Patria, octombrie 1924 (Anul 6, nr. 208-234)
1924-10-01 / nr. 208
gy 1 Octomvrie 1924 (Continuare de pe pagina I.) După cetirea aceatei moţiuni toţi cei prezenţi au aclamat-o cu însufleţire, el după discursul însufleţit al dial dr loan Clargin, care arată cu verva 1- oratoriei binecunoscută josnicia atacului, care urmăreşte satisfacerea unor ambiţiuni personale, fie chiar cu sacrificarea măreţei idei de solidaritate naţională a Baroului, — şi după propunerea de Întregire a dlui dr Liviu Ghilezau, — adunarea a primit cu unanimitate şi mare Însufleţiri moţiunea. După aceasta, a fost Invitat dl Ioan Suciu, ca să şi retragă demisia, ceea ce dsa a făcut, fapt, prin care s’a restabilit iarăşi pacea şi liniştea In Barou şi aceia cari atacă pe la spate pe cei ce lucrează pentru binele obştesc, şi-au primit lecţia binemeritată. R. Mizeria învăţătorilor — Un congres general — Primim din partea Asociaţiunii generale a învăţătorilor armitolul comunicat . Situaţia materială a învăţătorilor, care da mai bine de doi ani se tot agravasză, a ajuns acum ca total disperată. Pe când viaţa s’a scumpit în mtd e de 50 da ori, salariile lor abea sau mărit de 5—6 ori, faţă de cele din 1916 — nedrepte şi insufiriante şi acestea, pe vremea lor. — Iar în afară de aceste salarii de batjocură nici o altă posibilitate de a găsi ,metoda”, care să Ie permită, ca multor altor slujbaşi ai Statalu! să rezista la scampste, bi să realizeze chiar economii şi averi, fireşte in dauna sănătăţii morale a Statului şi ca renunţarea la cinstea şi demnitatea personală. încercări zadarnice Toate încercările de plrcă avem pentru a determina pe cei datori sî-l pună în situaţie de a trăi, în raport ca rolul şi attesţia lor socială au fost zadarnice, căci s’au ales doar eu ameninţări şl făgădceli neîmplinite şi citati’an sunt!m*Bt de mândrie a’au resemnat, aşteptând In salariaţi tăcută a mizeriei nemeritate, o Îndreptare. Aceasta Insă n’a venit şl nici nu se vede venind ba din contră află şl ei din afirmă ile onor membrii din guvern, că-i aşteaptă suferinţi şi mai grosznice, căci viaţa se va mai scumpi încă pini la nivelul preturilor mondiale. Congres general Pentru a eşi din această situaţie pe care nu o mai pot suporta, fără a porni pe partea degradării morale şin a atlegerii fizice se va mai face o ultimă Încercare ţnându se in preajma votării bugetelor, un congres general, pentru a expune din nou ţării şi guvernului adevărata stuaţie materială a învăţătorilor şi consecinţele ei inevitabile pentru frăţimâat. Aceasta mai mult ca un ultim gest al restului de energie morali, care le-a mai rămas din naufragiul sufletesc la care l-a adus vitregia cu care sunt trataţi şi ca ultim avertisment pentru cetăţenii — carioferă ca educatorii copiilor lor să fie umiliţi ca salarii de foamete — ca acest nedrept tratament aplicat învăţătorilor sa restrânge asupra învăţăturii copiilor lor. Asociaţiunile judeţene şi provinciale vor fi convocate în cartul lunei octombrie. Se va discuta chestiunea materială, se vor formula deziderate şi se vor desemna delegaţi pentru congresul general. _______ După sărbătoare In grfidina publică din Bârlad, a’a desvelit In dimineaţa zilei de 21 Septemvrie, monumentul ridicat de birlădeni, poetulei A. Vlahuţă. Dasvelirea s’a făcut in mijlocul anal asistenta foarte restrâns. Nădăjduind