Patria, octombrie 1923 (Anul 5, nr. 212-236)

1923-10-14 / nr. 223

Claj, Dumineca 14 Octomvrie 1923 LEI EXEMPLARUL Aa.nl ¥■ * Numarul 223 Deschiderea Lob! se deschid Corpurile Legiui­toare, transfor­­mate după circumstanţă în adunări politice ale dibuia liberal. Aleşi fraudelor electorale îşi­­ dau iarăşi Întâlnire în» Dealul Mitropoliei, ca să primească şi să execute porun­cile şefului lor, tânji# 11 dattuesc recu­noştinţă, pentru plăcerea de a fi consi­deraţi reprezentanţi ai naţiunii. Mulţi nu vor fi crezut câ noul an politic se va începe sub acelaş decor şi cu aceiaşi actori. Erau atâtea îndi­na­­ţiuni împotriva guvernării actuale, încât multora le părea o imposibilitate ca dl Brătianu să dea hedi şi anul acesta sezionea ordnară a Parlamen larii. Totuşi In dspreţul tutor­or realităţi. * lor, dl Ionel Brătîanu aruncă o noră sfidare opinai publice, slinda­ o să asi­ste la un nou­­spectacol­ parlamentar, tot atât de Infmnctuos şi tot atât de ridicol ca şi cele de până acum. Sazionea ce se desb’de Luni este cea dintâi sub regimul Constituţiei noul. Activitatea Parlamentare! din această seziane va avea deci ca punct de spri­­jin monatruozitatea unei legi, rare s’a votat fără consultarea,ţării şi împotriva intereselor ei. E de »juna să snpntim asprul rechi­zitoriu pe care cel «val înalt magistrat al ţării l-a rostit cu prilejul des­cide­­rei anului judecă­tor­esc, ca să vedem dacă adunările personale ale dlui Brăt­oianu mai pot avea autoritatea de a legifera.­­ Dar cari sunt intenţiunile guvernatei şi ce operă (?) mai poate înfăptui Par­lamentai dam? Pentru a avea un răspuns potrivit, e­s­­te ajuns să vedem ce a făcut trâpâ nunţe t şi dacă bilanţul activităţeî Par­­aîe pitulai actual în cele două sezluni tft.ute poate da dreptul majorităţilor parlamentare de astăzi să rămână încă o sezloBB acolo unde numai prin fraudă sau pătat strecura. E de prisos sft reamintim ilegalita­tea alegerilor pe baza râ^ora decorsţii majoritari deţi şi astăzi mandatele lor. Ne mulţumim că exim tn câteva cuvinte aşa zisa operă pozitivă a gu­vernului setea­, înfăptuită cu sprijinul legislativ al Corpurilor legiuitoare. Guvernul refacerea economice şi al or­dinei sociale, îndeplinita- şi-a oare până astăzi angajamentele contractate faţă de ţară, tocmai la temeiul aces­­tor două mari necesităţi cari sunt re­facerea economică şi restabilirea ordi­­nei 80d­are? Sigur că, nu. Sub raportat economic situaţia în care ne găsim astăzi este lamentabilă. Guvernul libe­ral nu a putut păstra nici măcar suc­cesiunea rămaşi­­ la guvernul ave­­rescan. A ratslt să prăbuşească viiaţa,pro­vocând o excesivă scumpire a traiului. Parlamentul a votat o lege împo­triva speculei. Rezultatele el sunt ne­gative. Pentru echilibrarea anul beget bazat pe fictivități nî s’a dat o lege fiscală, a cărei aplicare, este o povară pentru bietul contribuabil. • Dar cea mai strălucită marcă a ac­­tivităţel guvernului pa terenul econo­mic este falimentul polittael „prin noi înşine’, şi insuccesul Intervenţiilor fă­cute de dl Vlatilă Brătianu, pe lângă marii capitalişti ai Apusani­. Încolo, dezastrele căilor ferate cu pagube de miliarde, destrăbălarea mă­surilor pentru import şi neputinţa