Patria, aprilie 1924 (Anul 6, nr. 69-89)

1924-04-17 / nr. 82

Clm^oil 7 Irilie 19S4 Pregătire pentru guvernare In oraşele şi regiunile unde s’a­u proclamat starea de asediu, după toate semnele, nu vor mai fi permise ţinerea întrunirilor publice. Partidul ţărănesc a voit să organizeze Du­mineca viitoare o mare adunare în Bucureşti, dar autorităţile nu au per­mis ţinerea adunării. Motivul: Sta­rea de asediu. In situaţia Capitalei vor fi după toată probabilitatea toate oraşele uni­versitare din ţară, Clujul, Iaşul, Cer­năuţii. In afară de aceste centre prin­cipale a tuturor manifestărilor na­ţionale şi de opinie publică,­­ starea de asediu mai reduce la aceeaşi ne­putinţă de-a se mişca, regiuni în­­­tregi. La noi în Ardeal era şi până acum „Zona“ stării de asediu, până la linia Mureşului. Adevărat că sta­rea de asediu nu se prea cunoştea decât în cazurile când partidul na­ţional voia să ţină adunări popo­rale, şi mai ales când erau alegeri parţiale. E vie încă în amintirea tu­turor teroarea desfăşurată la Ighiu, când s’a oprit circulaţia opoziţiei prin comune, tocmai în baza stărei de asediu. Desigur azi, fericit ordinul, şi a­­plicat în principalele oraşe ale ţării, — putinţa de liberă manifestare a opiniei publice e primejduită în mă­sură neobişnuită. Mai ales că gu­vernul prin nimic nu ne-a pregătit la Introducerea stărilor escepţionale, nici o primejdie nu ne-a arătat, care să îndreptăţească aceste măsuri. Singurul fapt că M. S. Regele pă­­răsia ţara, nu putea explica introdu­cerea unui regim excepţional. Dim­potrivă. Nu credem, că poate face impresie bună In streinătate, că în România, în lipsa Regelui, s’a in­trodus starea de asediu. Nu mai încape îndoială că nu a­­vem de gând să ne ridicăm,— cum nici nu ne am ridicat vr’odată, — împotriva măsurilor de ordine in­ternă sau de pază a frontierelor, când e motivată o astfel de acţiune.­­ E lucru firesc şi necesar să fi ori­când gata să te aperi. Dar nu ştim prin ce a motivat guvernul măsurile excepţionale ? După deţinerile ce se fac, după su­primarea de ziare comuniste, s’ar părea că propaganda bolşevică ar fi dat motiv suficient. Intr’un caz când această propagandă ar fi pri­mejdioasă, socotim că guvernul nu putea sfătui pe Rege să părăsească ţara în astfel de momente. Iar dacă e vorba numai de obişnuitele înfri­gurări ale comunismului „român“, credem că guvernul i-ar fi putut pune la locul lor şi fără măsuri ex­cepţionale, de care să­­sufere a­­tâţia nevinovaţi. Noi credem însă, că starea de a­­sediu va fi corolarul din viitor al dictaturii liberale. Acum se pune la încercare, sub pretext că Regele lipseşte din ţară, dar, simţindu-i e­­fectele bune pentru guvernarea dic­tatorială,­­ dl Brătianu va con­stata că măsurile excepţionale sunt cele mai potrivite pentru a menţine stări excepţionale, cum o guvernare şi legiferare ilegală şi anticonsti­tuţională. Şi, în cazul acesta, va menţine starea de asediu şi după în­toarcerea Suveranului din streină­­tate. Cel puţin astfel de intenţii ne face să bănuim atitudinea, — nu fără instrucţii primite de­­ sus—au­torităţilor bucureştene care n’am admis ţinerea unei adunări poporale a ţărăniştilor pe ziua de Duminecă, motivând cu ... starea de asediu. E cea mai uşoară pregătire a gu­­vernului pentru a rămânea cu frâ­nele Statului în mână şi ultimii doi ani. Dacă partidele