metternich. Dl Toni Bulandra, în Ducele de Reichstadt, — puiul de, vultur — încătuşat la curtea din Viena, bolnav, ne-a făcut să trăim clipe de adevărată emoţie artistică. De la început şi până la sfârşit, dl Toni Bulandra a ţinut încordată atenţia spectatorilor, stăpânind sala de-alungul celor şase acte. Versurile înaripate şi pline de cea mai sublimă poezie ale lui Rostand — prin dsa — au uimit şi au zguduit în acelaş timp pe spectatori. Cu un joc implacabil, în care fiecare mişcare şi fiecare gest este deplin cizelat, dl Toni Bulandra a redat magistral întreaga tragedie a Regelui Romei, trecând cu uşurinţă de la expansiunea şi entuziasmul aproape copilăresc la curajul temerar al revoltei, zguduind în ultimul act prin realizatul tragic al morţei neiertătoare sosiţi înainte de vreme. Dl N. Bulangta, în Principile de Maternich, ne-a dat cea mai vie icoană a autorului Sfintei Alianţe şi duşmanul de moarte al lui Napoleon Bonaparte, duşman care îl urmăreşte şi dincolo de moarte în fiul său, Ducele de Reichstadt, chinuindu-l şi ucigându-l prin măsurile de constrângere luate cu un cinism satanic. Dl . Bârţâţeanuţ, în fostul grenadier Flambean, prin jocul său, până în cele mai mici amănunte desăvârşit, ne-a făcut să înţelegem cum de a stăpânit Napoleon atâta timp Europa prin devotamentul exaltat al soldaţilor lui. Mai ales în actul când, păzind la uşa Ducelui de Reichstadt îl opreşte pe Metternich să intre spunându-i: doarme Împăratul. — Dl Bălţuţeanu, prin interpretarea sa ne-a făcut să trăim întreaga epopee napoleoniană, întreg ansamblul, a fost cât se poate de bine şi, din lipsă de spaţiu nu putem vorbi de fiecare în parte. * A doua reprezentaţie a companiei Bulandra a fost Marchizul de Priola, dramă în trei acte de H. Lagedau. Această dramă, este poate una din rarele opere dramatice cari de la început până la sfârşit ţin încordată atenţia spectatorilor prin desfăşurarea recede a acţiunei, logică şi strânsă, fi■nd în întregime o crudă biciuire a societăţei de azi, de eri şi de mâine, pentru păcatele pe cari le-a avut le are şi le va avea, punând faţă în faţă şi în luptă o societate perfidă, egoistă şi necinstită, cu un om care are curajul de a-şi afirma păcatele şi a nu le condamna, în timp ce societatea şi le ascunde şi totuşi le condamnă. Dl Toni Bulandra în Marchizul de Prola ne-a arătat varietatea marelui său talent. Cu un curaj, pe care unii l-ar numi cinism, Marchizul de Priola trece prin viaţă minţind, înşelând şi sfidând, aruncând în faţa tuturor adevărul faptelor sale, luând vieţei tot ce poate îua, demascând pe toţi din jurul său, dându-le pe faţă necinstea şi înşelăciunea deopotrivă predicatorului ca şi femeei, înfrângâdu-i şi umilindu-L. Dl Toni Bulandra, cu o mască admirabilă şi cu un joc în adevăr clasic, a făcut din Marchizul de Priola cdia ce trebuia să facă un om unic prin afirmarea curajului şi adevărului, prin superioara sfidare aruncată celor din jurul său, fiind duios şi rău, îndrăgostit şi cinic în acelaş timp. Elegant, ca un adevărat arbitru, îmbătrânind şi totuşi plin de viaţă, văzându-şi boala şi moartea le sfidează, în luptă cu fiul său care pare o răzbunare a societăţei, şi care este învinsă şi în el. Dl L. Bulandra în Le Chesne ne-a redat cât se poate da bine tipul omuluiuşor, acomodabil societăţei în care trăeşte şi totuşi mai bun decât alţii. Dna Sandry-Bulandra în dna de Valeroy a fost la înălţimea situaţiei cerută de rolul unei femei care pozează prin virtute şi se revoltă atunci când, căzând, este respinsă Ansamblul ca şi la ceialaltă reprezentaţie cât se poate de bine Decorurile exact la notă şi toaletele doamnelor artiste admirabile. Publicul clujan aşteaptă cu nerăbdare şi cea de a treia reprezentaţie a companiei Bulandra *. Fracul Ţara corupţiei Poate că sicăiri în Orientul european — căci Occidentul întreg este ferit de astfel de slăbiciuni — nu se practică corupţia pe o scară mai întinsă, ca la noi. Noţiunea bacş ş a ajuns să fie de origine curat românească. A primi bacş ş, sau în termen juridic consacrat, mită, pentru că mita nu este altceva decât un bacşiş oferit unei persoane oficioase, nu mai este nici o jenă pentru nimeni. Din contă, aceasta mituire este obligatoare pentru toţi aceia, cari au de a face cu oficiile noastre de orice natură. Desigur