Patria, aprilie 1924 (Anul 6, nr. 69-89)
1924-04-17 / nr. 82
Clm^oil 7 Irilie 19S4 Pregătire pentru guvernare In oraşele şi regiunile unde s’au proclamat starea de asediu, după toate semnele, nu vor mai fi permise ţinerea întrunirilor publice. Partidul ţărănesc a voit să organizeze Dumineca viitoare o mare adunare în Bucureşti, dar autorităţile nu au permis ţinerea adunării. Motivul: Starea de asediu. In situaţia Capitalei vor fi după toată probabilitatea toate oraşele universitare din ţară, Clujul, Iaşul, Cernăuţii. In afară de aceste centre principale a tuturor manifestărilor naţionale şi de opinie publică, starea de asediu mai reduce la aceeaşi neputinţă de-a se mişca, regiuni întregi. La noi în Ardeal era şi până acum „Zona“ stării de asediu, până la linia Mureşului. Adevărat că starea de asediu nu se prea cunoştea decât în cazurile când partidul naţional voia să ţină adunări poporale, şi mai ales când erau alegeri parţiale. E vie încă în amintirea tuturor teroarea desfăşurată la Ighiu, când s’a oprit circulaţia opoziţiei prin comune, tocmai în baza stărei de asediu. Desigur azi, fericit ordinul, şi aplicat în principalele oraşe ale ţării, — putinţa de liberă manifestare a opiniei publice e primejduită în măsură neobişnuită. Mai ales că guvernul prin nimic nu ne-a pregătit la Introducerea stărilor escepţionale, nici o primejdie nu ne-a arătat, care să îndreptăţească aceste măsuri. Singurul fapt că M. S. Regele părăsia ţara, nu putea explica introducerea unui regim excepţional. Dimpotrivă. Nu credem, că poate face impresie bună In streinătate, că în România, în lipsa Regelui, s’a introdus starea de asediu. Nu mai încape îndoială că nu avem de gând să ne ridicăm,— cum nici nu ne am ridicat vr’odată, — împotriva măsurilor de ordine internă sau de pază a frontierelor, când e motivată o astfel de acţiune. E lucru firesc şi necesar să fi oricând gata să te aperi. Dar nu ştim prin ce a motivat guvernul măsurile excepţionale ? După deţinerile ce se fac, după suprimarea de ziare comuniste, s’ar părea că propaganda bolşevică ar fi dat motiv suficient. Intr’un caz când această propagandă ar fi primejdioasă, socotim că guvernul nu putea sfătui pe Rege să părăsească ţara în astfel de momente. Iar dacă e vorba numai de obişnuitele înfrigurări ale comunismului „român“, credem că guvernul i-ar fi putut pune la locul lor şi fără măsuri excepţionale, de care săsufere atâţia nevinovaţi. Noi credem însă, că starea de asediu va fi corolarul din viitor al dictaturii liberale. Acum se pune la încercare, sub pretext că Regele lipseşte din ţară, dar, simţindu-i efectele bune pentru guvernarea dictatorială, dl Brătianu va constata că măsurile excepţionale sunt cele mai potrivite pentru a menţine stări excepţionale, cum o guvernare şi legiferare ilegală şi anticonstituţională. Şi, în cazul acesta, va menţine starea de asediu şi după întoarcerea Suveranului din streinătate. Cel puţin astfel de intenţii ne face să bănuim atitudinea, — nu fără instrucţii primite de sus—autorităţilor bucureştene care n’am admis ţinerea unei adunări poporale a ţărăniştilor pe ziua de Duminecă, motivând cu ... starea de asediu. E cea mai uşoară pregătire a guvernului pentru a rămânea cu frânele Statului în mână şi ultimii doi ani. Dacă partidele politice care reprezintă opinia publică vor să potenţeze capania de răsturnare, dacă acţiunii lor parlamentare vrea să i se adaugă una extraparlamentară, cel mai uşor mijloc e să proclami starea de asediu, şi, cu provocare la ea, să opreşti orice manifestare a opiniei publice. Dacă dictatura de până acum nu e mai suficientă pentru a asigura încă pe doi ani, guvernare liberală, iată că vine în ajutor sora bună a dictaturii: starea de asediu! Să mai poftească opinia publică să protesteze împotriva regimului şi guvernului liberal, dacă mai are