Patria, octombrie 1923 (Anul 5, nr. 212-236)
1923-10-14 / nr. 223
Claj, Dumineca 14 Octomvrie 1923 LEI EXEMPLARUL Aa.nl ¥■ * Numarul 223 Deschiderea Lob! se deschid Corpurile Legiuitoare, transformate după circumstanţă în adunări politice ale dibuia liberal. Aleşi fraudelor electorale îşi dau iarăşi Întâlnire în» Dealul Mitropoliei, ca să primească şi să execute poruncile şefului lor, tânji# 11 dattuesc recunoştinţă, pentru plăcerea de a fi consideraţi reprezentanţi ai naţiunii. Mulţi nu vor fi crezut câ noul an politic se va începe sub acelaş decor şi cu aceiaşi actori. Erau atâtea îndinaţiuni împotriva guvernării actuale, încât multora le părea o imposibilitate ca dl Brătianu să dea hedi şi anul acesta sezionea ordnară a Parlamen larii. Totuşi In dspreţul tutoror realităţi. * lor, dl Ionel Brătîanu aruncă o noră sfidare opinai publice, slinda o să asiste la un nouspectacol parlamentar, tot atât de Infmnctuos şi tot atât de ridicol ca şi cele de până acum. Sazionea ce se desb’de Luni este cea dintâi sub regimul Constituţiei noul. Activitatea Parlamentare! din această seziane va avea deci ca punct de sprijin monatruozitatea unei legi, rare s’a votat fără consultarea,ţării şi împotriva intereselor ei. E de »juna să snpntim asprul rechizitoriu pe care cel «val înalt magistrat al ţării l-a rostit cu prilejul desciderei anului judecătoresc, ca să vedem dacă adunările personale ale dlui Brătoianu mai pot avea autoritatea de a legifera. Dar cari sunt intenţiunile guvernatei şi ce operă (?) mai poate înfăptui Parlamentai dam? Pentru a avea un răspuns potrivit, este ajuns să vedem ce a făcut trâpâ nunţe t şi dacă bilanţul activităţeî Paraîe pitulai actual în cele două sezluni tft.ute poate da dreptul majorităţilor parlamentare de astăzi să rămână încă o sezloBB acolo unde numai prin fraudă sau pătat strecura. E de prisos sft reamintim ilegalitatea alegerilor pe baza râ^ora decorsţii majoritari deţi şi astăzi mandatele lor. Ne mulţumim că exim tn câteva cuvinte aşa zisa operă pozitivă a guvernului setea, înfăptuită cu sprijinul legislativ al Corpurilor legiuitoare. Guvernul refacerea economice şi al ordinei sociale, îndeplinita- şi-a oare până astăzi angajamentele contractate faţă de ţară, tocmai la temeiul acestor două mari necesităţi cari sunt refacerea economică şi restabilirea ordinei 80dare? Sigur că, nu. Sub raportat economic situaţia în care ne găsim astăzi este lamentabilă. Guvernul liberal nu a putut păstra nici măcar succesiunea rămaşi la guvernul averescan. A ratslt să prăbuşească viiaţa,provocând o excesivă scumpire a traiului. Parlamentul a votat o lege împotriva speculei. Rezultatele el sunt negative. Pentru echilibrarea anul beget bazat pe fictivități nî s’a dat o lege fiscală, a cărei aplicare, este o povară pentru bietul contribuabil. • Dar cea mai strălucită marcă a activităţel guvernului pa terenul economic este falimentul polittael „prin noi înşine’, şi insuccesul Intervenţiilor făcute de dl Vlatilă Brătianu, pe lângă marii capitalişti ai Apusani. Încolo, dezastrele căilor ferate cu pagube de miliarde, destrăbălarea măsurilor pentru import şi neputinţa unei brmne organizări a exportului. In ceea ce priveşteordinea socială, guvernul dlui Brătianu nu a făcut altceva decât să propage anarhia în toate straturile societăţei. Parlamentul său l-a secondat şi în această operă de dezagregare socială. Toate agitaţiunle dn ţară, printre ceri trebue să reamintim greva funcţionarilor politîci, se datoreac lipsei de autoritate a guvernului câtedată, iar de cele mai multe ori anarhei ce el însuș o propigă. Ultimel