Patria, iunie 1924 (Anul 6, nr. 114-135)

1924-06-11 / nr. 120

Cluj, Miercuri 1 Membrii comitetului executiv, ai marelui comitet central (de o sută), toți presidenții organizațiilor județene, precum și toți parlamentarii partidului național român, sunt rugați să se prezinte negreșit, Joi dimineața, (12 iunie) la clubul partidului din București. BIROUL PARTIDULUI. Izbânda vine Presa din întreaga țară comentează aproape zilnic fuziunea partidului național și a celui țărănesc, insistând asupra marei importanțe pe care va avea-o în politica României unite. Pentru noi, cari nu numai credem, dar știm cu siguranță că noul partid fuzionat nu mai întimpină greutăți in alcătuirea sa, este o deosebită satisfacție să vedem, că vine izbânda pentru care am luptat mereu de la unire și până azi. Am luptat pentru triumful principiilor ; partidul național a dus, de la înființarea României Mari, o luptă aprigă de principii, cu nezguduita convingere că lupta va fi încununată de succes. Multă lume cerea să ne desmânte, să ne slăbească voința, spunându-ne că nu se plătește să fim atât de puritani în politică, încredințându-ne, că la noi lupta de principii nu are sorți de izbândă, că politica în țara românească se va face încă multă vreme de către interesele unor persoane, și prin luptă ascunsă de închise, nu deschis, în fața țării. Ni se spune că suntem niște naivi idealiști, cari, în loc să ne adoptăm repede obiceiului pământului, să facem politica rentabilă, venim cu proclamarea de principii politice, care în România nu se vor putea realiza nici în cincizeci de ani. Mulți își credeau de datoria lor să ne atragă atențiunea că e păcat, și chiar păcat național, să ne irosim puterile pentru realizarea acum a unor deziderate, cum ar fi: legalitatea, dreptatea socială, responsabilitatea, sancțiunile, regim adevărat constituțional și parlamentar. Ni se spunea că ideologia nu mai are ce căuta în lupta politică de partid în România, că prin simple transacțiuni cu liberalii sau cu Palatul, putem ajunge la putere etc. Noi am rezistat tuturor acestor sugerări, și a altora de același fel, și am rămas neabătuți sub steagul luptei de principii. Am încercat, cu bună credință și transacțiuni prin cari credeam că vom putea realiza în țara noastră programul nostru politic, ideologia noastră, încercările s’au sfârșit totdeauna cu decepții. Și, așa am continuat mai departe lupta pentru principii. Uneori, în ceasuri grele, se mai abătea gândul că sămănăm în pustiu, că, cel puțin, rodul sămânței aruncate va fi cules de generații îndepărtate. Dar momentele de descuraare se topiau repede de câteori luam contact cu marile mase ale poporului, ca și cu aceia cari ar trebui să fie conducătorii firești ai maselor, cu intelectualii țării. Vedeam pretutindenea că vistințele noastre de reforme politice și sociale trăesc în însuși neamul nostru, în ceea ce are el mai bun. Vedeam că lupta noastră idealistă , pricepută și adânc simțită de poporul românesc, ne convingeam, zi de zi, că noi ca partid politic nu suntem decât expresiunea unei mentalități genuin și universal romănești, că nu suntem decât avantgarda luptătorilor pentru creiarea României noul așa cum o așteaptă, ca structură internă, românii de pretutindenea, și că la spatele nostru, neorganizată încă deplin, stă Națiunea întreagă. Știam, simțeam, că piecțecile ce se pun în calea națiunii de a-și spune cu hotărâre cuvântul românesc în organizarea Statului, sunt mari. Uneori credeam și noi că vor trebui decenii până când vor fi biruite. Alteori eram mai optimi șU. Dar veșnic am avut lozinca: chiar dacă ar trebui decenii de luptă pentru creiarea României românești, constituționale, democratice, nu ne e permis să lăsăm din mână steagul, când la spatele noi^a^Mfireapi aspirațiile, aceleși. A^swoopK fr întreg. Nu ne era