unde! In oraşele principale e stare de asediu, şi întrunirile prohibite; la sate agentul liberal, jandarmul, te lasă să stai de vorbă cu oamenii , numai pentru a te putea strâmtora mai bine într’un colţ, să-ţi mute fălcile, chiar îmbrăcat cu imunitate parlamentară fiind. Da. E pregătire temeinică pentru a doua parte a guvernării liberale, aceea a realizărilor pe toate terenurile. Credem că în sfârşit îi va succede să realizeze şi ieşirea pe teren a conştiinții naționale luptătoare, unitare şi hotărâtă. i f eXEMPLARUl Aoal VI * aas&rai 82 fost găsiţi 50.000 Iei bani si valori in suma de 800.000 lei, ce i s’au dat spre păstrare de Danielescu. Dl Dick Jacob continuă să fie sub pază la locuința. Se crede însă, că nu ar avea amestec în această chestiune, rămânând Insă să se clarifice la gâturile sale cu Danielescu, întrucât la perchziția domiciliară a defraudatorului au fost găsite notiţe compromiţătoare la adresa lui I. Di.k. Au fost puşi sub supraveghiere advocatul lui Danielescu E. Lusztig, care a făcut pe intermediatorul Intre Danielescu şi comercianţi, mai mulţi locuitori din comanele învecinate, cari au primit şi ei bani împrumut. Mare parte a banilor împrumutaţi de Danielescu au fost daţi comercianţilor : Joan Chrom comerciant din Cluj, Wagner, Havas Lazar, Mihail Kanmăsar, Ioan Nimmt, caii deasemenea sunt puşi sub supraveghiere. Funcţionarul Felician de la Administraţia financiară este de asemenea pus sub supraveghiere. La percuzia domiciliară făcută la Danielescu au fost găsite vreo 30 covoare persiene preţioase, bijuterii valoroase şi mobile, în valoare de 1 milionei, cari au fost puse sub sechestru judiciar. Cu toate cercetările însă se pare că suma de un milion tot mai lipseşte, întrucât la comercianţi s’au găsit numai 2 railleaos împrumutate. Dl prefect de poliţie, Grifta, conduce cercetările cu multă energie şi se crede, că mare parte a banilor defraudaţi se vor găsi Sunt iminenta însă o serie întreagă de arestări senzaţionale. Dl Gritta a invitat într’un comunicat de presă pe toţi cei ce datoresc lui Danielescu, să comunice suma datoriei în 48 ore la poliţie, altfel se va porni contra lor procedură de sechestru judiciar. DEORICA ZILEI Tratativele româno-bulgare. Delegaţia bulgară angajată de mai multe luni In tratative cu reprezentanţii Statala noatra s’a reîntors la Bucureşti, venind dela Sofia. Odată cu membrii veche delegaţiuni bulgare au sosit şi cnii: Popoff preşedintele înaltei curţ! de casaţie din Sofia şi Mine of secretary general al Ministerului de externe bulgar, în scopul de a duce la bun sfârşit tratativele pentru elucidarea şi lichidarea tuturor punctelor litgoîse dintre cel şi Statul bulgar, derivând din aplicarea tratatului de la Neality. Delegaţia bulgară a adus cn ea şi textul convenţiei de extradiţie şi de asistenţă jadiciară, încheiată pe buza de reciprocitate intre ambele Siria. Discuţia rămâne să continue asupra chestiune! reperaţiilor şi restituţiilor de război, cum şi asupra ridicării sechestrelor de pe averile supuş lor bulgari. Sigurul penet ce rămâne să se stabilească in aceste ultime chestiuni este cuantumul despăgubirilor ca armeiza să fie acordat Statului român, cu ttlu de răscumpărare a gajului înfiinţat asupra averilor bulgar de pe teritoriul român. Fraudele de la Administraţia financiară Cine este Danilescu ? — Percheziţiile — Rolul comerciantului Dick Iacob — Arestări senzaţionale iminente Interesându-ne asupra trecutului defraudatorului Danielescu, ara aflat că la Cluj el nu a fost cunoscut Îndeajuns. Multă lume credea, că este un om onorabil, dar nimeni nu ştia că înainte de unire in judeţul Hunedoara, unde era secretar comunal a fost suspendat din serviciu. Refuzându-i-se vreun post în judeţ, unde toată lumea iI cunoştea, a venit la Cluj şi a ajuns consilier financiar, paznic al banilor