caz, e vorba de asa zsul complot fascist, constitue cea mai strălucită dovadă a acestei anarhii tragice. Aceasta este tot ceea ce a făcut dl Brătianu cu sprijnul majorităţilor parlamentare, din tot ce s-a propus să aducă la îndeplinire, atunci când îşi scuza fraudele electorale prin viitoarea sa operă legislativă. Ce va putea face in noua seziune? Legile complimentare ale Constatanţei, chiar de vor fi votate, nu vor rămâne. Legitaţia Parlamentului libceran va fi desfiinţată odata cu fundamentul ei, care este Constituţia. Nici unul dinte guvernele care va oune celui altat nu va putea recunoaşte legalitatea acestor regalii alcătuite la Cercul de Studii şl partidul fără consultarea ţării. Pe terenul economic Parlamentei s’a dovedt incapabl, și suntem sguri că nici la seziunea aceasta nu va putea face mai mult, decât până acum. Cât prvește restabilirea ordnei sociale, Parlamentul liberal este cel mult onegest provocator de dezordini. E tot ce se poate spune la deschiderea Corpurilor legiuitoare. Parlamentului Statistica muncii O conferinţă internaţională O conferinţa internaţională pentru statistica muncii va avea loc la Geneva la 29 Octomvrie 1923, imediat dapăi înhiderea celei de a 5-a dest an a Conferinţei internaţonale a muncii. Directorul biuroului internaţional al muncii a adresat tuturor Statelor nembri ai organizaţiei internaţonale a muncii, o scrisoae prin care le aduce la cunoştinţă chestiunile cu care se va ocupa Conferinţa şi le invită să-şi trimaată reprezentanţii. Conferinţa va examina următoarelele chestiuni: 1. Clasificarea Industriilor și profesiunilor pentru întocmirea statisticilor muncii. 2. Statistica salariilor și a duratei muncii. 3. Statistica accidentelor de muncă. Directorul biroulni scoate în evidență, în comunicarea sa, că nu este vorba de fixat cadre uniforme pentru întocmirea diferitelor stattadde muncii din diferitele ţări ; acestea sunt în majoritatea Citarilor întocmite pe baza unor dispoziţii integile sau regulamentare psionale. Insa apare ca posibilă adoptarea unor metode care să permită gruparea datelor existente în vederea obţinerei elementelor de comparaţie internaţională. O asemenea conferinţă prezivă un mare interes mai ales pentru acele State, care sunit la începutul organizării undeivic de statistica a muncii, şi care cu acest prilej vor putea obine iedicaţiuni preţioase asupra metodelor întrebuinţate la ţările care posedă o experienţă mai îndelungată în acest domeniu. Pe lângă aceasta, reuniunea de la Geneva e reprezentanţi ai serviciilor naţionale; de statistică va permite expertlor să ieie relaţni personale şi să stabileascâ un contact direct cu Eroul international al muncii, ceea ce va contribui la aplanarea dficultăţlor pe care le poate prezintă întocmirea unei documentaţiuni internaţionale. CRONICA ZILEI Prigonirea românilor din Iugoslavia. Subt titlul „încep oare prigonirile?* citim următoarele în „Graiul Românesc“, gazeta fraţilor din Banatul Iugoslav: „Procurorul de Stat de Panciova a pus sub acuză de agitaţie la rebeliune pe următorii fruntaşi din satul Petcovasela, bănate dacă la 1 Ian. 1923 ei ar fi îndemnat poporul ca să protesteze centra testa lărel unui cotar pe care satul nu-l voia: Nicolae Meda proprietar de mână, Nicolae Snfarte învăţător, Ştefan Mioeco, Mita Todorov şi Trifu Măr econom. Pe un comerciant, fratele unui luptător de al nostru l a pus sub acuză de fur, pentru că înainte cu 2 ani a tăiat un ulm mic cu învoirea primarului comunal, iar acum de curând la pus în arest preventiv acuzându-l de complice la înstrăinarea banilor Statului săvârşiă de un funcţionar al Dnecţiunei Finfunciare. Acest funcţionar la zeci de oameni dedea împrumut mai ales în ultimul an şi dintre toţi aceşti datoraşi, atacurile tuturora s’au îndreptat numai în contra neguţătorului nostru a-i nimici creditul, a-i face de ruşine şi a-i face pagube. Suntem în curat cu soartea ce ne aşteaptă, dar nu vom despera nici pe la moment știind bun.