Patria, noiembrie 1924 (Anul 6, nr. 235-258)

1924-11-26 / nr. 254

Cluj, Miercuri 26 Toemvrie 1924 2 LEI EXEMPLARUL Anul VI. * Numărul 254 Culisele sistemului — In jurul renunţării la „mar In a zecea lună dela alegere s’a adus, în sfârşit, — Ia repeţitele insistenţe şi presiuni ale opoziţiei, în discuţia Camerei validarea alegerei dela Romanaţil De zece luni dl Voiculescu, declarat ales în priraâvaira, a reprezentant circumscripţia, a venit la şedinţele Camerei. Iar în faţa discuţiei, care avea să desvălue furtul de urne mărturisit şi dovedit, dsa declară că îşi dă demisia, că ab zice de mandatul cel s’a acordat, spunând că „n’ar fi de demnitatea sa să primească un mandat care a fost contestat". Sunt curioase aceste „renunţări" ale liberalilor de la dignitatea ce le compete ! A demisionat şi dl Franasovici pentru a lăsa curs liber justiţiei. Renunţă acum la mandat un deputat liberal... pentru ce? Pentru a lăsa libertatea discuţiei la Cameră? Pentru că nu se împacă cu principiile sale să se agaţe de un mandat protestat ? Dar dsa ştia foarte bine, din clipa în care a fost declarat ales, că s’a produs o fraudă. Deputaţii opoziţiei, cari au luat parte la alegeri, au anunţat încă din Martie, dela tribuna Camerei furturile săvârşite. Aşa că şi dacă dsa n’ar fi cunoscut până atunci misterul graţie căruia a ajuns deputat, i-a ajuns astfel la cunoştinţă încă din Martie. Pentru ce nu a renunţat atunci la mandat ? Pentru ce n’a argitat dsa aducerea validării alegerii dela Romanaţi înaintea Camerei ? Cum a putut aştepta, cu mandatul sub bănuială, zece luni? Pentru ce, în ultima şedinţă a sesiunii trecute, fiind pusă de formă la ordinea de zi aceea alegere, primul-ministru n’a mai lăsat să vie în discuţie ci a venit şi a citit mesagiul de închidere a corpurilor electorale ? Guvernul să se fi temut într’adevăr că cu prilejul discuţiei asupra validării se va dovedi furtul de urne? Nu credem. Guvernul nu e aşa de sensibil. Majorităţile lui au validat zeci de alegeri dovedite că s’a făcut prin aceeaşi operaţie nocturnă. Mai de curând, pentru ce nu s’a sesizat guvernul, ori deputatul în chestiune, când dl Victor Moldovan a declarat dela tribuna Camerei: „Da, domnilor, s’au furat urnele! La alegerea dela Ighiu eu am pălmuit pe un prezident de secţie de votare fiindcă l’am prins asupra faptului furtului de urne. Membrii guvernului şi majoritarii au zimbit, şi atâta tot. Pentru ce s'a amânat deci validarea alegerii de la Romanaţi, când guvernul şi majorităţile nu se tem de adeverirea falsificării voinţei alegătorilor? Explicaţia se dă prin diferitele combinaţii politice ale guvernului şi partidului liberal, în jurul acestui mandat. Şi mai întâi însăşi organizaţia liberală din Romanaţi era rău învrăjbită pentru acest mandat. Deputatul declarat ales, fost prefect care fu silit să demisioneze, avea duşmani între partizanii din judeţ, cari ar fi văzut bucuroşi invalidarea alegerii. Dar în acest caz, s’ar fi supărat grav partizanii „ deputatului“. Deci pentru a lăsa în sarcina timpului şi a altor „înţelegeri" să potolească vrajba dintre liberalii din judeţ, — deci pentru a nu suferi partidul a fost amânată mereu validarea, împotriva tuturor dispoziţiilor legii. Au urmat apoi combinaţii ale centrului în jurul acestui mandat. In toamna aceasta s’a vorbit mult de aducerea fostului ministru la Paris pe scaunul ministerului de in data unui deputat liberal — teme, şi el era designat de candidat liberal la acest mandat, care în cazul acesta trebuia invalidat. Deci o altă amânare până se limpezea între membrii guvernului chestiunea, dacă dl V. Antonescu, fostul ministru la Paris, va reflecta la acest mandat ori ba. Când în judeţ discordia liberală a părut aplanată, când s’a văzut că combinaţia cu dl Antonescu, nu reuşeşte, — guvernul, indiferent acum faţă dedeputatul ales, l-a lăsat să cadă cu mandatul lui în discuţia Camerei. Aşa, văzându-se părăsit „de formă“, a renunţat la mandat, după ce partidul liberal şi guvernul i-a indicat că nu mai are nevoe de serviciile sale. De fapt el va şti că nu va