și mx să lăsăm aspira|i^mâț|$nas<| făm o expresiune p^tprhică Tto’.Apțibitid politic. Și iată, după «mianpie luptă, trebuie să recunoaștii îf că inșuințele noastre au fost mereu apreciate, înțelese, urmate și ajutate, de pături tot mai largi ale poporului dintre Tisa și Nistru. Recunoaștem cu mândrie că neamul nostru e așa cum l’am simțit noi, nu cum ni-1 arătau aceia cari cereau să ne desmânte dela lupta pentru principii și să ne dedăm politicei de compromisuri, de transacțiuni. Am fost înțeleși, apreciați, și, ceea ce e mai mult, am fost crezuți așa cum ne-am arătat și am luptat. Poporul nostru a dat dovadă că a ieșit definitiv din vrâsta nematurității politice, că nu i se mai cade să fie guvernat prin transacțiuni dintre câțiva șefi politici, ci să se guverneze singur prin partide ieșite din sânul său, reprezentând aspirațiunile sale. 2 KEî EXE^PLĂrtUL uz.I, I realizează și ar voi, firește, să-l realizeze. Cifrele, în această privință, sunt foarte elocvente spre a arăta, cari aant preocupările reale ale conducătorilor trei felei de hârtie. Am publicat la vreme cifre, cari an almit ca drept cuvânt. Dir ca anivers «L nesocotească. In această proporție, Interesele culturale ale anul neam întreg, nu ne putem închipui. Mesuta pro’cetatii nu este prin nimic ratificată, decât prin dorința de a crea un nou avantsgop, scandalosisnei grapă, 1 de negustori. (Librail. N. R.). Astîzi, când pentru cărțile și esetele na' copilaș din clasa I « trebuie tăia fh'lcuiască mai mult decât se cheltui« pe trai Îmbrăcatul și încălțatul scela'aș copil, când abecedarul a ajuns an lax pentru nesfârșitul număr al familiilor nevoiaș», guvernul pune la cale ceaslovitură cu hârtia." * Țapi ispășitori. Guvarnul a găsit doi vinovați de catastrofa tehnic : doi ofieri superiori, de l. Piroculpabili de .. neglijență. Ce mulțumit lrdeear fie dl V. Brătianu, că poate săpa așa așor de răspundere. Doi ofițeri sacrificați, dar scapă un ministru, și încă membru al „Dinastiei Bătrana... CRONICA ZILEI Nedreptatea făcută voluntarilor. Dl Sever Boca a adresat o interpelare guvernului ?□iustiunea vobntarilor ardeleni. B*C Înțeles, Camera 1 befall a primit o cu protestări. Dl Bocu a citit moțiunea voluntarilor cari cer, revizuirea legii agrare și acbdarea drepturilor pe care se âa cei decorați ca „Mhai Vreszul"; la ccrerea în listele electorale care nu su msi fost revizuite; darea înapoi a celor 5 moloate dăruite de francezi voluntarilor pentru că au pirat liniile transsberiene și pe care guvernul liberei le-a confiscat. Votuntarii protestează contra ciuntirii Bonatain! și contra felului dușmănos cu care tratezi liberații. Dar la ce folosesc protestele când nu e cine să le audă? * O crimă împotriva culturei. Sub acest titlu ,Universal" scrie: „Crendu-*e cp regm scandalos de privilegie a trustului fabricilor de hirte din România, tipăritura românească luptă cu greutăți de nemchipați. Și, atenei, când ne așteptăm ca, în urma repetatelor noastre probate, Ministerul de finanțe să pînțeleagă datoria și să ia o măsură ecitabilâ, aflăm că e vorba da această situație să se înrăutățească, Dl ministru de finanțe ascultând desigur și gestiunea unor persoane pentru cari cultura românească n’ara nici o impotanță, pene la cal și no?,o ridicare a taxei vamale pentru hârtie. Na îecapa îndoială că pin această majorare a taxei secană este prohibirea importului hâtei. Prohbițianea va veni, ca consecință logică și foarte apropiată. Noi înțelegem foarte bine, ca reprezentanții fabricilor de hârtie să încerce toate mijloacele spre ași asigura maximum de beneficiu; înțelegam chhar să-l vedem Dclinați la un câștig nemăs arat de mare, câștig pe care 1 au rea- Revizuirea listelor electorale în Ardeal In ședința de ieri a Camerei, dl Sever Boca deputatiel partidului național a cerut guvernatei