*. că Sunteţi toţi sufeteşte cu no*. Funtsşii Oveei stau şi astăzi în înth**oaie nentrecă făptuitori necunoscuţi le-au furat cassa cca bani a Satulu'. Ei sa găsit pe mâini de d ncolo ai Dunăre*, iar urme de a făptuitorilor în sttul V.şniţa din Vechea Sârbe, unde s’au găsit teancuri de ben! cu stilul comunei ce fâşie. Eşind autorităţiie noastre la faţa locului, au fost rtspluse şi scoase de sat de autorităţile administrative aie acelui sat. Trim MtSia, ţâraa, din Petrovaseîo stă şi astăzi In temniţ* Pandove! bănuit de vătămarea Mijestâţii Sale, nefiind aici o dovadâ în contra lui, iar scasă familia şi averea i se prăpădeşte.“ * Reglementarea emigrărilor. S’a infinţat pe lângă Masterul sănătăţii publice, sî muncii şi ocrotirilor sociale, o comisiace consultativă a megaţienilor, cu următoarele însârcicăd: Să propună normele după cari se vor rezolva cereriie de im'gare la d em gare. Să-şi dea avizul asupra cererilor de imigrare sau de emigrare, cari prin natura lor ies în cadrul normelor stabilt® în virtutea aliniatului precedent. Să propună mîsurile ce sunt de luat pe cale lgală, regulamentară sau de alt ord n, în legătur cu migraţiarile sau sâ-ş! dea avizul asupra măsurilor propuse în acelaşi mod de către autorităţile în drept. Să-şi dea avizul asupra ceriiîor de autorizare pentru înfiinţarea sau funcţionarea întreprinderilor ce se ocupă cu transportul emigenţior sau cu vinderea de bilete da transport pentru aceştia Să propună măsurile ce urmează a fi luate pentru evitarea abuzurilor ce s’nt face în dauna Statului sau a emgranţilor de cifra întreprindente indicate în alineatul precedent. Comisiiile vor fi prezidate de drept de Ministerul sănătăţii publice, al muncii și ocrotirilor sociale sau de dlegatul său. Accesul streinilor in ţară La întrebarea noastră categorică de act o săptămână, ce s’a ales cu ordonanţa de 1 Octombrie prin care urmau să fie evacuaţi streinii, guvernul s’a mulţumit să ne răspundă evasiv prin oficiosul său, spunând câ s’a mai acordat un termen de amânare până la 1 Decembrie. Este clar că acest termen, pus de dl Vărtoianu, are ca scop să nuse procedeze la darea afară din ţară a acelora care au intrat tot cu concursul orgendei de sub autoritatea dsale■ Dacă nu s’a putut face la 1 Octombrie, cum are să se Înfăptuiască în toiul temei ? Dl Vârtoianu ştie foarte foarte bur acest lucru. Umitor este faphil câ în r&spunml care ni s’a dat, guvernul mărturisea că n'are cunoştinţă de intrarea în ţară a refugaţilor nemţi. Organul său zilnic aducea cazul la cunoştinţa autorităţilor faţă un guvern care nu ştie ce se petrece în ţară, şi un ziar care s’ie tot ce se petrece în sânul partidelor, dar nu ştie cine vine să pună stăpânire pe avuţia naţională şi să ne strici gospodăria internă. Dar pentru a şi ascunde slăbiciunia, oficiosul guvernului s’a întrebat dacă faptul relevat de noi este adevărat Ne am grăbit ca chiar în anul de Ieri al ziarului, să arătăm cum un neamţ din Daesseldorf, devine mare capitalist la Cluj, având in puspectivă şi alte întreprinderi. Dl Vârtoianu cunoaşte acest caz, cum foarte bine a cunoscut cazul de astăvară, când la Sibn s’au adunat zeci de profesori din Germania, făcând propaganda printre iaşi pangermană. Cum n’a luat