unei brmne organizări a exportului. In ce­ea ce priveşte­­ordinea socială, guvernul dlui Brătianu nu a făcut alt­ceva decât să propage anarhia în toate straturile societăţei. Parlamentul său l-a secondat şi în această operă de dezagregare socială. Toate agitaţiun­le dn ţar­ă, printre ceri trebue să reamintim greva func­ţionarilor politîci, se datoreac lipsei de autoritate a guvernului câtedată, iar de cele mai multe­ ori anarh­ei ce el însuș o propigă. Ultimel caz, e vorba de asa zsul complot fascist, constitue cea mai strălucită dovadă a acestei anarhii tragice. Aceasta este tot ceea ce a făcut dl Brătianu cu sprij­nul majorităţilor par­lamentare, din tot ce s-a propus să aducă la îndeplinire, atunci când îşi scuza fraudele electorale prin viitoarea sa operă­ legislativă. Ce va putea face in noua seziune? Legile complimentare ale Constatan­ţ­ei, chiar de vor fi votate, nu vor ră­mâne. Leg­itaţia Parlamentului libceran va fi desfiinţată odata cu fundamentul ei, care este Constituţia. Nici unul dinte guvernele care va oune celui altat nu va putea recunoaşte legalitatea acestor reg­alii alcătuite la Cercul de Studii şl partid­­ul fără consultarea ţării. Pe terenul economic Parlamentei s’a dovedt incapabl, și suntem s­guri că nici la seziunea aceasta nu va putea face mai mult, decât până acum. Cât prvește restabilirea ordnei so­ciale, Parlamentul liberal este cel mult on­egest provocator de dezordini. E tot ce se poate spune la deschi­derea Corpurilor legiuitoare. Parlamentului Statistica muncii O conferinţă internaţională O conferinţa internaţională pen­tru statistica muncii va avea loc la Geneva la 29 Octomvrie 1923, imediat dapăi în­hiderea celei de a 5-a dest an­ a Con­ferinţei internaţ­onale a muncii. Directorul biuroului internaţional al muncii a adresat tuturor Statelor n­em­bri ai organizaţiei intern­aţ­onale a mun­cii, o scrisoa­e prin care le aduce la cunoştinţă chestiunile cu care se va ocupa Conferinţa şi le invită să-şi tri­­ma­ată reprezentanţii. Conferinţa va examina următoarele­le­ chestiuni: 1. Clasificarea Industriilor și profe­siunilor pentru întocmirea statisticilor muncii. 2. Statistica salariilor și a duratei muncii. 3. Statistica accidentelor de muncă. Directorul biroulni scoate în evidență, în comunicarea sa, că nu este vorba de fixat cadre uniforme pentru întocmirea diferitelor stattadd­e muncii din dife­ritele ţări ; acestea sunt în majoritatea Citarilor întocmite pe baza un­or dispo­ziţii int­egile sau regulamentare psi­o­nale. Insa apare ca posibilă adoptarea unor metode care să permită gruparea datelor existente în vederea obţinerei elementelor de comparaţie internaţională. O asemenea conferinţă prez­ivă un mare interes mai ales pentru acele State, care sunit la începutul organizării und­­eivic­ de statistica a muncii, şi care cu acest prilej vor putea obine iedica­­ţiuni preţioase asupra metodelor între­buinţate la ţările care posedă o expe­rienţă mai îndelungată în acest dome­niu. Pe lângă aceasta, reuniunea de la Geneva e reprezentanţi ai serviciilor na­ţionale; de statistică va permite exper­­tlor să ie­ie relaţ­­ni personale şi să stabileascâ un contact direct cu E­roul inter­national al muncii, ceea ce va con­tribui la aplanarea d­ficultăţ­lor pe care le poate prezintă întocmirea unei docu­­mentaţi­uni internaţionale. CRONICA ZILEI Prigonirea românilor din Iugo­slavia. Subt titlul „încep oare prigo­nirile?