că In primul rând vinovăţia acestei stări nedemne cu situaţia unui funcţionar public o are guvernul, care nu ştie, să sadlveze demnitatea amploiaţilor ţării, printro remuneraţie bine chibzuită şi prin crearea de anumite înlesniri, cari să le uşureze traiul zilnic. În al doilea rând este publicul însuşi, îndeosebi elementul evreesc, ale cărui tentative de mituire sunt îndeobşte cunoscute. Această tristă stare de lucruri prejudiază într un mod ruşinos prestigul Statului atât în interior, cât şi în begâturile noastre cu streinâtatea, cu care avem atâtea interese comune. — Este o insultă nemaipomenită să auzim veşnic din gura streinilor, că In ţara românească se poate exopera orice cu ajutorul bacşişului. Dar obiceiul acesta atât de compromiţător este Introdus şi practicat pe o scară întinsă şi In oficiile româneşti, cari ne reprezintă în streinătate. Nelipsita dijmuire a streinilor cu legături în ţara noastră funcţionează într’un mod compromiţător la toate Ambasadele şi Consulatele noastre din streinătate, unde viza paşapoartelor aduce beneficii mai mult sau mai puţin rentabile, în orice caz insă enorda înjositoare pentru demnitatea ţării noastre. Călători sosiţi de curând din Viena ne spun, că funcţionarii de la Legaţia noastră de acolo se dedau la compro lbuma 102B misuri nedemne pentru funcţiunea lor, pentru a lansa o chestiune pe care este obligat să o îndeplinească în mod gratuit, câtă vreme la alte Legaţiuni formalităţile streinilor se îndeplinesc cu o rară promptitudine şi în mod cu totul gratuit. Unii dintre slujbaşii noştri din streinătate au legături de afaceri cu vameşii de la frontieră şi cu alţi cointeresaţi din administraţiile centrale, unde şi îndrumează speculanţii, cu siguranţa, că în schimbul unei sume oarecare im li se va refuza nici un angajament. De aceea vedem atât la vamă, cât şi în Ministere o seamă de funcţionari, ridicaţi la situaţi materiale uimitoare, câtă vreme alţi colegi de ai lor sunt necesitaţi, să declare grevă pentru a-şi putea revendica din partea unui guvern nechibzuit o situaţie mai corespunzătoare nevoilor zilnice. Aceste grave defecte morale ale slujbaşilor ţării au o răsfrângere dureroasă şi extrem de păgubitoare asupra celor mai vitale interese ale Statului nostru. Ele slăbesc într’o mare măsură încrederea streinătăţii în forţa noastră morală şi zdruncină din temelii prestigiul vieţii noastre economice. Toată specula neînfrânată, ce se practică astăzi pe pieţele noastre comerciale nu este decât efectul ruşinos al acestor slăbăciuni. Puterea bacşişului a corupt personalităţile cele mai influente, pe cari specula le inghenunchează cu o nemaipomenită îndrăsneală. In faţa acestei situaţiuni extrem de îngrijitoare în zadar se iau măsuri de îndreptare. Mai întâi distrus motivul, ca să dispară efectul. Urmărirea corupţiei pentru ambele părţi trebuie începută cu cea mai mare stricteţă. Nu este suficientă dispoziţia C. P. în materie de mituire. Astăzi trăim vremuri anormale, când se impun sancţiuni de adoptare cu efect imediat. La Berlin s-au instituit comisii speciale în preajma tuturor centrelor comerciale, pentru judecarea imediată a speculanţilor. La noi se impun îndeosebi aceste măsuri cu o îndoită însărcinare specula şi corupţia. Numai atunci vom scăpa, fie şi numai în parte de calamităţile de astăzi Mişcarea studenţească Sâmbătă s'a produs o nouă mişcare între studenţii de la Universitatea din Cluj. Se ştie că o parte dintre studenţi reluaseră cursurile. Majoritatea studenţilor pretinde că aceştia au fost forţaţi şi de aceea au încercat sâ se adune Sâmbătă în localul Universităţei pentru a se consfătui. Aici au fost opriţi să intre, de către organele poliţieneşti, în ordinul dlui rector. Studenţimea indignată de această măsură, a mers la locuinţa dlui dr Iacobovici, unde a manifestat ostil. Intre studenţi domneşte o mare fierbere. Ei, nu vor să reia cursurile, menţinând hotărârea de a rămânea solidari cu colegi lor de la celelelte Universităţi. Studenţii au participat la primirea A. S. Regele Principele Carol. Jugoslavia, acceptat contra-propunerile grecești ATENA. — Reprezentantul Jugoslavia din Atena a declarat ministrului de externe grec că Iugoslavia a acceptat contra-propunerile greceşti relative la zona liberă şi Salonic cu modificări secundare.