contribuabililor. Aflându-se la autorităţi despre de fraudări, ele au luat măsuri pentru inteogatoriul lui Danielescu. La început refuza să dea orice informaţiuni, mai târziu insă văzându-se descoperit, a recunoscut că a dat împrumuturi mari la peste 15 comercianţi engrosişti din Cluj. In urma acestor destăinuiri politia a luat măsuri ca să se pună sub sechestru judiciar averea la ma mulţi acuzati, având până acum sechestraţi vreo 4 milioane lei. A fost ţiute perchiziţii domiciliare la mulţi comercianţi şi la un advocat evreu. In numărul trecut al ziarului am arătat, că la soacra lui Danielescu au După vizita miniştrilor Cazul Răchiţenilor pasionează tot mai mult opinia publică din părţile noastre. Aci nu e vorba de un caz izolat E vorba de un sistem generalizat, produs de o politică nefastă şi aprobat în mod tacit de un guvern, care şi-a format din spoliarea ţărănimei internate printr’o sistematică falsificare a dispoziţiilor legii agrare un mod de procopseala pentru acoliţii săi politici. Cazul dda Răchitele unde căteva zeci de mii de moţi erau să fie lăsaţi pe drumuri, pentru a se mulţumi lăcomia câtorva favoriţi, a răsuflat pentru că autorităţile, cari îl sprijineau au mers prea departe în părtinirea trustului de exploatatori în dauna ţârănimii. Aceasta ţărănime a fost şi bruscată şi maltrată după ce i se luase în mod fraudulos avutul. Faptul acesta a revoltat opinia publica şi presa fără deosebire de panta s’a pus in serviciul populaţiei nedreptăţite. In Parlament opoziţia şi-a ridicat glasul în favorul desmoşteniţilor. Ba chiar un reprezentam al majorităţii trecând peste disciplina de partid şi-a spus cuvântul în aceasta chestiune, atrăgând atenţia guvernului asupra nedreptăţii ce s’a creiat anei întregi regiuni, frustrată de drepturile el. După atâta sgomot făcut in jurul acestei afaceri guvernul nu poate să rămână şi mai departe cu urechile astupate. Delegaţia dată celor doi miniştrii pentru cercetarea cazului este oareşieum revenirea la sentimente mai bune a unui guvern, care a dat până In prezent probe tocmai de o atitudine contrara. In sfârşit cei doi miniştrii, dintre cani unul specialist in materie au ascultat delegaţiile moţiior şi explicaţiile date de un inspector al ministerului şi s- au putut face o idee clară de dreptatea ţărănimei. Exerenţele s’au înapoiat la Bucureşti luând până în prezent o singură măsură: amânarea sine die a procesului de sebalscoc intentat de autorităţi celor bătuţi şi schingiuiţi. Odată cu înapoierea dănşilor a plecat desigur şi protestul trustului interesat, care probabil invocă tot felul de falşuri pentru apărarea unor drepturi, asupra cărora nu poate exista controversă Deocamdată ştim, că tăierea pădurii din partea trustului continuă, cu pease 0 mie de lucrători, aşa câ o întârziere a tranşării chestiunii poate aduce pe ţărani să fie împroprietăriţi în tăietura pe dealuri goale. O astfel de situaţie ar fi într’adevăr fatală. Ţărănimea insa pretinde verdictul ce i se cuvine imediat, orice amânare poate produce un enorm dezastru. Guvernul să dea explicaţiile necesare prin organele sale înainte, de a se lua o hotărâre definitivă, pentru că tăcerea poate învenina spiritele. Aşteptăm aceasta prealabilă sancţiune în interesul liniştii interne mai ales in atmosfera grea, ce ne apasă. Germania şi raportul experţilor Btrll.it. — După ziul „Beilinsr Tagblatt“, ministrul afacerilor strene al Reichului dr. LStresemann, a declarat într-o «donare electorală din Zehlendorf, că raportul experţilor formează o bază acceptabilă de diseuţe la vederea sunaţionării problemei reparaţiunilor. El a atacat pe toţi cei cehi de pe acum consideră raportul ca inacceptabil şi nereaiizabil. Deşi experţii nu se i pronunţă asupra sumei totale pe care o va avea de plătit Germania, dr. Streseraarsn nu crede ca momentul aesta este oportun de a