atunci nici o măsură dl Vhiteanu, aşa nu va lua nici de data rice asta. In loc ca să fie expulzaţi streinii dinainte, lasă ca să între abţli noul, deschizăriu-le, căile cele mal fericite pentru îmbogăţire. Noi nu putem şti ce se petrece In alte oraşe, dar suntem Informaţi că în nenumărate locuri se repetă cazul dela Cluj al dlui Huibert din Düsseldorf. Se înţelege dela sine ca o astfel de sălăşluire pt pământul ţarei, atrage în jurul, ,pionului“, mulţi alţi germani sau streini de diferite categorii. Ar rămânea Insă fără o complectă explicaţie, strigătul nostru, dacă n'am mai adâuga că încetâţenirea capitalului strein, se face sub acelaş guvern care prin măsurile denaţionalizare“- ale dlui Sassu, a lovit crud în micul capital românesc din Ardeal Astfel că, judecat după proppriile sale fapte, guvernul liberal, între alte neajunsuri adineneamului, va purta cu ruşine pecetea înstreinâri conştiente a ţării. NOTE Turneul Teatrului Naţional din Bucureşti O echipa formată din ce mai de seama artişti ai Teatrului Naţional din Bucureşti face un turneu in Ardeal, Banat şi Bucovina. Ajungesă amintim că între aceşti artişti e şi dl Aisit de Demetrinde, neîntrecutul Hamlet, al scenei româneşti. Că echipa a plecat sub conducerea tinitului reşter în dramaturgie I. Marin Sadoveanu, a cărui largă şi profundă pricepere e o garanţie de desăvârşită reuşita a reprezentaţiilor. Se vor juca: „Hamm et“, tragedia prinţului tulburat de contradicţiile profunde ale sufletului său, — Vlaicu Vodă, drama istorică puternică şi sugestivă a lui Al. Davila,Moartea lui Fulger, dramatizare a cunoscutei balnde a lui G. Coşbuc,— Pe malul gârlei — comedie de Ascanio, Arvnate şi Pepelea de Alexandri. Spectacolele vor fi precedate de conferinţe ţinute de dnii V. Al. Jean, Horia Furtună, Ion Pilat, Marin Sadoveanu. Montarea pieselor se face intr’an fe! puţin obişnuit la noi, va fi o montare In perdele şi cu foc de lumini — potrivită atmosferei ce se desprinde din fiecare piesă. Cei rari de frunte reprezentanţi ai teatrului românesc pot fi siguri de entuziasmul unei strălucite primiri din partea noastră a tuturor. Propaganda culturală prin teatru îşi va da roadele cuvenite. Itinerarul exist al turneului e cum urmează: 12—14 Oct. la Lugoj; 15—16 Ot. la Oraviţa ; 17—19 Ot. la Timişoara; 20 - 22 Oct. la Arad; 23 Oct. la Deva; 24—25 Oct la Orăştia; 26-28 Oct. la Sibiu; 29-30 Oct. la Alba-Alia; 31 Oct—1 Nov. la Târgu-Mureş; 3—4 Nov. la Bistriţa ; 5—6 Nov. la Baia-Mare ; 7—9 Nov. la Satu-Mare; 10—11 Nov. ls Cucii-Mari; 12—14 Nov. la Oradea-Mare; 15—17 Nov. la Blaj; 18 Nov. la Sighişoara; 19 21 Nov. la Braşov; 23-25 Nov. la Cernăuţi; 27—29 Nov. la Chişinău; 2 Dec. Turda; 3 Dec. la Abrud. — Salutăm cu bucurie această încercare frumoasă şi atât de obositoare pentru actori şi conferenţiari. Ei vor fi primiţi cel puţin aşa de bine,cum a fost turneul de prevestitor înţeles a lui Antonescu ,în 1913. In jurul unor acuzaţii In baza dreptului de apărare, publicăm scrisoarea de mai jos, pe care dl Prefect Mureşianu rti-o adresează ca răspuns la învinuirile ce l sau adus: Domnule Director, Abia azi putând lua conoştinţa da atacurile al căror obiect sunt, de câteva zile în ziarul „Patria* Imi ţin de datorie să dau publicului cetitor, următoarele informaţiuni exacte : 1) Chestiunea d-lului Liviu Dan a fost rezolvită de Minister, nu de mine, şi desigur nu pe considerentele că dsa, este fratele dlui deputat naţionalist Siver Dan, ci pentru motivul că dl dr. Liviu Dan, a Încasat 18 luni Incoptriu, leafa de prim-notar judeţean II, în valoare totală de 45703 lei fără ca dsa să fi