la vremuri din ce Ia ce mai bune, când oameni ca dtsivârşire streini literaturii noastre, nu vor mai Încerca să turbure zadarnic lagâturile fireşti dintre scriitorii de el! şi cel de azi, mulţumim, in numele Societăţii literare .Academia Birlădeană", iniţiatorrea ridicării acestui monument, dar asupra căreia nu cade şi răspunderea executării lui artistice, mulţumim: Părintelui Episcop Iacov al Huşului; doamnelor Elena Meisner şi Maria Gorgea; domnilor G. Taşcu şi I. Minulescu; şi tuturor prietenilor, cftrl au luat parte alăturea da fiei, la glorificarea unuia dintre marii Inaintişi ai culturii românești. Președinte, G. Tatoveanu Secretar, Virgil Dahalitca Bârlad, 22 Septemvrie 1924. _ " 384 12 Deschireat 3 camere, bucătărie și cameră de baie, foaie scufițe de rechiziţie. Se află în clădirea ce stat sub edificare în Strada Elisabeta Nr. 5. Informațiuni se dau în Calea Traian Nr. 5. Uniunea oraşelor — Congresul de la Cernăuţi — Sâmbătă, 27 Septemvrie, orele 4 p. m. a avut loc la Cernăuţi, deschiderea congresului Uniunei oraşelor din România, participând peste o aută de primari. Congresul a fost prezidat de dl dl Constantinescu, preşedintele Comisii interimare din Bucureşti, asistat de dl Flondor, primarul Cernăuţilor şi de dl Bian, secretarul general al Unianei şi al primăriei Capitalei. Desbaterile Dl Costinescu dadlrij deschis al doilea congres al Unianei oraşelor României, aducând mulţimiri comisiei Interimare a oraşului Cernăuţi, — In special diai Flondor — pertru primirea făcută. D sa spune că chestiunile ce urmează a se desbate In congres se desbat în toate ţlrla, făcând aluzie la Uniunea Internaţională a oaşilor care cere desluşiri dala amante naţionale, asupra tuturor cheatianilor gospodăriilor comunale In vederea realizări! progresau mereu crescând. S’a expediat o telegramă prin care ae nfetzi M. S. Regelui viaţă lungi şi domnie paşnică, pentru propis’rea şi întărirea neamului. Apoi citeşte telegrama adresată primulei-ministru la K*rl*bsd. Termini având congresului activitate rodnică. Dl Roban citeşte raportul asupra gestiunei consiliului de administrare a Uniunei, cam şi asupra gestiune! financiare, arătând cum a fost reprezentat Uniunea la Amsterdam. Dl Ing. Sfinţescu arată, cum trebces, siatematizite şi regulamentare construcţiile oraşelor şi propane emoţiane, ca Uaianea să exprime dorinţa ca chastiunilor de sistematizare ş! construire la oraşe să Ii sa dea desvoltarea cuvenită şi dreptur! mal mari administraţiilor coma-ale. Dl /?id/fm*Moineşti a propus, ca regulament«re să fie acomodate trebuinţelor regionale locale, păstrîadu-se legii principala numai principiile generale. Dl dr. Nicolae Stalcovîci cere aplicarea da smcţiin! comunelor cai nu Îşi fac datoria faţă da cetăţeni. Dl dr. Costinescu desvoltă stadiul său aaspra aprovizionării oraşelor cu alimente. Stătue asupra dificultăţilor transporturilor, cari zădărnicea buna aprovizionare a marilor oraşe. Un oaspe strein Sosind la congresul Lampson, secretarul general al ministerului de externe al Angliei Cu cna, însoţit de miliatrul Bucovine! Victor, adunarea tr aclamă îndelung. Dl preşedinte Costinescu 11 salută Infracţizeşte la numele Uniunii oraşelor României. Dl Lampson răspunde in erghzşte mulţumind pentru baca primire făcută Exprimă admiraţia pentru marele progres