ridica acesstă chestiune. „Lokal Anzeiger“ află din Londra. In cercurile parlamentare se anunţă că între Mac-Donald şi Poinctr* s'a decis o imâlnire spre a decota Împreună raportul experţilor. Se admite că convoarea lor va fi un preludiu unei Conferinţe plenare a tuturor aliaţilor. Data Întâlnire!lor va fi fixată după ce comisiunea reparaționlior va fi terminat dezbaterile ei asupra acestui raport. Refacerea Rezultatele gospodăriei Statului Iugoslav Ds curând am arătat în ziarul nostru cum se poate reface o ţară, dând de exemplu Austria, care prin ciuntirea teritorială, ce i s’a adus, era condamnaţi la o moarte sigură. Şi am scos în relief faptul crud pentru noi şi ţara noastră:ă printr’o politică economică înţeleaptă Austria a reuşit să-şi găsească drumul refacere!, pe când o gospodărie proastă a Statului nostru ne-a depărtat tot mai mult de calea progresului. Alt exemplu vine să ne întărească In romina cjrea, că, pe când ţara noastră e condusă econlomiceşte pe căi greşite, vecinii ne-au întrecut de mult prin munca lor chibzuită şi se găsesc în plină facere. E cazul Iugoslavia, ce are multe puncte de asemănare cu România, în ce priveşte sacrificiile aduse în război, mărirea teritorului şi chiar luptele politice de ordin intern, dar care se desparte de noi cu totul în privinţa poliţiei economice, gisindu-şi Statul iugoslav dela început drumul larg şi sănătos al refacere!. Şi trebie să avem în vedere, că mica Serbie n’avea fertilitatea pământului românesc dela Dunăre, nici avântul industrial pe urma petrolului. Iar prin mărirea hotarelor n’a câştgat.Iugoslav la bogăţile miniere, cu cari s’a înavuţit România încorporându şi Ardealul şi Banatul. Tot cş Statul Iugoslav stă mal bine economiceşte detât ţara noastră şi-şi urmează calea refacere! în plin avânt de progres. Ministrul de finanţe jugoslav a reuşt să prezinte un buget bine echilibrat, să dovedească şi realizarea unui excedent de peste două miliarde dinari, ceea ce a făcut să se stabilieze dinarul la 6,6 la Zürich, unde leul nostru abia ajunge prin fluctuaţiuni să urce la cota de 3 şi câteva puncte. Rezultatele acestea ale politicei economice din Iugoslavia puse faţă în faţă cu acelea obţinute de gospodarul nostru ministru de finanţe, trebue să te îngrijoreze, întrucât, după o perioadă destul de lungă de dibaeli, ne găsim şi astăzi tot în faza nesigură a finanţelor noastre, care ne compromite viitorul economic, încercările ce se fac cu comercializarea întreprinderilor noastre de Stat, arată indeîjiîfcs halul triat al gospodăriei ţârei noastre. Economia proectelor de legi, în privinţa unei eventuale noi îndrumări pentru refacerea ţarei noastre, se bazează tocmai pe insuccesele de până acum ale unei politici eonomice neputincioase. Ce garanţii ni se dau, cu ţara noastră va avea o gospodărie mai bună de aci înainte, dacă exploatarea Întreprinderilor Statului se va continua pe baze de comercializare ? Cointeresările Statului cu particularii n’au dus până acum la alt rezultat decât la îmbogăţirea celor din urmă. Care Statul nu s’a cointeresat cu Banca Naţională, care singură a ieşit Cu enorme beneficii din criza noastră f nanciarâ ? Spre a ms mai vorbi de alte explostîri mai mărunte, unde Statul dă total, iar particularii încasează totul, suntem siguri, că şi aproectul comercializărilor este un nou purt bine venit pentru câştiguri uşoare la adăpostul şi sub scutul Statului. Dar, în felul acesta nu se va reface niciodată ţara noastră. Carpatin Problema apei la Cluj Pericolul ce prezintă pentru populaţie proectul dlui Ing. Maksay — Părerea unui inginer cunoscut — Ilegalităţi şi gospodărie proastă în averea oraşului După ce am pus In discuţie plasei dlui Ing. Maksay, după care se intenţionează amplificarea apaductulor din Cluj şi am rămas de părere, că acest pan prezintă defecte atât de mari, întrucât