fi... uitat. Şi acum, se înţelege, guvernul vrea se pară în ipostaza celui ce se spală pe mâni: el, de îndată ce deputatul a renunţat la mandat, nu mai este angajat în discuţia validării. Nici nu mai e necesarii discuţia, pare a zice, după ce deputatul a renunţat la mandat. Cum, mai înainte a spus precis: „Chestia paşapoartelor nu mai areloc în discuţia Camerei, după ce dl Franasovici a demisionat, şi afacerea e înaintea justiţiei*. Regimul muşamalizărilor arată că ştie aduce şi „jertfe" pentru partid, numai să reuşască prin ele să acopere urâta realitate. Dar „jertfele* nu le impune câtă vreme jocul politic are nevoe de persoanele destinate jertfelor. E o latură nu prea luminoasă din viaţa de partid şi din regimul libaral, dar prin care se fac multe treburi „bune", nu numai pentru partid, ci chiar pentru aceia cari consimt sâ aducă „jertfe*, urcarea tarifelor vamale şi de transport, ca fl urcarea preţului monopolurilor — ca o lună-două inainte de Inhalarea gestiunoi anuale bugetare şi îa preajma alcătuirii mranul forget pentru anul Viitor. Această copilărească apucătură, pentru salvarea aparenţelor, contr de cea mai arătă dovadă a Incapacit&ţtt fl a irealităţii politicei economice a actualului guvern — in guşă plină cu valul — liftenicii. Şi apoi o altă lăture şi mal urâtă: ’ Nenorocita mintalitate — produs al constipaţiei blurocratice ministeriale ?, de prin ministerii — a făcut ca ţara să fie lipsită zile de-a rându! de sare, chibrice figan — ca să nu «e fac» tiaada ca prilej al schimbării preţurilor. l.i acelat timp Insă nu s’au luat măsuri să se schimbe cu preţurile noul fttihetaj al Mimurilor, ţigărilor ft chibriţelor. Să vad azi, cu preţurile urcate dar ca ttichetajele cu preţuri vechi. Cine garantează cetăţenilor consumatori că toate preţurile urcate intră în visteria Stamtal? La Cluj, de-o pildă *oi ştia ca el la Bucureşti şl ca şl ala rea cu multe zile când şl ca cât si vor afta preţurile. Şî ca urmare: Va a dosit cantităţi enorme şi s’au putut aaita afaceri frauduloase Cine le poate controlat ! Mai ales că dja au fost descoperiţi Infractori care voiau sa profite zeci fl sute de mii de lei din prilejul scumpirii preturilor ! Exact, ca la ruble fl coroane când Bucureştii au fumizat provinciilor cele mai mute ruble fl coroane pentru schimbul la arma urmelor — tar noi din provinciile alipite suntm hoţii de păgubaşi. Valul de leftenire... Di aproape trei ani de zile suntem omeniţi, de către dl Vintilă Brătianu — să vighlem ziua fi noaptea cd nealange valul de leftenire... Valul na temte — dar de atonei ti până acum, dl minittra Vintilă, ţine sâ ne dovedească. In fiecare lână că nu poate să iasă din promhtUe răsuflate de elector fără răspândire. Popovădultorul valului de leftenire ne-a urcat Impozitele, ne-a urcat taxel de tot felul ft tarifele vamale; a pretins urcarea tarifelor de transport fl Introducerea ferocei fiscalităţi — pe tot întinsul serviciilor publice. Sl In capul tuturor — dl ministm Ventilă Brittana, In anii nefastei sa guvernări Instalată in zodia valului de leftenire — a urcat creţul produselor reglei monopolurilor Statalul atât de exagerat tncăt a ajuns In grav conflict cu legea speculei. Zilele acestea a urcat de nou fi fără reson şi ruşine preţul chibricdor, a sări şi a tutunurilor şi ţigaretelor cu 50— 150°/,. Şi asta, în vreme ce plateau muncitorii data saline ca plăţi ridicole ţi rescampard tatonat dela producător, ca preţuri de batjocurii Dacă tatanii — admirabil Izvor di venit, pe nemandrele, pentru Stat, ca o oarecare indulgenţă ar putea fi soiot ca articol de lux (ca exploatatorul Stat !) — ce-a greşit populaţia, să fie uzurăţită de către Stat ca preţul sării fi o chibriturilor — articole de prima necesitate ? Imoralitatea fiscalităţii excesive fine loială — să evidenţiază chiar ţi prii forma ca cart au fost Intrase aceste urcări de preţuri — ce desmint rutinos întreaga politică economică a actualului govern, ce să menţine la putere cumindana ieftintrii traiului şi a ordinei ce zice că o pane In gospodăria ţării. Această formă e imorală