realizat de România după război in toate domeniile. Asigură, că va comunica guvernelor engez constaurile fericite făcute personal In vizitarea ţării noastre arându-ne dezvoltare spre asigurarea civilizaţiei şi păcii In răsăritul Europei. Continuarea desbaterilor Dl Timistocle Alexanimca, vicepreşedntele comisiei Interimare Bucureşti, a expus pe larg falimentul politicei comprimării preţurilor şi contingentăriior, cari au dus la scăderea producţiei şi interiorizarea calităţii alimentelor, propunând Intervenţa guvernelor pentru desfiinţarea legiuirilor maximalizării preţurilor, lăsând libertate comerţului. Dl Nkoilfiî Cfhîea-Z*\iu comuni A congresului, că In judeţul Sălagiu se gătesc acum două mii de vagoane mere, fructe cari nu pot fi ex-pete dia cauza taxelor vamale txnbltante. Cere desfiinţarea acestora şi încurajarea exportulu! fructelor. Dl Oprescu-Bazia propune ca Statul să acorde credite morarilor şi monopolizarea de comune a fabricaţii pâine. Dl Flondor-Cornăuţi arată greutăţile aprovzUtDării Bucovinei cu grâu şi sare din caizi tramporturilor. Cere Uniunii să interuie la guvern ca transporturile alimentare că fie făcute cu precădere, ataşându-se trenurilor ds persoane şi accelerate. Mai vorbesc din zona?/fl-Dorohoi şi //jfleo/z-Botoşani, care cere contractarea unui mare împrumut extern, din care jamatsts să se dea comunei Bucureşti, iar restul să se distribue celorlalte oraş. Dl D.bima-Pioeşti cere ca la repartiţia pădurilor să se atribue şi oraşelor păduri comunale. Mii cere reînfiinţarea legi fondului comunal. Congresul alege o comisieae, compusă din dnhi Tem. Alexsadrescu, Niculescu-Rieta, Hingon-Botoşani, Fotescu Ploeşti, Tomasiu-Dorohoi, Opreucu-Bszaa, care să concretizeze într’o moţiune dez deratele exprimate în cor greş. Şidinţa s’a ridicat Îs orela 8 sear* urmând cs « dona şedinţă aă contsue Duminecă şi Luni, 28 şi 29 Septembrie. Saasa, la orele 9, s’a da t en banchet de o sută t«ci nuri oferit de comuna Cernăuţi. S’a toastat pentru Suveran şi dinastie, pentu Bucovina şi comuna Cernăuţi, pentru reprezenttnt guvernulu şi todaica activitate a Uniunii. Serbare In Tohanul vechiu Fruntaşa comună de pe valea Bârsei a avut fericitul prilej si serbeze In Sâmbăta trecută cu pioasă demnitate amintirea eroilor morţi pentru patrie. In aceasta comană se gista un modeu monument ridicat deasupra mormântului comun al câtorva soldaţi români morţi In aceste părţi cu prilejul retragerii armatei române la toamna anului 1916. Acest monument a fost ridicat de săteanul N. Balăţcău Intr’us colţ al gridinei sile, In memoria celor doi fii ai sil, morţi Ia marele război. Comandamentul armatei la Iniţiat va dini general Olteana, comandantul Corpulul V din Braşov, a folosit prilejul prezenţei In comună a 250 de ofiţeri vsalţi aci la şcoala de tragere de artilerie, pentru a aranja o frumoasă sărbătoare In amintirea eroilor necunoscuţi, Îngropaţi aci. Modestul monument de lemn a fost schimbat ca anul mai durabil de peatră. Sâmbătă au fost depuse în biserica imită din localitate osemintele soldatulat necunoscut, în amintirea căruia s’a oficiat an serviciu divn din partea protopopului Hodărnău al Braşovului şi a părintelui local Mircea Tomas. A luat parte foarte mult popor din locul din comunele vecine, presum şi toţi ofiţerii aflători la sat. După ofidarea