politice care re­prezintă opinia publică vor să po­tenţeze capania de răsturnare, dacă acţiunii lor parlamentare vrea să i se adaugă una extraparlamentară, cel mai uşor mijloc e să proclami starea de asediu, şi, cu provocare la ea, să opreşti orice manifestare a opiniei publice. Dacă dictatura de până acum nu e mai suficientă pentru a asigura încă pe doi ani, guvernare liberală, iată că vine în ajutor sora bună a dictaturii: starea de asediu! Să mai poftească opinia publică să protesteze împotriva regimului şi guvernului liberal, dacă mai are unde! In oraşele principale e stare de asediu, şi întrunirile prohibite; la sate agentul liberal, jandarmul, te lasă să stai de vorbă cu oamenii , numai pentru a te putea strâmtora mai bine într’un colţ, să-ţi­ mute făl­cile, chiar îmbrăcat cu imunitate parlamentară fiind. Da. E pregătire temeinică pentru a doua parte a guvernării liberale, aceea a realizărilor pe toate tere­nurile. Credem că în sfârşit îi va succede să realizeze şi ieşirea pe teren a conştiinții naționale luptătoare, uni­tare şi hotărâtă. i f eXEMPLARUl Aoal VI * aas&rai 82 fost găsiţi 50.000 Iei bani si valori in suma de 800.000 lei, ce i s’au dat spre păstrare de Danielescu. Dl Dick Jacob continuă să fie sub pază la locuința. Se crede însă, că nu ar avea amestec în această chestiune, rămânând Insă să se clarifice la gâturile sale cu Da­­nielescu, întrucât la perch­ziția domiciliară a defraudatorului au fost găsite notiţe com­promiţătoare la adresa lui I. Di.k. Au fost puşi sub supraveghiere advoca­tul lui Danielescu E. Lusztig, care a fă­cut pe intermediatorul Intre Danielescu şi comercianţi, mai mulţi locuitori din coma­nele învecinate, cari a­u primit şi ei bani împrumut. Mare parte a banilor împrumu­taţi de Danielescu au fost daţi comercian­ţilor : Joan Chrom comerciant din Cluj, Wagner, Havas Lazar, Mihail Kan­mă­­sar, Ioan Nimmt­, caii deasemenea sunt puşi sub supraveghiere. Funcţionarul Felician de la Administraţia financiară este de aseme­­nea pus sub supraveghiere. La percuz­­ia domiciliară făcută la Da­nielescu au fost găsite vre­o 30 covoare persiene preţioase, bijuterii valoroase şi mobile, în valoare de 1 milion­ei, cari au fost puse sub sechestru judiciar. Cu toate cercetările însă se pare că suma de un milion tot mai lipseşte, întrucât la comer­cianţi s’au găsit numai 2 railleaos împru­mutate. Dl prefect de poliţie, Grifta, conduce cer­cetările cu multă energie şi se crede, că mare parte a banilor defraudaţi se vor găsi Sunt iminenta însă o serie întreagă de a­­restări senzaţionale. Dl Gritta a invitat în­­tr’un comunicat de presă pe toţi cei ce da­toresc lui Danielescu, să comunice suma datoriei în 48 ore la poliţie, altfel se va porni contra lor procedură de sechestru ju­diciar. DEORICA ZILEI Tratativele româno-bulgare. De­legaţia bulgară angajată de mai multe luni In tratative cu reprezentanţii Sta­tala­ noatra s’a reîntors la Bucureşti, venind dela Sofia. Odată cu membrii veche­ delegaţiuni bulgare au sosit şi cnii: Popoff preşe­­dintele înaltei curţ! de casaţie din So­fia şi Mine o­f secretary general al Mi­nisterului de externe bu­lgar, în scopul de a duce la bun sfârşit tratativele pen­tru elucidarea şi lichidarea tuturor punc­telor litgoîse dintre cel şi Statul bul­gar, derivând din aplicarea tratatului de la Neality. Delegaţia