* citim următoarele în „Graiul Românesc“, gazeta fraţilor din Bana­tul Iugoslav: „Procurorul de Stat de Panciova a pus sub acuză de agitaţie la rebeliune pe următorii fruntaşi din satul Petco­­vasela, bănate da­­­că la 1 Ian. 1923 ei ar fi îndemnat poporul ca să pro­testeze centra testa lărel unui cotar pe care satul nu-l voia: Nicolae Meda proprietar de mână, Nicolae Snfarte învăţător, Ştefan Mioeco, Mita Todo­­rov şi Trifu M­­ăr econom. Pe un co­merciant, fratele unui luptător de al nostru l a pus sub acuză de fur­, pen­­tru că înainte cu 2 ani a tăiat un ulm mic cu învoirea primarului comunal, iar acum de curând la pus în arest preventiv acuzându-l de complice la înstrăinarea banilor Statului săvârş­iă de un funcţionar a­l Dnecţiunei Finfun­­ciare. Acest funcţionar la zeci de oa­meni dedea împrumut mai ales în ul­timul an şi dintre toţi aceşti datoraşi, atacurile tuturora s’au îndreptat numai în contra neguţătorului nostru a-i ni­mici creditul, a-i face de ruşine şi a-i face pagube. Suntem în curat cu soar­­tea ce ne aşteaptă, dar nu vom des­pera nici pe la moment știind bun.*. că Sunteţi toţi suf­eteşte cu no*. F­un­­tsşii Oveei stau şi astăzi în înth**oaie nentrecă făptuitori necunoscuţi le-au furat cassa cca bani a Satulu'. Ei sa găsit pe mâini de d ncolo ai Dunăre*, iar urme de a făptuitorilor în sttul V.şniţa din Vechea Sârb­e, unde s’au găsit teancuri de ben! cu s­tilul co­munei ce fâşie. Eşind autorităţiie noastre la faţa locului, au fost rtspluse şi scoase d­e sat de autorităţile admi­nistrative aie acelui sat. Trim­ MtSia, ţâraa, din Petrovaseîo stă şi astăzi In temniţ* Pandove! bănuit de vătămarea Mijestâţii Sale, nefiind aici o dovadâ în contra lui, iar scasă familia şi ave­rea i se prăpădeşte.“ * Reglementarea emigrărilor. S’a inf­inţat pe lângă M­a­sterul sănătăţii publice, sî muncii şi ocrotirilor sociale, o comisiace consultativă a meg­aţieni­­lor, cu următoarele însârcicăd: Să propună normele după cari se vor rezolva cereriie de im'g­are la d em g­are. Să-şi dea avizul asupra ce­rerilor de imigrare sau de emigrare, cari prin natura lor ies în cadrul nor­melor stabilt® în virtutea aliniatului precedent. Să propună mîsurile ce sunt de luat pe cale lgală, regulamentară sau de alt ord n, în legătu­r cu mi­­graţiar­ile sau sâ-ş! dea av­izul asupra măsurilor propuse în acelaş­i mod de către autorităţile­ în drept. Să-şi dea avizul asupra ceriiîor de autorizare pentru înfiinţarea sau funcţionarea în­treprinderilor ce se ocupă cu transpor­tul emig­enţior sau cu vinderea de bilete da transport pentru aceştia Să propună măsurile ce urmează a fi luate pentru evitarea abuzurilor ce s’nt face în dauna Statului sau a em­granţilor de cifra întreprindente indicate în ali­neatul precedent. Comisi­iile vor fi prezidate de drept de Ministerul sănătăţii publice, al mun­cii și ocrotirilor sociale sau de d­lega­tul său. Accesul streinilor in ţară La întrebarea noastră categorică de act o săptămână, ce­ s’a ales cu ordo­nanţa de 1 Octombrie prin care ur­mau să fie­ evacuaţi streinii, guvernul s’a mulţumit să ne răspundă evasiv prin oficiosul său, spunând câ s’a mai acor­dat un termen de amânare până la 1 Decembrie. Este clar că acest termen, pu­s de dl Vărtoianu, are ca scop să nu­­se procedeze la darea afară din ţară a acelora care au intrat tot cu concursul or­­gendei de sub autoritatea dsale■ Dacă nu s’a putut face la 1 Octombrie, cum are să se Înfăptuiască în toiul temei ? Dl Vârtoianu ştie foarte foarte b­ur acest lucru. Umitor este faphil câ în r&spunml care ni s’a dat, guvernul mărturisea că n'are cunoştinţă de intrarea în ţară a refug­aţilor nemţi. Organul său zilnic aducea cazul la cunoştinţa autorităţilor faţă un guvern care nu ştie ce se petrece în ţară, şi un ziar care s’ie tot ce se petrece în sânul partidelor, dar nu ştie cine vine să pună stăpânire pe avuţia naţională şi să ne strici gospodăria in­ternă. Dar pentru a şi ascunde slăbiciu­­nia, oficiosul guvernului s’a întreb­at dacă faptul relevat de noi este adevă­rat Ne am grăbit ca chiar în anul de Ieri al ziarului, să arătăm cum un neamţ din Daesseldorf, devine mare ca­pitalist la Cluj, având in pu­spectivă şi alte întreprinderi. Dl Vârtoianu cunoaşte acest caz, cum foarte bine a cunoscut cazul de astă­­vară, când la Sib­n s’au adunat zeci de profesori din Germania, făcând pro­paganda printre iaşi pangermană. Cum n’a luat atunci nici o măsură dl Vhi­­teanu, aşa nu va lua nici de data ri­ce asta. In loc ca să fie expulzaţi streinii dinainte, lasă ca să între abţli noul, des­­chizăriu-le, căile cele mal fericite pen­tru îmbogăţire. Noi nu putem şti ce se petrece In alte oraşe, dar suntem Informaţi că în nenumărate locuri se repetă cazul dela Cluj al dlui Huibert din Düsseldorf. Se înţelege dela sine ca o astfel de să­­lăşluire pt pământul ţarei, atrage în jurul, ,pionului“, mulţi alţi germani sau streini de diferite categorii. Ar rămânea Insă fără o complectă explicaţie, strigătul nostru, dacă n'am mai adâuga că încetâţenirea capitalului strein, se face sub acelaş guvern care prin măsurile de­­naţionalizare“- ale dlui Sassu, a lovit crud în micul capi­tal românesc din Ardeal Astfel că, ju­decat după proppriile sale fapte, guver­nul liberal, între alte neajunsuri adine­neamului, va purta cu ruşine pecetea înstreinâri conştiente a ţării. NOTE Turneul Teatrului Na­ţional din Bucureşti O echipa formată din ce mai de seama ar­tişti ai Teatrului Naţional din Bucureşti face un turneu in Ardeal, Banat şi Bucovina. Ajunge­­să amintim că între aceşti artişti e şi dl Ai­­s­it de Dem­etrinde, neîntrecutul Hamlet, al sce­nei româneşti. Că echipa a plecat sub condu­cerea tin­­itului r­eşter în dramaturgie I. Marin Sadoveanu, a cărui largă şi profundă pricepere e o garanţie de desăvârşită reuşita a reprezen­taţiilor. Se vor juca: „Hamm et“, tragedia prin­ţului tulburat de contradicţiile profunde ale sufletului său, — Vlaicu Vodă, drama istorică puternică şi sugestivă a lui Al. Davila,­­­­Moartea lui Fulger, dramatizare a cunoscutei balnde a lui G. Coşbuc,— Pe malul gârlei — comedie de As­ca­n­io, Arvnate şi Pepelea de Alexandri. Spectacolele vor fi precedate de conferinţe