făcut in schimbul acestei lefi, un minut măsi, serviciu la subprefectura judeţului Cojocna, şi fără sa fi avut în tot acest timp, un concediu în regulă mici pentru o zi după cum se poate constata din dosarul dsale, căci cererile dlui dr. Liviu Dan, semnate de dsa ca „prim-notar judeţean" şi înregistrate îa subprefectura sub N-rele 1471 din 11 Februarie 1922, şi sub 2709 din 12 Martie, acelaş an şi prin cari cere câte un concediu,de câte o lună de zile, „pentru a şi găsi cvartii şi aşi aduse familia îa Cluj“ — au luat rezolvite nu formele legale, — ci după spusele dlal dr. Meleş, fost prefect pe acea vreme, — dsa şi dl subprefect Utalea, i-ar fi dat îngăduinţa numai verbal, ca să nu se prezinte la serviciu de primnotar, unde era transferat in baza ordinului ministerial cu No. 577 din 3 Febr. 1922 (deci na înaintat) pentru timpul solicitat de dl Liviu Dan, în petiţiile sus menionate, şi aceasta maximum, până la 1 Aprilie 1922. De atunci d-sa a fost solicitat în repartile rânduri să-şi ia postul în primire, dar dl Liviu Dan, sub pretext că nu-şi găseşte locuinţă confortabil, în Cluj, — nu şi l’a last,—şi-a luat însă regulat la începutul fiecărei luni, leafa plus diferenţei indemnizirii de locuinţa, în valoare de vreo 500 lei lunar, care se dă pentru funcţionarii din Cluj, deşi d-sa locuia la Mociu. La venirea mea în Cluj, ca prefect, în tn August 1923, mi s’a atras atenţiunea asupra acestui fapt ilegal, intr’o comisie administrativă, iar dl subprefect delegat, Gheţîe, a raportat tot in acea comisie asupra cazului dl Liviu Dan — aşa după cum se arată mai sus. Faptul era prea greu, ca să nu se ia o măsură in consecinţă, după cum cerea şi comisia admirjistitivă. Natura!, că eu a trebuit să înaintez raportul dlui subprefect delegat, cu Nr. 8945 dlui ministru de interne, regândul „să ia cunoştinţă de el şi să dispună cele ce va crede de^cuviinţă*, — şi numai atât! Dl ministru — răspunde sub Nr 64728/23 că îl consideră demisionat, nu destituit pe dr Liviu Dan din postul de prim-notar judeţean 11, pe ziua de 1 Aprilie, (deci H considera 2 luni de con Iarăşi specula In Cluj viaţa este mai scumpă decât în orice alt oraş al ţârii — Specula ce se face sub ochii autorităţilor Orice călător, venind dim orice parte a ţării, va îi putut constata ca surprindere, că în Cluj preţurile sânt mai scumpe decât Orlande. De c®, — când In apropiere saat Oraşe runt mai eftine şi când ch'sr la Bucureşti eu este o scumpete atât da pronunţată. Coardanţii noştri au făcut multă gălăgie contra legel speculei, accentuând pe toate căile că scot „solizi”, că nu au nevoie da măsuri poliţieneşti şi pretindeau să nu li se aplice legea aceasta drastică. înţelegeam şi noî «fi luăm apărarea lor, convinşi efi vor fi cu adevărat solzi şi nu se vor face vinovat de speculă. Ce se întâmplă însă ? Mai ales articolele de alimentaţie şi mâncările dela restaurante sunt scumpite într’un mod nemaipomenit, şi se desfăşoară o speculă să-fi ruşine. Să dăm mai joi an exemplu din preţurile cnu! restaurant (Gimbrinus) lunt unul dintre cele incite. Iată preţurile aşa după cum urmează în listft: Varză umplută 20 lei, golaş «Scuesc 22, papricaş de porc 22, ficat de viţel 18 friptură de gâscă 40, şniţel papricat 30, muşchi de porc 30, friptură de barbsce 18 miachi englezesc 30, crapa grătar 40, safăa la grătar 40, coaiţe de porc 32, pulpă de iepure 30 etc. Prin urmare nu poţi lua masa cea mai simplă fără 50 Iei, tomalanda, când la Sibiu cu 30 lei poţi lua o masă foarte faină, dar chiar şi la Bucureşti cu 35-40 lei mânând mai bine ca la Circa 50. Totuşi nu pot zice negustorii