bulgară a adus cn ea şi textul convenţiei de extra­diţie şi de asistenţă jadiciară, încheiată pe bu­za­ de reciprocitate intre ambele Siria. Discuţia rămâne să continue asupra chestiune! reperaţiilor şi restituţiilor de război, cum şi asupra ridicării seche­strelor de pe averile supuş lor bulgari. S­igurul penet ce rămâne să se sta­bilească in aceste ultime chestiuni este cuantumul despăgubirilor ca armeiza să fie acordat Statului român, cu ttlu de răscumpărare a gaj­ului înfiinţat a­su­pra averilor bulgar de pe teritoriul român. Fraudele de la Admini­straţia financiară Cine este Danilescu ? — Percheziţiile — Rolul comerciantului Dick Iacob — Arestări senzaţionale iminente Interesându-ne asupra trecutului defrau­­datorului Danielescu, ara aflat că la Cluj el nu a fost cunoscut Îndeajuns. Multă lume credea, că este un om onorabil, dar nimeni nu ştia că înainte de unire in ju­deţul Hunedoara, unde era secretar comu­nal a fost suspendat din serviciu. Refu­­zându-i-se vre­un post în judeţ, unde toată lumea iI cunoştea, a venit la Cluj şi a a­­juns consilier financiar, paznic al banilor contribuabililor. Aflându-se la autorităţi despre de fraudări, ele au luat măsuri pentru inte­ogatoriul lui Danielescu. La început refuza să dea orice in­formaţiuni, mai târziu insă văzându-se descoperit, a recunoscut că a dat îm­prumuturi mari la peste 15 comercianţi engrosişti din Cluj. In urma acestor de­stăinuiri politia a luat măsuri ca să se pună sub sechestru judiciar averea la ma mulţi acuzati, având până acum sechestraţi vre­o 4 milioane lei. A fost ţ­iute perchiziţii do­miciliare la mulţi comercianţi şi la un ad­vocat evreu. In numărul trecut al ziarului am arătat, că la soacra lui Danielescu au După vizita miniştrilor Cazul Răchiţenilor pasionează tot mai mult opinia publică din părţile noastre. Aci nu e vorba de un caz izolat E vorba de un sistem generali­zat, produs de o politică nefastă şi aprobat în mod tacit de un guvern, care şi-a format din spoliarea ţărăni­­mei internate printr’o sistematică falsi­ficare a dispoziţiilor legii agrare un mod de procopseala pentru acoliţii săi politici. Cazul dda Răchitele unde căteva zeci de mii de moţi erau să fie lăsaţi pe drumuri, pentru a se mulţumi lăcomia câtorva favoriţi, a răsuflat pentru că autorităţile, cari îl sprijineau au mers prea departe în părtinirea tru­stului de exploatatori în dauna ţârăni­­mii. Aceasta ţărănime a fost şi brus­cată şi maltrată după ce i se luase în mod fraudulos avutul. Faptul acesta a revoltat opinia pu­blica şi presa fără deosebire de panta s’a pus in serviciul populaţiei ne­dreptăţite. In Parlament opoziţia şi-a ridicat glasul în favorul desmoşteniţilor. Ba chiar un reprezentam al majorităţii trecând peste disciplina de partid şi-a spus cuvântul în aceasta chestiune, atrăgând atenţia guvernului asupra ne­dreptăţii ce s’a creiat anei întregi regiuni, frustrată de drepturile el. După atâta sgomot făcut in jurul acestei afaceri guvernul nu poate să ră­mână şi mai departe cu urechile astupate. Delegaţia dată celor doi miniştrii pen­tru cercetarea cazului este oareşieum revenirea la sentimente mai bune a unui guvern, care a dat până In pre­­zent probe tocmai de o atitudine contrara. In sfârşit cei doi miniştrii, dintre cani unul specialist in materie au ascultat delegaţiile moţiior şi