ţinute de dnii V. Al. Jean, Horia Furtună, Ion Pilat, Marin Sadoveanu. Montarea pieselor se face intr’an fe! puţin obişnuit la noi, va fi o montare In perdele şi cu foc de lumini — potrivită atmosferei ce se desprinde din fiecare piesă. Cei rari de frunte repre­zentanţi ai teatrului românesc pot fi siguri de entuziasmul unei strălucite primiri din partea noastră a tuturor. Propaganda culturală prin teatru îşi va da roadele cuvenite. Itinerarul exist al turneului e cum urmează: 12—14 Oct. la Lugoj; 15—16 O­t. la Oraviţa ; 17—19 O­t. la Timişoara; 20 - 22 Oct. la Arad; 23 Oct. la Deva; 24—25 Oct la Orăştia; 26-28 Oct. la Sibiu; 29-30 Oct. la Alba-Alia; 31 Oct—1 Nov. la Târgu-Mureş; 3—4 Nov. la Bistriţa ; 5—6 Nov. la Baia-Mare ; 7—9 Nov. la Satu-Mare; 10—11 Nov. ls Cucii-Mari; 12—14 Nov. la Oradea-Mare; 15—17 Nov. la Blaj; 18 Nov. la Sighişoara; 19 21 Nov. la Braşov; 23-25 Nov. la Cernăuţi; 27—29 Nov. la Chişinău; 2 Dec. Turda; 3 Dec. la Abrud. — Salutăm cu bucurie această încer­care frumoasă şi atât de obositoare pentru actori şi conferenţiari. Ei vor fi primiţi cel puţin aşa de bine,cum a fost turneul de pre­vestitor înţeles a lui Antonescu ,în 1913. In jurul unor acuzaţii In baza dreptului de apărare, publi­căm scrisoarea de mai jos, pe care dl Prefect Mureşianu rti-o adresează ca răspuns la învinuirile ce l sau adus: Domnule Director, Abia azi putând lua conoştinţa da ata­curile al căror obiect sunt, de câteva zile în ziarul „Patria* Imi ţin de datorie să dau publicului cetitor, următoarele infor­­m­aţiuni exacte : 1) Chestiunea d-lului Liviu Dan a fost rezolvită de Minister, nu de mine, şi de­sigur nu pe considerentele că dsa, este fratele dlui deputat naţionalist Siver Dan, ci pentru motivul că dl dr. Liviu Dan, a Încasat 18 luni Incoptriu, leafa de prim-notar judeţean II, în valoare to­tală de 45703 lei fără ca dsa să fi făcut in schimbul acestei lefi, un minut mă­si, serviciu la subprefectura judeţului Cojocna, şi fără sa fi avut în tot acest timp, un concediu în regulă mici pentru o zi după cum se poate constata din do­sarul dsale, căci cererile dlui dr. Liviu Dan, semnate de dsa ca „prim-notar judeţean" şi înregistrate îa subprefectura sub N-rele 1471 din 11 Februarie 1922, şi sub 2709 din 12 Martie, acelaş an şi prin cari cere câte un concediu,­­de câte o lună de zile, „pentru a şi găsi cvartii şi aşi aduse familia îa Cluj“ — au luat rezolvite nu formele legale, — ci după spusele dlal dr. Meleş, fost prefect pe acea vreme, — dsa şi dl subprefect Utalea, i-ar fi dat îngăduinţa numai verbal, ca să nu se prezinte la serviciu de primnotar, unde era transferat in baza ordinului ministerial cu No. 577 din 3 Febr. 1922 (deci na înaintat) pentru timpul solicitat de dl Liviu Dan, în petiţiile sus menionate, şi aceasta maximum, până la 1 Aprilie 1922. De atunci d-sa a fost solicitat în repar­­tile rânduri să-şi ia postul în primire, dar dl Liviu Dan, sub pretext că nu-şi găseşte locuinţă confortabil, în Cluj, —­ nu şi l’a last,—şi-a luat însă regulat la înce­putul fiecărei luni, leafa plus diferenţei indemnizirii de l­ocuinţa, în valoare de vreo 500 lei lunar, care se dă pentru funcţionarii din Cluj, deşi d-sa locuia la