noştrii că «*a purtat ca ei pres sever comisia spemiei. Saat o samadeaîe de procese cari au fost pus e la dosar ş! ameninţă să se prescrie, tot atancia « ând Jn alte oraşe mult mai eftine pentru ca porţia de pâlce cantârea cu 10 gr. rra! poţin, «n argustor a fost pedepsit cu 10.000 lei. Fiţă cu specula neruşinată dla oraşul nostru nu numai că nu vom mai lsa apărarea comercianţilor speculanţi, dar invităm chiar autorităţile să îa ceie mai drastice măsuri pentru suprimarea speculei. Vom aduce date nasoi din cari sa va vedea îa întreaga ei goliciune ruşinoasa spscală făcută de citire negustori sub ochii autorităților. cediu solicitate de dsa prin petiţiile din Februarie şi Martie a. c.) şi-l obligă şi revizuie Statului întreg salarul pe nedrept ordonanţat de sub prefectură şi primit de dl dr Liviu Dan, dela 1 Aprilie 1922 şi până la 1 Agust 1923. Astfel sta cazul dr dlui Liviu Dan, din toată adevârătatea lui. Alte cazuri de acest fel nu cunosc, şi vă asigur că dacă ar exista în judeţ aş proceda tot ca şi în acest caz. Ia ce priveşte scrisoarea pe care mi-o adresează tot prin „Patria“ fostul agronom de la Oşorhei, Moftache, cum 11 zic ţăranii, răspund că din cercetarea pe care a făcut-o şeful dsale, dela Direcţia generală a agriculture! din Cluj, dl Inspector general, Fioru, in urma unei reclamaţiuni adresată M. S. Regelui de preotul Stănescu şi mai mulţi locuitori, — ancheta la care am asistat şi eu, — s’a constatat că reclamanţii au dreptate, după cum le a spus in gura mare dl inspector general respectiv fapt pentru care dsa l-a şi chemat la biuroul său din Cluj, pentru a le face revizuirea la Comitetul central agrar din Bucureşti. Această cerere de revizuire, dl Inspector Fioru, care ţine locul şi de consilier ■gricol al jud. Cojocna, dsa nu ar fi făcut o, dacă nu ar fi deplin convins de adevărătatea plângerii locuitorilor din Oboihsi. Cred că e sub demnitatea mea, de a mă ocupa de celelalte insinuajiuni ale fostului agronom, de socoteala pe care o face, cfr. asigurându-l că in curând i se va da fotografia purtării dsale de funcţionar — cu întregul bilanţ — despre care dl Petrin, distinsul director general şi exprima ori în faţa mai multor intelectuali din Jocul Nobil, „că îl va băga in puşcărie pe acest Dimoftache — şi asta va fi posibil ca o răsplată a muncii dsale. Când să ştie cu musca pe căciulă, nu iar strica să aîdă mai mult obraz. In chestiunea aprecierilor pe cari un anonim din Turda le pune in sarcina dlui deputat Boailu, dsa le desminte pe cuvântul său de onoare, intr’o scrisoare ce-mi adresează iar ceie privitoare la ancheta in contra fostehri prefect sunt lipsite de temei. Prefect Siptimiu Mureșan. Practica negustorească Avem negustori români, dar nu sunt sprijiniţi nici organizaţi Văzând firmele comerciale streine atât de numeroase in oraşele mai area ale Ardealului, s’ar crede ca românii nu sunt făcuţi pentru a negustori. Nimic mai greşit decât aceasta, căci dmpotrivă o bună parte a poporulu! nostru are înclinaţii fireşti pentru negustorie li lipseşte !nsă practica negustorească; apoi cei ce rcuştac să se afirme ca negustori nu sunt îndestul de sprijiniţi şi nu sunt organizaţi. Pe când prăvăliile streinilor se înmulţesc, ale românilor adesea se închid din cauza şicanelor, pe carte Indufa, fie din partea proprietarilor de care streini, fie din partea organelor poliţieneşti mituite. Dacă negustorii români ar avea unde să-şi facă stagiul de practică inguatorească, sft se familiarizeze cu mecanismul aprovizionarei şi desfacerea mărfurilor, şi dacă a’ar bucura de mai mult aprob, organizându-se, temeinic