explicaţiile date de un inspector al ministerului şi s- au putut face o idee clară de dreptatea ţărănimei. Exerenţele s’au înapoiat la Bucureşti luând până în prezent o singură mă­sură: amânarea sine die a procesului de sebalscoc intentat de autorităţi celor bătuţi şi schingiuiţi. Odată cu înapo­ierea dănşilor a plecat desigur şi pro­testul trustului interesat, care probabil invocă tot felul de falşuri pentru apă­rarea unor drepturi, asupra cărora nu poate exista controversă Deocamdată ştim, că tăierea pădurii din par­tea trustului continuă, cu pease 0 mie de lucrători, aşa câ o întârziere a tranşării chestiunii poate aduce pe ţărani să fie împroprietăriţi în tăietura pe dealuri goale. O astfel de situaţie ar fi într’adevăr fatală. Ţărănimea insa pretinde verdictul ce i se cuvine imediat, orice amânare poate produce un enorm­­ dezastru. Guvernul să dea explicaţiile necesare prin orga­nele sale înainte, de a se lua o hotă­râre definitivă, pentru că tăcerea poate învenina spiritele. Aşteptăm aceasta prealabilă sancţiune în interesul liniştii interne mai ales in atmosfera grea, ce ne apasă. Germania şi raportul experţilor Btrll.it. — După zi­­­ul „Beilinsr Ta­­g­blatt“, ministrul afacerilor stre­ne al Reichului dr. LStresemann, a declarat într-o «donare electorală din Zehlen­­dorf, că raportul experţilor formează o bază acceptabilă de diseuţe la vede­rea sunaţionării problemei reparaţiuni­­lor. El a atacat pe toţi cei cehi de pe acum consideră raportul ca inaccepta­­bil şi nereaiizabil. Deşi experţii nu se i pronunţă asupra sumei totale pe care o va avea de plătit Germania, dr. Stre­seraarsn nu crede ca momentul aesta este oportun de a ridica acesstă ches­tiune. „Lokal Anzeiger“ află din Londra. In cercurile parlamentare se anunţă că între Mac-Donald şi Poinctr* s'a decis o imâlnire spre a d­ecota Împre­ună raportul experţilor. Se admite că convo­a­rea lor va fi un preludiu unei Conferinţe plenare a tuturor aliaţilor. Data Întâlnire!­lor va fi fixată după ce comisiunea reparaționlior va fi ter­minat dezbaterile ei asupra acestui ra­­port. Refacerea Rezultatele gospodăriei Statului Iugoslav Ds curând am arătat în ziarul nostru cum se poate reface o ţară, dând de exemplu Austria, care prin ciuntirea te­ritorială, ce i s’a adus, era condamnaţi la o moarte sigură. Şi am scos în relief faptul crud pentru noi şi ţara noastră­­:ă printr’o politică economică înţeleaptă Austria a reuşit să-şi găsească drumul refacere!, pe când o gospodărie proastă a Statului nostru ne-a depărtat tot mai mult de calea progresului. Alt exemplu vine să ne întărească In rom­ina cjrea, că, pe când ţara noastră e condusă econlomiceşte pe căi greşite, vecinii ne-au întrecut de mult prin munca lor chibzuită şi se găsesc în plină f­­ace­re. E cazul Iugoslavia­, ce are multe puncte de asemănare cu Ro­mânia, în ce priveşte sacrificiile aduse în război, mărirea teritorului şi chiar lup­tele politice de ordin intern, dar care se desparte de noi cu totul în privinţa po­­liţi­ei economice, gisindu-şi Statul iugo­slav dela început drumul larg şi sănătos al refacere!. Şi trebie să avem în vedere, că mica Serbie n’avea fertilitatea pământului ro­mânesc dela Dunăre, nici avântul indu­strial pe urma petrolului. Iar prin mă­rirea­ hotarelor n’a câştgat.Iugoslav la bo­găţi­le miniere, cu cari s’a înavuţit