să se facă revizuitei listelor electorale din Ardeal, unde sunt peste trei sste mii români HpsT da putința exercitărei dreptului de vot. Chestiunea este foarte importantă și aoui fost dacahtă în presă. “Nu știm dacă, ajunsă în disecția Pl’lîmentalal, va fi soluționați Este, töfia, precis că guvernul liberal are tot Mareșal să refuze complectarea 1stelor electorale In acefală provincia. Mal msit ih’ar, nici cel înscriși la liste, eu sunt lăsați să meargă la vot, când intensele partidul liberal, pretind o cât mai strașnică simplificare a operațiunilor electorale. Am scotit exemplul alegerea dea Bocșu-montană, iar în vechiul Regat alegerea de la Romanați. Mărindu-se numărul alegătorilor guvernei ar fi sfiit să șl speresc! tu aceeaș măsură mijloacele di ffilsificare să'«stă două dficilLte scrutinelu'. Și anu-i poate conveni d-ul Ionel Bratianu. Iată da ce, guvernul refuză revizuirea litelor electorale din Ardeal, împiedicând prin aceasta pe atâța român «își exercite un drept înscris CU obligă mvitate In Constituție. Convocarea de la București După cum anunțăm in cuprinsul ziarului Joi sunt convocați la Bucureșt președinții organizațiilor iudițial partidului, parlamentarii și cele, două comitete, executiv și central. Din comnicatul pe care l-am dat la vreme in fruntea ziarului s’a văzut că pe baza raportului prezentat de dl Jalia Maniu, președintele partidului național-romăn, comitetul executiv a hotărât luarea contactului oficial cu conducătorii partidului țărănesc in scopul fuziunii celor două partide. Tot deodată se hotărâse convocania organizațiilor amintite pentru a hotart in această chestiune. Astfel că întrunirea de Jos a comitetelor este chemată să asculte raportul asupra tratativelor duse în mod oficial intre cele două partide. Se știe că partidul țărănesc a dus aceeaș acțiune în lăuntra lui Comitetul central al partidului, ca emanație a marelui congres de la Alba- Mia din 1920, în rezoluțiile pe care le-a adus când a fost convocat, a însărcinat comitetul executiv să întreprindă tratative cu partidele democratice din țară spre a ajunge la înțelegerea unei acțiuni comune. Pe baza acelei rezoluții rtîncite comitetul executiv a ajuns, pe cale parlamentară și extra-parlamentară, la acord cu partidul țărănesc cu care impietată a dat luptă de legalitate in actualul parlament eșic din furtișagul voturilor. In deplin acord cu spiritul democrație care călăuzește pe conducătorii partidului și care este consfințit prin cetele din trecut ale partidului, convocarea de la București de săptămâna aceasta face parte din seria acelorași fapte care, da una la alta, au dus partidul la izbânda in lupta perdea democrație și legalitate. Dar dacă convocarea de Jd, din punct de vedere al procedeului este o urmare a rezoluțiilor luate in trecut, din punct de vede politic general ea capătă o importanță istorică. Căci organizațiile noastre din Adeal și Banat, parlamentarii ardeleni și membrii comitetelor au să decidă nu numai asupra viitorului partidului, ci asupra democrației române inginere. Dda atare încoace, pe măsură ce democrațiile au pus stăpânire pe spiritul mitic din Europa, traducăndu-se în acte de lege, în România prin ilegalitate democrația a fost continuu lovită din partea guvernanților. Nu e mai puțin adevărat însă că reacțiunea maselor a fost și ea continuă și dârză și ea și a găsit expresia politică în vechiul Rigat in partidul țărănesc, iar în Ardeal fi singurul partid existent, țarii dar național-român. Printr’o afinitate de concepție și printr'o apropiere a vremii, care este cel mai categoric imperativ în politică și de la care cineva nu se poate sustrage decât sub pedeapa anacronismului în istoric și a urgisirii societății, cele două partide s'au simțit atrase unul către altul Lupta lor in parlament va rămânea memorabilă