în breslele lor, am deplină siguranţă, că firmele comerciale româneşti pot atunci să susţină cu succes concurenţa streinilor. In vechiul Regat se introdusese înainte de război banal obiceiu, ca tinerii absolvenţi de şcoli comercial, să facă un an practică negustorească, înainte de a căuta angajamente pe la bănci şi alte firme comerciale sau industrial. Orice negutor strein era dator să primească pe aceşti practicanţi români, spre a se introduce în tainele negustoriei, fixându-li-se o remeneraţe egală cu aceea a practicanţilor de altă naţionalitate. Rezultatele acestei obligativităţi a practicei negustoreşti au fost neaşteptat de îmbucurătoare, căci pe urma ei au răsărit multe firme româneşti. Ar trebui să se respecte mai departe această angjire de tineri români tn prăvăliile streinilor pentru dssăvârşirea cariere! negustoreşti. In chipul acesta ar fi scutiţi români! de Inconvenientul neînţeegurilor ce sa produc aduse» în prăvăliile streinilor,unde limba românească e cu totul ignoraţi şi chiar dispreţuită Solidaritatea negustorilor români este aproape neexistentă. De pildă, avem în Cluj o Cameră de comerţ, unde membrii români foarte cu greu se deranjează ca să ia parte la şedinţe. Dimpotrivă membri minoritari se prezintă întotdeauna în număr mai mult decât suficient Este lesne de înţeles, că şi această ristitaţie îşi păstrează mai departe caracterul străin şi aceasta de sigur numai din vina negustorilor români, cari nu sunt destul de organizaţi şi nu-şi înţeleg interesul lor. Negustorii români trebue să ştie, că prin indiferenţa lor, neglijând de a sta strâns uniţi în jurul Camerei de comerţ, pierd singuri ocazia da a-şi apăra o poziţie de drept câştigată, însă dept rămasă la discreţia ştienilor, cari ştiu mai bine şi sânt mai pregătiţi spre a se ocroti interesele. Neglijenţa aceasta aduce cele mai serioase pagube negustorilor români şi le pun la inimă cu toată insistența, sa se reculeagâ din vreme şi si chibzuiască cele necesare, ca să nu li se poată zice că au lipst de la datoria lor. Carpatin. EFEMERIDE Incognito Când domnitorii ţârilor sau principii vor să Călătorească şi el ca orice muritor de rând, şi se piardă necunoscuţi şi neştiuţi de nimeni în tinuitul pestriţ de oameni, se întâmplă adeseori să facă cunoştinţă cu lucruri ce nu le vin tocmai pe plac. Şi n'au încotro atunci capetele Încoronate, tabite să se plece, şi ele în faţa legilor de tot felul, făurite pentru cei mici şi smeriţi. E o plăcere şi asta poate, să te cobori şi să mergi cu mulţimea, pe drumul spinos al tuturora, întocmai cum pentru mulţi ar fi tin deliciu sî-şi simtă câteva clipe măcar coroana pe cap. Din călătoriile incognito ale domnitorilor te povestesc de multe d anecdotele cele mai hazlii. De curând, moştenitorul tronului englez prinţul de Wales, călătorind sub numele de Lord Renfrew, când să coboare de pe vapor pe uscat un Quebec, a trebuit să răspundă şi el, întocmai ca ceilalţi pasageri, la întrebările funcţionarului dela serviciul de emigrare. Felul cum s'a achitat prinţul de această formalitate se poate vedea din rândurile ce urmează Funcţionarul: ce ocupaţie ai de prezent? — Prinţul Nidana. Scopul călătoriei în Canada ? — Şi mă distrez. Câţi bani ai la dta? — Altătia câţi îmi trebue. Ştii ceti şi scrie? — Da. In ce limbi? — Numai în cinci Deşi date dela al treilea etaj răspunsurile prinţului, funcţionarul canadian s’a declarat totuşi mulţumit cu ele şi apăsând ştampila umedă pe paşaportul Lordului Renfrew, îi făcu acestuia posibilă descinderea pe usat, pe teritoriul al cărui suveran puternic e chiar tatăl său. ARISTARC & COMP.