serviciului divin, coşciugul a fost aşezat pe un afet de lon frumos Împodobit ca verdeaţă şi dos la monument, unde a fost Înmormântat. Aci s’a oficiat no prohod de preoţii din mai multe comune şi s’au ţinut duioase cuvântări In amintirea acelora, cari s’au jertfit pentru real zarea Idea- Ului naţional. Au vorbit protopopul Himzea din Z&rneşti şi pă Intele Mircea din Tohan. O înălţătoare cuvântare a ţinut-o generalul Oteanc, care a fost ascultată cu multă duioşie de mulţimea adunată aci. Deissmesea coloselul Orescovici, comandantul şcoalei de tragere a folosi acest prilej pentru a mulţumi tochmenicor prntru frumoasele lor sentimente naţionale şi pentru căldura cu care corps ofiţeresc a fost primit şi găaduit la decers de câteva săptămâni. Mulţimea a rămas viu impresionaţi de emoţionantale cuvinte ale celor doi distinşi ofiţeri superiori. A mai vorbit prefectul judeţului Făgăraş. După serbare s’a servit o gustare la sala Hotelului comunal, unde au fost Invitate notabilităţile civile şi corpul ofiţeresc. Un gest frumos In zioa de 28 August (Sit. Marie) la orele 3 p. na s’a desvălit la comuna Lancrăm simbolel cmităţii noastre naţionale, monumentul eroilor din această comană căluţi pentru Întregirea neamule!. Un fini vrednic al acestei comune, — avant-garda naţional-cultuirală! In trecut al multor comune din Ardeal, — Petra Păcuraria şi harnica lui soţie. Dupi oficiirea paraitalului la smintirea celor căzuţi le război, de către dl protopop al Sebeşala), S. Medean şi preoţii comunei: V. Matei şi I. Lipşiţă, întreaga az’ateaţă a trecut în faţa bisericei, unde se ridică de acum lua» Iote falnicul monument, simbolul nuitiţi noastre naţionale. Intre oaspeţii veniţi să serbeze împreună cu harnicii locuitori ai comunei, această zi memorabilă, cităm pe dl colonel I. Georgeses, comandantul rig. 6 Artillerie grea cu doamna, dl colonel Welmar, comandantul reg. 6 placeri ca doamas, loc.-col. Dorssa, com. reg. 91 iaf., maior G. Spilka din reg. 6, arte grea toţi din garniupant Ablulis, apoi dl Z. Tătariu, şeful poliţiei, din Sebeş, dr I. Oniţiu advocat, prof. S. Cărpinişaa, dr T. Traian, dr I. Pocunariu şi mulţi săteni din comunele vecine. După sfinţire, se face predarea oficială a moosmentslui din partea marinimoaului doastor, comunei Lancrăm. Apoi ia cuvântul di protopop al Sebşalul S Mcdlean, di colonel Giorgesu, care consideră un bun augur pentru viitorul ţării noastre acest gust, con■acrâud ressectal pentru eroii naţionali. Mal ian cuvântal preoml comune) Mstelu, Învăţătorii Pavel şi Sava, şi dr T. Trifan, fiu al acestei comune. După «aibsre a avut ioc pentru Iavristl o mică gustare îa cassle fruntaşului Petra Păcuraria, and« s’aa adse coviste de iudă ş! mulţumire de către toţi oratorii la adresa vrednicilor Hi şi comanei Lsncrăm: Petra Picararia şi soţia, tăiş. Rafik Baser. .2 Către Domnii Jurişti Dacă voiţi să fiţi la curent cu Doctrina şi Jurisprudenţa din vechiul Regat, Ardeal, Bucovina şi Basarabia, ABONAŢI-VA ŞI CITIŢI revistele, ,CURIERUL JUDICIAR”, apare regulat, săptămânal, de 32 ani, format mare 16 pag Director Dr. Dem. I. Dobrescu, Preşedintele Uniunea Avocaţilor din România, ajutat de un comitet de jurişti distinşi: Profesori, Magistraţi şi Avocaţi, .JURISPRUDENŢA GENERALĂ”, apare săptămânal, în al doilea an, sub Direcţiunea D-lui Advocat