li gătim direct periculos pentru populaţie, publicăm acum părerea unui cunoscut inginer din Cluj, care confirmă cele spuse de către noi. .Cât priveşte partea technică — spune dl inginer — aproape nu trebuie să fi specialist pentru ca să constaţi defectele lamentabile pe cari le prezintă procetal dlui Maksay. Apa va trebui condusă pe o distanţă de mai mulţi kilometri. La interiorul conductei de beton domneşte o presiune mai mică decât la exterior, astfel că apa subterană se îndreaptă spre Interiorul conductei. Este Imposibil ca o conductă atât de lungă de beton să fie Impermeabil făcută, chiar și aplicând tras, ca să nu se strecoare apt din afară, dar mai alea este imposibilă această impermeabilitate la Îmbinări, cari sunt necesare într’un număr foarte mare. Pericolul bacteriilor In Rîma aşezărei teresuie! şi la erma micilor cutremure chiar betonul armat al ed ficiilor de crapă. Cu rât este ua mare acest pericol la o cordactă lângă de mai mulţi rhîoniştri, care este făcută fără nici o fundaţie. In acest caz crepătuntta sunt Inevitabile, toată conducta având un caracter rigid, trecem* veht meior mal grec şi m’şcare* conductei la urma d ferenţri de temperatură, vor produce crepătari, cari vor fi porţile pe cari se stre pară In apă cei mai mari duşman! ai omu- Ihi, miliardele de microbi. Odată conducta infectată, nu se va mai putea desinfecta, pentru că In porii şi micile crăpături ale conductei îşi pot găsi *scenzuri sigure, de unde nu-i mai poţi scoate şi de unde atunci vor eş!, când ei vor. Noui cheltuieli Cu un cuvânt, crepăturile la conducta de beton sunt vnev fribice, iar defectele nu se pot găsi, deoarece, apa nu ese pe crepători ca la conducta cu presiune internă, dimpotrivă, apa externă Intră In conductă. Io urma acestui fapt cu siguranţă va fl nevoie de o instalaţie de deslafectare, cum a fost necesară şl la Sibiu* şi cum se proiectează şl la Târgul-Mureş pentru a salva populata de tifos. Această instalaţie va costa 20 milioane lei sau foarte multe vieţi aie cetăţenilor din Cluj, daca ea nu s’şr face. Legea contabilităţii călcată In ce priveşte formalităţile, cred că In momentul când s’a făcut angajamentul cu dl Ing. Maksay, nu s’au respectat dispoziiunile din lega* contabilităţii publice. S’a lucrat un proiet de partea experţilor oraşului care era corespunzător din toate punctele de vedere. Era modem, salubru, excludea infecţiile prin bacterii, mai având avantajul de a se putea lesne desinfscta In cazri că ar fi fost inticiat. Atuncia vine dl Ing. Miksay cu un plan, despre care afirmă că este mai eftin. Pentru proiectul ce-l depune carie nu este nici Invenţianea, este bevetal dflale poiectal fiind cons nt de toţi specialişti, pretinde totuşi 25% din diferinţa ce va rezulta în urma unei lilicitaţi ce se va ţine pentru constatarea costului între cele două proiecte. Se aprobă planul dial ing. M*k*ay lăsă să se extineze, dar proectul dsale este cel puţin tot act de bun din punct de vedere psihoic şi economic, şi dacă este complect, adică are toate pările pentru a se garanta salubritate lucrirei. Şi de fapt s’a corns, cu ştir, sac fără, instilaţia de pronzare neapărat necesară. S’a ţinut licitaţie ştiind Înainte că lucrarea nu se va da nimănui pentru ea era menită să stabileasc numai onorarul dlui ing. Makssy. Reuitatul a fost diferenţa de 6 milioane iei, din care 11/* milion dini Makssy. Dacă insă s’*r îl ţinut licitaţ’e împreună cu partea integrantă a proectului dlui Mekssy, cu instalaţiunea de cronizare, proiectul djme ar fi fost mai scump cu 15 20 milioane lei decât acela al experţilor ormatul, întreg acest procedeu cuprinde o mare greşeală, care este în conflict cu legea. Experţii primăriei fac un plan modern, cu temelii şi execuţie solidă şi atuncia vine un al treilea şi afirmă că planul este prea costisitor; el va face altul mai