Mociu. La venirea mea în Cluj, ca prefect, în tn August 1923, mi s’a atras atenţiunea asupra acestui fapt ilegal, intr’o comisie administrativă, iar dl subprefect delegat, Gheţîe, a raportat tot in acea comisie asupra cazului dl Liviu Dan — aşa după cum se arată mai sus. Faptul era prea­ greu, ca să nu se ia o măsură in consecinţă, după cum cerea şi comisia admirjistitivă. Natura!, că eu a trebuit să înaintez raportul dlui subprefect delegat, cu Nr. 8945 dlui ministru de interne, regându­l „să ia cunoştinţă de el şi să dispună cele ce va crede de^cu­­viinţă*, — şi numai atât! Dl ministru — răspunde sub Nr 64728/23 că îl consideră demisionat, nu destituit pe dr Liviu Dan din postul de prim-notar judeţean 11, pe ziua de 1 A­prilie, (deci H considera 2 luni de con Iarăşi specula In Cluj viaţa este mai scumpă decât în orice alt oraş al ţârii — Specula ce se face sub ochii autorităţilor Orice călător, venind dim orice parte a ţării, va îi putut constata ca surprin­dere, că în Cluj preţurile sânt mai scumpe decât Orlande. De c®, — când In apropiere saat Oraşe r­unt mai eftine şi când ch'sr la Bucureşti eu este o scumpete atât da pronunţată. Coardanţii noştri­ au făcut multă gălăgie contra legel speculei, accentu­ând pe toate căile că scot „solizi”, că nu au nevoie da măsuri poliţieneşti şi pretindeau să nu li se aplice legea a­­ceasta drastică. înţelegeam şi noî «fi luăm apărarea lor, convinşi efi vor fi cu adevărat solzi şi nu se vor face vinovat­ de speculă. Ce se întâmplă însă ? Mai ales ar­ticolele de alimentaţie şi mâncările dela restaurante sunt scumpite într’un mod ne­mai­pomenit, şi se desfăşoară o speculă să-fi ruşine. Să dăm mai joi an exemplu din preţurile cnu! restaurant (Gimbrinus) lunt unul dintre cele incite. Iată preţu­rile aşa după cum urmează în listft: Varză umplută 20 lei, golaş «Scuesc 22, papricaş de porc 22, ficat de viţel 18 friptură de gâscă 40, şniţel papri­­cat 30, muşchi de porc 30, friptură de barbsce 18 miachi englezesc 30, crap­­a grătar 40, safăa la grătar 40, coa­­iţe de porc 32, pulpă de iepure 30 etc. Prin urmare nu poţi lua masa cea mai simplă fără 50 Iei, tomaland­a, când la Sibiu cu 30 lei poţi lua o masă foarte faină, dar chiar şi la Bucureşti cu 35-40 lei mânând mai bine ca la Cir­­­ca 50. Totuşi nu pot zice negustorii noştrii că «*a purtat ca ei pres sever comisia spemiei. Saat o samadeaîe de procese cari au fost pus e la dosar ş! ameninţă să se prescrie, tot atancia « ând Jn alte oraşe mult mai eftine pentru ca porţia de pâlce cantârea cu 10 gr. rra! poţin, «n argustor a fost pedepsit cu 10.000 lei. Fiţă cu specula neruşinată dla ora­şul nostru nu numai că nu vom mai lsa apărarea comercianţilor speculanţi, dar invităm chiar autorităţile să îa ceie mai drastice măsuri pentru suprimarea speculei. Vom aduce date nasoi din cari sa va vedea îa întreaga ei goliciune ruşinoasa spscală făcută de citire ne­gustori sub ochii autorităților. cediu solicitate de dsa prin petiţiile din Februarie şi Martie a. c.) şi-l obligă şi revi­zuie Statului întreg salarul pe nedrept ordonanţat de sub prefectură şi primit de dl dr Liviu Dan, dela 1 Aprilie 1922 şi până la 1 Agust 1923. Astfel sta cazul dr d­lui