Dr. Gr. C. Conduratu, fost consilier la Curtea de Apel Bucureşti, având de Prim-Redactor pe d-l Advocat Dr. Vintilă Dongoroz şi distinşi colaboratori magistraţi şi Avocaţi din circumscripţiile tuturor Curţilor de Apel din ţară. Publică numai jurisprudenţă rezumată complectă de la Curtea de Casaţie, Curţile de Apel, Tribunale şi Judecătoriile de Ocol din ţară şi streinătate, — cele mai multe însoţite de note. .BIBLIOTECA MARILOR PROCESE”, apare (6 vol. mari pe an) sub Direcţiunea cunoscutului avocat şi publicist. Gr. Perieţeanu, având ca Secretar pe tânărul şi talentatul avocat şi publicist V. V. Stanciu, ajutaţi de un comitet de tineri jurişti. No. 1 cuprinde Procesul Păltineanu- Lăzârescu (infracţiunea comisă în streinătate. — Legitimă apărare. No. 2 cuprinde Drama de la Tehnică Minieră. (îndoita crimă de asasinat, săvârşită dar neisbutită). No. 3 cuprinde: I. Procesul Amira. (Testament evacuat la Moscova. Reconstituirea lui; II. Exproprierea pădurilor din Basarabia). No. 4—5 cuprinde: I. Procesul Caragiale-Caion. (Calomnie prin presă); II. Procesul Arhitectului Socolescu. (Crimă de incendiu). Fiecare număr conţine: Istoricul procesului, actele de instrucţiune, Sentinţele pronunţate, pledoriile avocaţilor in extenso, după notele stenografice, portretele grafice şi literare ale advocaţilor cari au pledat şi ale membrilor Parchetului cari au pus concluziuni. EDITURA „Curierul Judiciar“ Soc. An. Bucureşti, Str. Artei 5, lângă Palatul Justiţii, nu cruţă nici un sacrificiu pentru ca câteşi trele aceste reviste să fie la înălţimea similarelor din streinătate şi se corespundă cât mai mult intereselor juriştilor magistraţi, avocaţi şi studenţi, înlesnind minoritarilor învăţarea limbei române şi aproprierea termenilor juridici. La fiecare revistă ABONAMENTUL ANUAL COSTĂ Lei 900 p. autorităţi şi case comerciale, Lei 600 p. avocaţi şi Lei 500 p. magistraţi. Serveşte colecţiuni şi pe anii anteriori. Redacţia şi Adiţia: Bucureşti, Artei 5, unde are instalate atelierele proprie de Tipografie, Legătorie, Editura şi Librărie. Serveşte orice cărţi de drept. Primeşte în comision spre vânzare cărţi de drept. NOU: Sub presa Tanoviceanu, Curs de Drept penal şi Procedură penală, ediţia II-a, revăzută şi complectată de o comisie de jurişti, cu doctrina şi jurisprudenţa la zi şi comparaţiuni cu Codul şi Procedura penală Ungară şi Austriacă. Comisia se compune din D-nii: Dr. Cornel Chiseliţă, consilier la înalta Curte de Casaţie, care a dat referinţe pentru legislaţia penală austriacă; Dr. Ştefan Laday, fost magistrat şi profesor in Ardeal, jurisconsult la Cluj, care a dat referinţe asupra legislaţiunei penale ungare; Dr. Vintilă Dongoriz, avocat, prim-redactor la ,Jurisprudenţa Generală”, care a revăzut toată doctrina şi legislaţiunea comparată punând o la curent cu ultimele tratate şi teorii emise în ştiinţa şi dreptul penal; Dr. E. C. Decusară, Directorul Statisticei judiciare, Secretar de redacţie la „Curierul Judiciar”, care a revăzut jurisprudenţa română şi streină până la zi, cu concursul D-lor; Dr. Gr. C. Conduratu, fost consilier la Curtea de Apel Bucureşti, avocat, Directorul revistei „Jurisprudenţa Generală” şi N. C. Schina, fost Preşedinte la Curtea de Apel Bucureşti, tutorele minorilor regretatului Prof. I. Tanoviceanu. Opera va apare pe hârtie velină în 