în istoria plăpândei democrații române, întrunirea de Joi, în conglesurrs ca principiile, tactica și idealul partidal național, va aduce o hotărâre înțeleaptă care să corespundă întru totul democrației române din întreaga țară. pknerT LA PUNCT . Explozia de la Pirotehnie a adus din nou la ordinea zilei chestiunea unei noui capitale. Partizanii acestei păreri susțin că, cu sumele ce ar trebui să se cheltuiască pentru refacerea Bucureștilor se poate face o altă capitală mddernă. Dacă și guvernul iși însușește acest punct de vedere, chestiunea se poate simpifica: o nouă explozie la Pirotehhnic, a listului de munitiuni și adversarii unei atai capitale vor fi siliți să cedezi! seiia ca un teatru particular, de vreme ce se găseec în conflict cu Ministerul artelor. La ce constă acest conflict, se știe. Cu prilejul concesionării Operei din București, cei mai de seamă artiști au refuzat să primească condițiuțiile anul contract jignitor, prin care erau treceți concesionarului în baza ... ca etatui de sarcini. Ei au demisionat, deschizând acțiune în dauna împotriva Ministerului artelor. Procesul este pendinte la Tribunalul Ilfov și e probabil că Ministerul artelor va fi silit să despăgubească pe artiștii ale căror drepturi au fost nesocotite printr’un contract destul de oneros chiar pentru instituțiune. Poate chiar certitudinea sentinței, pe care o va pronunța justiția în favoarea artiștilor dem's’on-ți, l-a determinat pe dl Lepădatu să exercite aupra acestora presiunea nedraptă și abuzivă, de care vorbim nci, cu scopul de a-l constrânge să revle la cadrele personalului artistic al Operei din București, renunțând la proces. Este desgur, un cât fără precedent. Ne obișnuisem ca aceste „sisteme” de teroare oficială numai pe vremea alegerilor sau în chestiuni de ordin pul politic și numai în atribuțiunile Ministerului de Interne. Venind din putea Ministerial de arte, aceste samavolnicii sunt mai mult ridicole. Faptul, totuși, nu surprinde, după cum nu trebue al se surprindă că se face uz de legea excepțională a stării de asediu, spre a se împiedica un spectacol artistic al unor cântăreți. Dl Lepădata, lasă, va răspunde tot în fața justiției și pentru această samavolalele. ” Publicat este catofttă simpatia alături de artiștii „prigoniți” și va judeca cum se cuvine gestul Ministerial artelor. O sperietoare: demisia In jurul conflictului dintre dinil: Vintilă Brătianu și Al. Constantinescu Con’lictul difra dull: Al. Con*t*Etiisacu și Vitilă Brătianu a’a ap’amt. Acesta din urmă a trebuit să cedeze, acordând creditul ce i se cerea pe sgsma Misiateralal «golcalturel. Chestiunea nu mai prezintă, deci, nici omportanță. Trebue să reținem totuși mijloacele extreme la care trebue să reeargă corgi ministrului da fișanțe, «pre a-1 hotărî să facă... concesiuni de la principiul „economiilor", atât de bizar pusă practici, în chestiunile de Interes general. Economiile dial Vintiă Brătianu samt la cele mai multe cazuri psgube reale pantru însăși tezaurul public. Ni s’s dit da curând o nocă dovadă, ca prilejul dizant ?lui deh Photehnis. Ancheta a stabilit că tot o! s’ar fi Pâini evita dacă dl micltra ds finanțe, punea de timp la dispoziția M'nisterului de razboi sumele necesare mutării depozitelor de exploibile și dîstrugerei materialelor saterate. Pentru o economie de câteva milioane le, d! Viațu* Brătlaniu a înlesnit acest dezastru, de pe urma căruia SU n! pierde miliarde. Procedând la fel ca dl miniatru al agriculturei, poate că și generalul Mărdáreaca ar fi obținut creditele necesare, spre a se evita dez strai dela Cotroceni. Este, desigur, un tarăt' most, de care n’țm dor! să sas bazeze. Dl Vlatică Brătianu nu cedează decât silit. Iată o caracteristică pe care o găsim în tradiția familiei... Legea stării de asediu în... artă — Un abuz al