Liviu Dan, d­in toată adevârătatea lui. Alte cazuri de acest fel nu cunosc, şi vă asigur că dacă ar exista în judeţ aş proceda tot ca şi în acest caz. Ia ce priveşte scrisoarea pe care mi-o adresează tot prin „Patria“ fostul agro­nom de la Oşorhei, Moftache, cum 11 zic ţăranii, răspund că din cercetarea pe care a făcut-o şeful dsale, dela Direcţia gene­rală a agriculture! din Cluj, dl Inspector general, Fioru, in urma unei reclamaţiuni adresată M. S. Regelui de preotul Stă­­nescu şi mai mulţi locuitori, — ancheta la care am asistat şi eu, — s’a constatat că reclamanţii au dreptate, după cum le a spus in gura mare dl inspector general respectiv fapt pentru care dsa l-a şi che­mat la biuroul său din Cluj, pentru a­ le face revizuirea la Comitetul central agrar din Bucureşti. Această cerere de revizuire, dl Inspector Fioru, care ţine locul şi de consilier ■­­gricol al jud. Cojocna, dsa nu ar fi fă­cut o, dacă nu ar fi deplin convins de adevărătatea plângerii locuitorilor din O­boihsi. Cred că e sub demnitatea mea, de a mă ocupa de celelalte insinuajiuni ale fostului agronom, de socoteala pe care o face, cfr. asigurându-l că in curând i­ se va da fotografia purtării dsale de funcţio­nar — cu întregul bilanţ — despre care dl Petrin­, distinsul director general şi exprima ori în faţa mai multor intelectuali din Jocul Nobil, „că îl va băga in puş­cărie­ pe acest Dimoftache — şi asta va fi posibil ca o răsplată a muncii dsale. Când să ştie cu musca pe căciulă, nu iar strica să aîdă mai mult obraz. In chestiunea aprecierilor pe cari un anonim din Turda le pune in sarcina dlui deputat Boailu, dsa le desminte pe cu­vântul său de onoare, intr’o scrisoare ce-mi adresează iar ceie privitoare la ancheta in contra fostehri prefect sunt lipsite de tem­ei. Prefect Siptimiu Mureșan. Practica negusto­rească Avem negustori români, dar nu sunt sprijiniţi nici organizaţi Văzând firmele comerciale streine atât de numeroase in oraşele mai area ale Ardealului, s’ar crede ca românii nu sunt făcuţi pentru a negustori. Nimic mai greşit decât aceasta, căci d­mpotrivă o bună parte a poporulu! nostru are în­clinaţii fireşti pentru negustorie li lip­seşte !nsă practica negustorească; apoi cei ce rcuştac să se afirme ca negu­stori nu sunt îndestul de sprijiniţi şi nu sunt organizaţi. Pe când prăvăliile streinilor se în­mulţesc, ale românilor adesea se închid din cauza şicanelor, pe cart­­e Indufa, fie din partea proprietarilor de care streini, fie din partea organelor poliţie­neşti mituite. Dacă negustorii români ar avea unde să-şi facă stagiul de practică inguatorească, sft se familiarizeze cu me­canismul aprovizionarei şi desfacerea mărfurilor, şi dacă a’ar bucura de mai mult apr­ob­, organizându-se, temeinic în breslele lor, am deplină siguranţă, că firmele comerciale româneşti pot atunci să susţină cu succes concurenţa strei­nilor. In vechiul Regat se introdusese îna­inte de război banal obiceiu, ca tinerii absolvenţi de şcoli comercial, să facă un an practică negustorească, înainte de a căuta angajamente pe la bănci şi alte firme comerciale sau industria­l. Orice neg­­utor strein era dator să pri­mească pe aceşti practicanţi români, spre a se