fi neconstituţională. Şi ne explicăm : Pentru anul In curs, zice dl ministru Vintilă că aveam an buget echilibrat — ca excedent mart. Realitatea ni se pare că e alta. Şi ca să o acopere, introduce prin surpriză ruşinoasă pentru un Stat. Noul budget In şedinţa de ten a Carnets! dl V. Băătianu a depus proiecte de buget pe anui 1925. E neoperat de peste două sute de pagini îa care ministrul de finanţe, după e și face expunerea de motive, publică proiectele de buget pentru toate ministerele. Ca şi la budgeta Iasului trecut dl V. Băiianu ajunge şi în acesta la excedente, şi încă cu mult mai mari. Anul viitor excedentul ar atinge aproape trei miliarde. Dar, se ştie, excedentele bugetelor Întocmite de dl ViMă Britianu nu se prea potrivesc cu realitatea. Dacă excedentul din anul acesta ar fi fost real, s’ar fi putut plăti o bună parte din datoriile Interne. Dar şi azi datorii interne de miliarde, ala Statului, stau neplătite, ceea ce stânjeneşte la mod grav întreaga economie a ţârii. Dl V. Brătianu prevede pe anul viitor un expedit de aproape trei miliarde, din care va întrebuinţa două pentru mărirea plaţii funcţionarilor. Dar sporirea salariilor de toate categoriile trebuiau să întrebi mnăşi chettmtiie ordinare, aşa că singur la aceasta poziţie „excedentul" s’ar fi redus la un miliard. Pe de alti parte încasările din taxele de export şi din cifra de afaceri dl Vintilfi Brătianu le vede intr’o lumină nespus de trandafirie. Prevede venite extraordinar de mari la aceste două poziţii, deşi din cauza crizei de numerar tot mai accentuată taxele pe cifra de afaceri vor fi cu mult mai reduse decât anuil trecut. Producţia le toate întreprinderile, fabricele, scade In loc sfi crească însuşi dl V. Brătianu a sfătuit pe reprezentanţii marcl industrii sâ reducă producţia, să Imput nez* numărul lucrătorilor să se restrângă intre marginile număratului disponibil. Dar atunci de unde mei marivenite pe cifra de afaceri ? Pe da altă parte exportul nostru în loc să crească, descreşte. Cu deterioarea mijloador de comunicaţie, ca „standardizarea“ cerealelor — cum o plănueşte dl . Constantinescu, cu regimul „precăderilor“ la Incărci, cu producţia redusă, pe ce şi întemeiază dl V. Brician* optimismul său la prevederea unor cifre fantastice din export ? Aşa că şi restul de un miliard excedent, dacă ar mai rămânea atâta după mărirea ţelurilor funcţionarilor publici, e numai o ficţiune financiară a dlui V. Brătianu. Dar dovada cea mai evidentă că bugetele ministrului nostru de finanţe nu sting situaţia reali, e starea economică financiară a tării, şi felul cum e cotată valuta noastră la streinii 4«. Dacă de trei an! am avea intr’adevăr bsgate cu mari excedente, ar fi imposibil ca situaţia noastră economiciMtn.ncUrântcrol sâ nu se fi îmbunătăţit O stabitate a preţurilor produselor Interne, mu Întâi, are fost o urmare firească a echilibrului bugetar. Dar noi constatăm de potrivă că nestabilitatea aceasta e foarte mare, ba ce e mai trist, preţurile sunt intr’o continuă urcare: ele ţin pas cu excedentele dlul ministru de finanţe. Lozinca urcării preţurilor produselor interne e de totdeauna însăşi Statul. Nu cumva pentru a putea vorbi de excediile? Apoi un buget ehilibrat, un buget pe excedente de miliarde de ani de zile ar fi fost cu neputinţă să nu Influinteze In mod hotărât cotarea valutei noastre în streinătate, şi anume într’un mod favorabil. Dar aceasta valoti aici nu urcă, şi e într’o continuă oscilare. Dar vom mai adăuga o observare de mare importantă. De cinci ani nu s’a mai făcut aproape nici o repuaţiune clădirilor publice ale Statului. Abia zeci de milioane dacă s’au cheltuit, când ar f accesare cel puţin câteva sute. Clădirile publice ne străpănesză, şi cu cât trei anni fără să fie reparate, cu arăta apasă mai greu la datoria Statului. Dl V. Brenana la poziţia aceasta cruţă mereu, uitând principiul: scumpul mult păgubeşte. Dar mai e un lucru care arată optimismul bugetar al ministrului nostru de finanţe. Un budget echilibrat e Întâia baza, întâia condiţe pentru a putea solicita şi exopera