eftin, să i se dea 25% din diferenţa ce va rezunta din licitaţia ambelor proiecte. Se primeşte planul dsale în loc de coinstrucţe masivă bunăoară una de schelet de lemn care nu prezintă acest grad de soliditate şi salubritate. Dacă primăria avea bănuiala că proiectul ei este peste scump, trebuia să ţiă licitaţi la baza legii pentru cel mai bun plan aşa cum este in alte ţări şi cum a fost şi la noi la chestiunea statue! Iul Avram Iancu. Aci cred că este greşeala cea mare ce s’a făcut! Cei IV0 milion lei, dobândiţi cred ca o cate ilegală, reprezintă un capital pentru care se poate purta lupta ca proiectul să fie frecat prin toate forurile, fără milă şi cruţare, fără să se aibă în vedere interesele oraşului. Propuneri Din partea mea va trebui să fac următoarele propuneri: Să se ţină o nouă licitaţie pentru cel mai bun proiect, nimicindu-se încredinţarea dată dlui Ing. Maksay ca fiind ilegală, sau să se execute proiectul experţilor oraşului ca fiind cel mai eftin şi rari corespunzător din toate punctele de vedere. Dacă nu se poate nici una, nici alta, primăria oraşului va trebui să-şi ia riscul Construirii uterioare a instalaţiei de cronizare Onorarul dirn Ing. viriksiy să se stab trasă de experţi în baza condiţiuniior stabile pentru lucrări iigne; eşti da Uniunea ingnerilor germani şi care predere pentn sstfel de proiecte 1—3V», *doi 2 600000 lei, credem un onorar destul de frumos pentru o mancă de 2—3 zda şi are ar putea linşti spiritele agitate la urma nerespectărei legior și nu ar forma un adevărat jaf în averea publică." Şvabii şi Basarabia Ziarul „Schw-bishe Volkpresse", vorbnd la numele minorităţei şvabe ş! germane, face următoarele declaraţion! cu privire la Basarabia, într’un articol semnat da senatorul Möller: .Basarabia s’a unit de bună voie la România, din motive fireşti, majoritatea poutaţiei fiind de naţionalitate română. Alipirea Basarabiei a fost expresiunea justiţiei istorice. Germanii din Basarabia la număr de lOOOOO^&u aprobat tacă din prima zi usirea. Dreptatea este ca totul de partea României, d ncolo de Nistru fiind numai şiretenia prin care ss c*ai& subminarea comunistă a acestui ţinut". .Vorbind apoi de apărarea ţării, dl M*ler face următoarele constatări: «Concentrarea forţelor, aceasta trebue să fie lozinci. Nici o altă minoritate nu poate f! câşt gată mai uşor ca cea germană, peatru ideia concentr&rei forţelor în interesul Statului“. EFEMERIDE Un „puşcă’n lună" «Căsătoria în lună* de Jules Verne e desigur şi astăzi una dintre alte mai plăcute lecturi ale elevilor de liceu, cari cu fantazia eprinsă a tinerilor ani Însoţesc bucuros pe povestitorul francez în visurile lui romantice. Totuş se pare că fantastul autor al cărţii de mai sus a început să facă cuceriri şi printre profesori nu numai printre elevi. Inginerul englez Godard, profesor şi mare savant, care în America şi Anglia se bucură de un bun renume, vrea să făurească un tun cu care să împuşte în lună, după planul făcut odinioară de Jules Verne. Experimentul e finanţat de americani şi anume de institutul ştiinţific ,Smithsonian din Washington. Proectilul mânat de un izvor de energie enorm, va trebui să străbată pe o repeziciune aşa de mare sfera de gravitaţie a pământului nostru, încât să fie în stare în scurtul interval de 36 ore să facă distanţa dintre pământ şi lună. Există fantaşti printre învăţaţii americani şi cari pun mare încredere în acest interesant experiment. Cei mai mulţi specialişti însă se indoesc şi cred că bunului profesor Godard i s’au suit un pic la cap planurile tehnice ale lul H. Wells și Verne. Indiferent Insă de părerea acestora, Godard e hotărât să facă experimentul în cursul lunei Iunie. Săracă lună, multe decepţii o fi avut ea de când tot dă târcoale pământului, dar ca sâ-1 mai declare şi război desigur nu s’a aşteptat. ARISTARC et COMP.