Ro­mânia încorporându şi Ardealul şi Bana­tul. Tot cş Statul Iugoslav stă mal bine economiceşte detât ţara noastră şi-şi ur­mează calea refacere! în plin avânt de progres. Ministrul de finanţe jugoslav a reuş­t să prezinte un buget bine echilibrat, să dove­dească şi realizarea unui excedent de peste două miliarde dinari, ceea­ ce a făcut să se stabilieze dinarul la 6,6 la Zürich, unde leul nostru abia ajunge prin fluctuaţiuni să urce la cota de 3 şi câteva puncte. Rezul­tatele acestea ale politicei economice din Iugo­slavia puse faţă în faţă cu acelea ob­ţinute de gospodarul nostru ministru de fi­nanţe, trebue să te îngrijoreze, întru­cât, după o perioadă destul de lungă de diba­eli, ne găsim şi astăzi tot în faza nesigură a finanţelor noastre, care ne compromite viitorul economic, încercările ce se fac cu comercializarea întreprinderilor noastre de Stat, arată inde­­îjiîfcs halul triat al gospodăriei ţârei noas­tre. Economia proectelor de legi, în pri­vinţa unei eventuale no­i îndrumări pentru refacerea ţarei noastre, se bazează toc­mai pe insuccesele de până acum ale unei politici e­onomice neputincioase. Ce garanţii ni se dau, cu ţara noastră va avea o gospodărie mai bună de aci înainte, dacă exploatarea Întreprinderilor Statului se va continua pe baze de comer­cializare ? Cointeresările Statului cu particu­larii n’au dus până acum la alt rezultat de­cât la îmbogăţirea celor din urmă. Care Statul nu s’a cointeresat cu Banca Naţională, care singură a ieşit Cu enorme beneficii din criza noastră f nanciarâ ? Spre a ms mai vorbi de alte explostîri mai mă­runte, unde Statul dă total, iar particularii încasează totul, suntem siguri, că şi apro­ectul comercializărilor este un nou purt bine venit pentru câştiguri uşoare la adă­postul şi sub scutul Statului. Dar, în felul acesta nu se va reface nici­odată ţara noastră. Carpatin Problema apei la Cluj Pericolul ce prezintă pentru populaţie proectul dlui Ing. Maksay — Părerea unui inginer cunoscut — Ile­galităţi şi gospodărie proastă în averea oraşului După ce am pus In discuţie plasei dlui Ing. Maksay, după care se inten­ţionează amplificarea apaductulor din Cluj şi am rămas de părere, că acest p­an prezintă defecte atât de mari, întrucât li gătim direct periculos pen­tru populaţie, publicăm acum părerea unui cunoscut inginer din Cluj, care confirmă cele spuse de către noi. .Cât priveşte partea technică — spune dl inginer — aproape nu tre­buie să fi specialist pentru ca să con­staţi defectele lamentabile pe cari le prezintă procetal dlui Maksay. Apa va tr­ebui condusă pe o distanţă de mai mulţi kilometri. La interiorul conductei de beton domneşte o presiune mai mică decât la exterior, astfel că apa subterană se îndreaptă spre Interiorul conductei. Este Imposibil ca o conductă atât de lungă de beton să fie Imper­meabil făcută, chiar și aplicând tras, ca să nu se strecoare apt din afară, dar mai alea este imposibilă această impermeabilitate la Îmbinări, cari sunt necesare într’un număr foarte mare. Pericolul bacteriilor In Rîma aşezărei teresuie! şi la erma micilor cutremure chiar betonul armat al ed ficiilor de crapă. Cu rât este ua mare a­cest pericol la o cordactă lângă de mai mulţi rhîoniştri, care este fă­cută fără nici o fundaţie. In acest caz crepătuntta sunt Inevi­tabile, toată conducta având un carac­ter