introduce în tainele negusto­riei, fixându-li-se o remeneraţ­e egală cu aceea a practicanţilor de altă na­ţionalitate. Rezultatele acestei obliga­­tivităţi a practicei negustoreşti au fost neaşteptat de îmbucurătoare, căci pe urma ei au răsărit multe firme româ­neşti. Ar trebui să se respecte mai departe această ang­jire de tineri ro­­mâni tn prăvăliile streinilor pentru ds­­săvârşirea cariere! negustoreşti. In chi­pul acesta ar fi scutiţi români! de In­convenientul neînţe­egurilor ce sa pro­duc aduse» în prăvăliile streinilor,unde limba românească e cu totul ignoraţi şi chiar dispreţuită Solidaritatea negustorilor români este aproape neexistentă. De pildă, avem în Cluj o Cameră de comerţ, unde membrii români foarte cu greu se de­ranjează ca să ia parte la şedinţe. Dimpotrivă membr­i minoritari se pre­­zintă întotdeauna în număr mai mult decât sufi­cient Este lesne de înţeles, că şi această ristitaţie îşi păstrează mai departe caracterul străin şi aceasta de sigur numai din vina negustorilor români, cari nu sunt destul de organi­zaţi şi nu-şi înţeleg interesul lor. Negustorii români trebue să ştie, că prin indiferenţa lor, neglijând de a sta strâns uniţi în jurul Camerei de co­merţ, pierd singuri ocazia da a-şi apăra o poziţie de drept câştigată, însă de­­pt rămasă la discreţia ştie­nilor, cari ştiu mai bine şi sânt mai pregătiţi spre a se ocroti interesele. Neglijenţa acea­sta aduce cele mai serioase pagube negustorilor români şi le pun la inimă cu toată insistența, sa se reculeagâ din vreme şi si chibzuiască cele necesare, ca să nu li se poată zice că au lips­t de la datoria lor. Carpatin. EFEMERIDE Incognito Când domnitorii ţârilor sau principii vor să Călătorească şi el ca orice muritor de rând, şi se piardă necunoscuţi şi neştiuţi de nimeni în t­inuitul pestriţ de oameni, se întâmplă adeseori să facă cunoştinţă cu lucruri ce nu le vin tocmai pe plac. Şi n'au încotro atunci capetele Încoronate, tabite să se plece, şi ele în faţa legilor de tot felul, făurite pentru cei mici şi smeriţi. E o plăcere şi asta poate, să te cobori şi să mergi cu mulţimea, pe drumul spinos al tuturora, întocmai cum pentru mulţi ar fi tin deliciu sî-şi simtă câteva clipe măcar coroana pe cap. Din călătoriile incognito ale domnitorilor te povestesc de multe d­­ anec­dotele cele mai hazlii. De curând, moştenitorul tronului englez prin­ţul de Wales, călătorind sub numele de Lord Renfrew, când să coboare de pe vapor pe uscat un Quebec, a trebuit să răspundă şi el, întocmai ca ceilalţi pasageri, la întrebările func­ţionarului dela serviciul de emigrare. Felul cum s'a achitat prinţul de această formalitate se poate vedea din rândurile ce urmează Func­ţionarul: ce ocupaţie ai de prezent? — Prin­­ţul­ Nid­ana. Scopul călătoriei în Canada ? — Şi mă distrez. Câţi bani ai la dta? — Altătia câţi îmi trebue. Ştii ceti şi scrie? — Da. In ce limbi? — Numai în cinci Deşi date dela al treilea etaj răspunsurile prinţului, funcţionarul canadian s’a declarat totuşi mulţumit cu ele şi apăsând ştampila umedă pe paşaportul Lordului Renfrew, îi făcu acestuia posibilă descinderea pe us­at, pe te­ritoriul al cărui suveran puternic e chiar tatăl său. ARISTARC & COMP.

Next