ministrului artelor — Ni se semnalează un caz de o brazună samavolnicie, săvâșt din oid aslilul ministipa âțiilor împotriva cântăreților demisionați de la Opera din București. E voia de dspozț’» Icată de acest Minister prin mijocirea organelor polițienești, de a se împiedica spectacolul organizat de câțiva dintre foștii aști ai Operei la Teatrul Mighiar din Cluj, pentru astă seară. Fără nici un motiv temeinic, de ministra și artelor a dat ordin prefecturei de poliție să oprească acest spectacol, înconcștințând direcțiunea Teatrului Maghiar că artiștii români, prima csri, dar Teodorescu, Jean Atanasiu, și dnele Rodrigo și Drăgulinescu Stingheu au dreptul să cânte nici ch’ar pe Anal VI. » WaBag&l 120 Cine provocă accidentele de muncă? Desorganizarea administrației — întreprinderile organizează ceea ce Statul a deorganizat — La Inspectoratele Industriale a sosit un ordin al Ministerului, prin care în mod foarte cladst și neînțeles, li-se pace în vedere, că în viitor controlureazanelor întreprinderilor se va face din partea organelor Ministerului muncii. Măsura este atât de caracteristică asupra vieții noastre publice dezorganizată, întrucât merită să-l dăm toată festitanea. Ministerul nici astăzi, la mai bun de 5 ani de la onire nu știe, că la Ardeal a existat o lege care prevedea controlul cazanelor întreprinderilor, sau dacă știe este atât mai grav că o desființează în mod abuziv printr’o dieciziune ministerială, care doar ca simț constituțional liberal se poate admite. Credem însă, că măsura reală se bazează mai mult pe necunoașterea totală a situației și pe incapacitatea de a organiza. Altfel nu se putea ca scos acest control — așa cum s’a făcut — d’n mâinile Inspectoratelor Industriale și trecut la cele din muncă, ele nici măcar să nu fie anunțate. Pentru că azi întreprinderile cari au nevoie de control de cmns dsgeaba se adresează Inspectoratelor de muncă. Acolo li se răspunde că nu au nici o cunoștință despre această măsură și guvernului, întrucât ele nu au fost încunoștințate. Se miră pe armă grozav de mult cum Ministerul s’ar hotărî să impună controlul cazanelor Inspectorilor do manei. Ia cazul acesta evident că el nu ar trai avea decât să treacă legile de protecție muncitorească la Inspectoratele Industriale și fiecare ar fi la locul lui. Inginerat ca legea Iar jaristul ca cazanie. Vechea metodă de desorganizare a țării, pentru ca «prin noi inșîne" sa putem jefui pentru partid, întreprinderile de teamă să nu fie nevoite a-și închide porțile în l'psa controlului legal al cazanelor, și pentru ca să nu sufere urmările legale când in urma unui accident ar fi date judecăți, în care caz tot un Ministerul industriei ar fi făcut răspunzător, deși vina el o poartă prin desorganizarea controlului — fiu fost nevoite să înființeze o asociație cu orgine de specialitate. Incapacitatea Statalei face că deși se plătesc impozite enorme in baza cărora Întreprinderile ar avea dreptul să pretindă buna funcționare a organelor de Stat. Întreprinderile trebue să înființeze și să subvenționeze organele a căror susținere ar fi datoria Statuia!. O reinoasă desorganizare a administrației publice, care pe zi ce merge crește mnreg. Scăderea exportului După datele Ministerului de finanțe Ministerul de flniețe a publicat zilele acestea o tabelă rezumativă a principalelor produse exportate din România pe luna Martie 1924. Din datele publicate rezultă, că la această jenă exportul a fost mai activ dacât în lnea corespunzătoare din anul frecat, înregistrând un pas de 38.340 tone la totalul mărfurilor exportate. Situația aceasta, ce pare a fi favorabilă comerțului nostru ca streinătatea, se schimbă lasă ca total, devenind nefavorabilă, dacă comparăm exportul ca numal pe luna Martie ci pe trei Inni: Ianuarie, Februarie, Martie din anul acesta față de