5 mari volume. Vol. I. va fi complect gata la începutul Octombrie a. c. Se fac abonamente cu preţul de 2000 Lei pentru câte şi 5 volume. Pentru magistraţi, avocaţi şi studenţi, cari au de dat examene, se pot procura şi cu fascicola pe măsura apariţiunei. Preţul primului vol. 500 Lei. Fascicola cuprinzând 32 pag. Lei 30, la care se va adăuga Lei 3.50 pentru porto recomandat. Au apărut 15 fascicole. sau ro- jgs PATRIA B Cumpăraţi cu cele mai reduse preţuri! Velour pentru haine de iarnă. Stofe lână pentru rochii şi taeur. Catifele pentru rochii, toate colorile. PIUS (Silskin) pentru haine de iarnă. Biberet 10 colori. Stofe pentru mobile Gobelin, Moire şi Broche. Covoare, linoleum. Cuverturi pat şi divan. La marele magazin III PHOR Cluj, Str. Memorandului 11 (fostă Unio). 884 15 mp,------------------Iu’ ' ==1 REGIA MONOPOLURILOR STATULUI FABRICA DE CHIBRITURI CLUJ. Licitaţie Se aduce la cunoştinţă, că la ziua de 16 Octomvrie 1924, ora 10 a. m. se va ţine în localul Direcţiunei Fabricii de Chibrituri Cluj, o licitaţie publică, pentru aprovizionarea cu : 60 m3 scânduri de brad pentru lăzi: 350X16X1,3 cm. 40 m* scânduri de brad pentru lăzi: 400X25X1,3 cm. 30 m* scânduri de brad pentru lăzi: 300X25X1,3 cm. 60 m* şipci de brad pentru lăzi: 300X25X1,3 cm. Ofertele timbrate, închise şi sigilate, se vor depune la Direcţiunea Fabricii până în ziua de 16 Octomvrie 1924, înainte de ora licitaţiei, în cari se va arăta preţul pe ms scânduri, aduse In fabrică. Scândurile vor fi bine uscate, cu secţiuni regulate, exact de dimensiunile cerute, fără crepături şi fără noduri. Furnitura se va face In decurs de 1 lună de zile de la data comunicării aprobării. Odată cu ofertele se va depune şi garanţia de 3% din valoarea furniturii, în numerar sau efecte de Stat. Oferta va fi valabilă 3 săptămâni. Plata se va face imediat după recepţia materialelor contra facturei furnizorului, care va plăti şi impozitul. Licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 73—83. din Legea Contabilității Publice. Cluj, 29 Septemvrie 1924. 898 îi Directorul fabricii, Inginer AĂRN GEORGESCU. REGIA MONOPOLURILOR STATULUI FABRICA DE CHIBRITURI CLUJ. Licitaţie Se aduce la cunoştinţă, că în ziua de 15 Octomvrie 1924, ora 10 a. m. se va ţine în localul Direcţiunei Fabricei de Chibrituri Cluj, o licitaţie publică cu oferte închise pentru aprovizionarea cutreizeci (30) vagoane (a 10.000 kgr.) lemne de foc esenţa fag. Ofertele timbrate, închise şi sigilate se vor depune la Direcţiunea Fabricii până în ziua de 15 Octomvrie înainte de ora licitaţiei, arătându-se preţul pe vagon de 10.000 kgr. lemne aduse pe linia de garaj a fabricii descărcate şi aşezate în stive. Lemnele vor fi bine uscate, tăietura din anul 1923. Vagoanele vor trebui cântărite oficial în staţia Cluj în prezenţa delegatului fabricii înainte de a fi aduse în curtea fabricii. Furnitura se va face în decurs de o lună de la data comunicării aprobării. Ofertele vor fi valabile trei săptămâni. Odată cu înaintarea ofertelor se va depune o garanţie de 3% din valoarea furniturii, în numerar sau efecte de Stat. Factura va fi timbrată de furnizor conform legii. Licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 72—83 din Legea Contabilităţii Publice. Cluj, 29 Septemvrie 1924. 895 îi Directorul fabricii, InginerV. A. GEORGESCU.