rigid, trecem* veht m­eior mal grec şi m’şcare* conductei la urma d ferenţri de temperatură, vor produce crepătari, cari vor fi porţile pe cari se stre pară In apă cei mai mari duşman! ai omu- Ihi, miliardele de microbi. Odată con­ducta infectată, nu se va mai putea desinfecta, pentru că In porii şi micile crăpături ale conductei îşi pot găsi *s­­­cenz­­uri sigure, de unde nu-i mai poţi scoate şi de unde atunci vor eş!, când ei vor. Noui cheltuieli Cu un cuvânt, crepăturile la conducta de beton sunt vnev fribice, iar defectele nu se pot găsi, deoarece, apa nu ese pe crepători ca la conducta cu presiune internă, dimpotrivă, apa externă Intră In conductă. Io urma acestui fapt cu si­guranţă va fl nevoie de o instalaţie de deslafectare, cum a fost necesară şl la Sibiu* şi cum se proiectează şl la Târgul-Mureş pentru a salva populata de tifos. Această instalaţie va costa 20 milioane lei sau foarte multe vieţi aie cetăţenilor din Cluj, daca ea nu s’şr face. Legea contabilităţii călcată In ce priveşte formalităţile, cred că In momentul când s’a făcut angaja­mentul cu dl Ing. Maksay, nu s’au re­spectat dispoz­iiunile din lega* conta­bilităţii publice. S’a lucrat un proie­t d­e partea experţilor oraşului care era corespunzător din toate punctele de vedere. Era modem, salubru, excludea infecţiile prin bacterii, mai având avan­tajul de a se putea lesne desinfscta In cazri că ar fi fost inticiat. Atuncia vine dl Ing. Miksay cu un plan, despre care afirmă că este mai eftin. Pentru proiectul ce-l depune carie nu este nici Invenţianea, est­e b­e­­vetal dflale p­oiectal fiind con­s nt de toţi specialişti­, pretinde totuşi 25% din diferinţa ce va rezulta în urma unei li­­licitaţi ce se va ţine pentru constata­rea costului între cele două proiecte. Se aprobă planul dial ing. M*k*ay lăsă să se ex­tineze, da­r proectul dsale este cel pu­ţin tot act de bun din punct de vedere psihoic şi economic, şi dacă este complect, adică are toate pări­le pentru a se garanta salubritate lu­­crirei. Şi de fapt s’a corns, cu ştir, sac fără, instilaţia de pronzare neapărat necesară. S’a ţinu­­t licitaţie ştiind Îna­inte că lucrarea nu se va da nimănui pentru ea era menită să stabileas­c nu­mai onorarul dlui ing. Makssy. R­eui­­tatul a fost diferenţa de 6 milioane iei, din care 11/* milion dini Makssy. Dacă insă s’­*r îl ţinut licitaţ’e împreună cu partea integrantă a proectului dlui Mek­­ssy, cu instalaţiunea de cronizare, pro­iectul djm­e ar fi fost mai scump cu 15 20 milioane lei decât acela al ex­perţilor ormatul, întreg acest procedeu cuprinde o mare greşeală, care este în conflict cu legea. Experţii primăriei fac un plan modern, cu temelii şi execuţie solidă şi atuncia vine un al treilea şi afirmă că planul este prea costisitor; el va face altul mai eftin, să i se dea 25% din diferenţa ce va rezunta din licitaţia ambelor pro­iecte. Se primeşte planul dsale în loc de co­instrucţ­e masivă bunăoară una de schelet de lemn care nu prezintă acest grad de soliditate şi salubritate. Dacă primăria avea bănuiala că proiectul ei este peste scump, trebuia să ţ­iă licitaţ­i la baza legii pentru cel mai bun plan aşa cum este in alte ţări şi cum a fost şi la noi la chestiu­nea statue! Iul Avram Iancu. Aci cred că este greşeala cea mare ce s’a făcut! Cei IV0 milion lei, do­bândiţi cred ca o cate ilegală, repre­zintă