acelaș trimestru al anului trecut, exportul prezintânda se în scădere cu 187.445 tone sau 18.745 vagoane. Că situația exportului noatre, judecând după datele poate încă îndrepta din luna Martie, pe până la sfârșitul anului, rămâne de văzut. Deocamdată exportul pe trimestrul in<âal anului acesta se prezintă Intro scădere destul de îngrijorătoare față de epoca corespunzătoare a anulul trecut. Interesant este, că, deși s’a exportat anul acesta cu 18.745 vagoane mai puțin intr’an Interval da numai trei luni, totuși valoarea exportului este mai urcată cu 66.590.000 lei. Asta însemnează, că valoarea la export putea să se prezinte ca o cifră mult mai mare, dacă exportam cantitativ cel puțin tot atâtea mai tari ca și anul trecut. Valoarea mai atentă a exportului ne dovedește decât, că mărfurile s’au scumpit peste tot de la un an la altei. Prin urmare și la Import această valoare trebue să fi crescut cel puțin în aceeși proporție. Astfel balanța noastră comercială ca streinătatea nu se poate examina, decât având și datele asupra Importului, pe care Ministerul de finanțe a Întârziat să le publici. Valoarea exportului a crescut mai mult la cereale și derivatele lor precaut și la vite. Anume, deși s’au exportat cereale și derivate cu 23.710 tone mai puțin anul acesta, totuși valoarea arată o cifră mai mare cu aproape 190 milioane lei. Totuși, deși am exportat cu 6597 tone animale mai puțin, valoarea a fost totuși mai mare ca in trecut cu 171« milioane lei. O simțitoare scădere la export au suferit-o lemnele. In trimestrul anului acesta s’au exportat mai puțin cu 131.225 tone sau 13.122 v&goane. Ca toată valoarea urcată la export a lemnelor, totuși ea prezintă un deficit anal acesta, din cauza prea marei reduceri a cantităților exportate. După cum vedem, datele publicate de Ministerul finanțelor asupra exportuui sunt departe de a ne mulțum!. Dimpotrivă ele trebue sa ne umple da îngrijorare, dacă această scădere se va menține până la sfărșitul anului. Nu înțelegem apoi, da ce se Întârzie publicarea datelor și asupra mărfurilor importate, spre a vedea mai limpede situația comerțului nostru ca străinătactea. In tot cazul datele publicate ne prezintă intr’o lumină meetal de nefavorabilă desvoltarea legăturilor noastre comerciale cu țările streine. Carpatin. EFEMERI DE Ziua mamei Locuitorii țărilor de Nord au printre multele lor obiceiuri frumoase și bune unul, care le face deosebită cinste: sărbătorirea mamei. O zi un an, pe vremea esund natura Nordului e mai Îmbelșugată In flori, mai plină de daruri ca totdeauna, ziua aceea e Închinată ființei căreia 1i datorim viața noastră și-l datoriza atâta bine. Fie că trăiește și se bucură de recunoștința fiitlor ei în aceea zi fie că ș’a găsit deja odihna de veci și poate răsplata meritată de la Dzeu pentru toate ostenelile ei din viață, mama e obiectul de dragoste, de venerație, de atenții și surprize plăcute, pentru locuitorii Nordului în ziua aceea. Cei cari o mai au, se adună, chiar de-ar veni din depărtări mari și petrec în jurul frumoasa si de an, încărcând-o de flori și de cadouri. Iar cei cari au pierdut pe aceea ce le purta de grije, orfanii, depun o lacrimă simțită și o floare pe mormântul ei. Obiceiul acesta frumos, care vorbește atât de caracteristic despre sentimentele popoarelor de Nord, a fost transplantat anul trecut în Germania. In luna sau anul acesta, dacă nu mă înșel în ziua de 25, și l-a însușit și Austria. E probabil să călătorească mai departe și deaci, mai către Sud, cum a călătorit datina îmbrățișată de toată lumea, a bradului de Crăciun. La tot cazul n’ar strica să se absta și pe la noi, s’o semănăm aci în pământul țării datina aceasta frumoasă, care-i păcat să rămână a câtorva popoare numai. E o floare delicată, dulce, poate ar prinde rădăcini și la noi. ARISZARG «t COMP.