un capital pentru care se poate purta lupta ca proiectul să fie frecat prin toate forurile, fără milă şi cru­ţare, fără să se aibă în vedere intere­sele oraşulu­i. Propuneri Din partea mea va trebui să fac următoarele propuneri: Să se ţină o nouă licitaţie pentru cel mai bun proiect, nimicindu-se în­credinţarea dată dlui Ing. Maksay ca fiind ilegală, sau să se execute proiec­tul experţilor oraşului ca fiind cel mai eftin şi rari corespunzător din toate punctele de vedere. Dacă nu se poate nici una, nici alta, primăria oraşului va trebui să-şi ia riscul Construirii u­terioare a instala­ţi­ei de cronizare Onorarul dirn Ing. viriksiy să se stab tras­ă de experţi în baza condiţiuniior stabil­­e pentru lu­crări iig­ne; eşti da Uniunea ingnerilor germani şi care predere pentn sstfel de proiecte 1—3V», *d­oi 2­ 600000 lei, credem un onorar destul de fru­mos pentru o mancă de 2—3 zda şi are ar putea lin­şti spiritele agitate la urma nerespectărei legior și nu ar forma un adevărat jaf în averea pu­blică." Şvabii şi Basarabia Ziarul „Schw-bis­he Volkpresse",­­ vorb­nd la numele minorităţei şvabe ş! germane, face următoarele declara­ţion! cu privire la Basarabia, într’un articol semnat da senatorul Möller: .Basarabia s’a unit de bună voie la România, din motive fireşti, majorita­tea po­utaţiei fiind de naţionalitate română. Alipirea Basarabiei a fost ex­­presiunea justiţiei istorice. Germanii din Basarabia la număr de lOOOOO^&u aprobat tacă din prima zi usirea. Drep­tatea este ca totul de partea României, d ncolo de Nistru fiind numai şiretenia prin care ss c*ai& subminarea comu­­nistă a acestui ţinut". .Vorbind apoi de apărarea ţării, dl M*l­er face următoarele constatări: «Concentrarea forţelor, aceasta trebue să fie lozinci. Nici o altă minoritate nu poate f! câşt gată mai u­şor ca cea germană, peatru ideia concentr&rei for­ţelor în interesul Statului“. EFEMERIDE Un „puşcă’n lună" «Căsătoria în lună* de Jules Verne e de­sigur şi astăzi una dintre alte mai plăcute lec­turi ale elevilor de liceu, cari cu fantazia e­­prinsă a tinerilor ani Însoţesc bucuros pe po­vestitorul francez în visurile lui romantice. Totuş se pare că fantastul autor al cărţii de mai sus a început să facă cuceriri şi printre profesori nu numai printre elevi. Inginerul en­glez Godard, profesor şi mare savant, care în America şi Anglia se bucură de un bun re­nume, vrea să făurească un tun cu care să împuşte în lună, după planul făcut odinioară de Jules Verne. Experimentul e finanţat de a­­mericani şi anume de institutul ştiinţific ,Smith­sonian­ din Washington. Proectilul mânat de un izvor de energie enorm, va trebui să străbată pe o repeziciune aşa de mare sfera de gravitaţie a pământului nostru, încât să fie în stare în scurtul interval de 36 ore să facă distanţa dintre pământ şi lună. Există fantaşti printre învăţaţii americani şi cari pun mare încredere în acest interesant experiment. Cei mai mulţi specialişti însă se indoesc şi cred că bunului profesor Godard i s’au suit un pic la cap planurile tehnice ale lul H. Wells și Verne. Indiferent Insă de pă­rerea acestora, Godard e hotărât să facă expe­rimentul în cursul lunei Iunie. Săracă lună, multe decepţii o fi avut ea de când tot dă târcoale pământului, dar ca sâ-1 mai declare şi război desigur nu s’a aşteptat. ARISTARC et COMP.

Next