un imprumut strein. Dl V. Butianu şi-a presentat în două veri succesive bilanţul cu excedente, a solicitat împrumut extern, dar nu s’a dat Când avem atâtea datorii nearhitate in streinătate şi le-am putea pltti din excedentele bugetare dacă ele are reale, e lucru firesc ca streinătatea să fie precaută faţă de bilanţurile dlui V. Brătianu. Uu buget cu excedente de miliarde mtx’o ţară in care nu se organizează şi nu sie protejază producţia, e o ficţiune. Legi excepţionale Impunerea unei localităţi de reşedinţă (Urmare) In toate cazurile de condamnat luni, judecătorii vor pulsa decide ci după executarea pedepsei privativa de libertate, condamnatul să nu se poată întoarce In locul unde a comis infracţiunea sau cari să interzică şi accesul unor alte localităţi se vor arăta anume în hotărârea scări amnatoare. Judecătorul poate de asemenea să fixeze condamnatului o localitate unde este dator să locuiască. Durata acestei Interdicţiuni va fi dela 2 la 5 ani. Acel care va contraveni interdicţiunel, va fi condamnat la inchisoare corecţională dela 6 lunî la 1 an urmând ca după expirarea pedepsei să continue executarea interdicţiunei. Timpul petrecut in închisoare se socoteşte în durata interdicţiunei. Competenţa instanţei de judecată se va determina conform regulilor dreptului comun şi dispoziţiunilor art. 105 din Constituţie. Competenţa va aparţine Instanţelor militare pentru toate infracţiunile mai sus comise pe an teritoriu pus sub stare de asediu. Ia toate cazurile nu pot fi considerate ca infracţiuni politice delictele prevăzute de această lege când prin săvârşirea lor se urmărea distrugerea însăşi a bazelor, organizaţiunei sociale In genere sau când s’au încercat a se executa prin mijloace teroriste. Instanţele de judecată vor putea interzice la începutul sau in cursul desbaterilor in totul sau in parte reproducerea sau dările de seamă ale desbaterilor in măsură in care aceste dări de seamă ar putea constitui un pericol pentru ordinea publică. Interdicţiunea va fi pronunţată de instanţe după cererea Ministerului public. Oricine va contareai acestor interdictiuni va fi judecat de tribunalele ordinare şi se va pedepsi cu cu închisoare dela 2 luni la 6 luni. Portul armelor Al doilea proiect priveşte portul armelor de foc şi întrebuinţarea muniţiunilor lor cum şi portul armelor albe, care vor fi pe nuse numai în anumite cazuri şi condţiuni. Fără autorizţie ne pot purta astfel de arme numi militarii sub arme sau nu serviciul comandat şi agenţii forţei public Particulari nu pot cumpăra, purta şi poseda arme şi muniţiuni decât cu autorizaţiunea dată de autorităţile competente civile şi militare. In teritoriile supuse regimului stării de asediu, comandamentele militare sunt in drept să ia orice măsură vor crede necesară pentru asigurarea ordinar şi siguranţei Statului. In teritoriile sub regimul stărei de pace, autorizaţiunea se va da de către autorităţIile civile, prefectura judetului, prefectul poliţiei. Cererile pentru obţinerea autorizaţiunii vor fi motivate, vor arăta fiiul armei şi cantitatea de intrai ţiteni şi vor fi însoţite de un certficat eliberat de primar în comunele rurale şi poliţai în cele urbane, în care se va atesta pe răspunderea celor cari îl eliberează, că solicitatorul prezintă garanţii reale de bună purtare şi moralitate. (Continuare pe pagina U-e) ALEGEREA DE LA DEJ In zilele de 3 şi 4 Decemvrie va avea loc alegerea parţială penru mandatul de deputat din circumscripţia Dejului. Candidatul partidului naţional român este dl Dr. AUREL DOBRESCU, fost deputat, membru in Comitetul central al partidului şi unul dintre cei mai hotărâţi luptători ai cauzei noastre Conuscător al nevoilor populaţiei din Ardeal, dl Aurel Dobrescu a dat dovezi şi pânăă acuma că înţelege să apere toate cauzele drepte ale ţărănime!, descoperind adeseori ilegalităţile guvernului şi ale administraţiei. Alegătorii noştri din circumscripţia Dej alegându-l pe dl dl Aurel Dobrescu vor avea un apărător neînfricat. Cu toate presiunile făcute de guvern şi de administraţie suntem convişi că steagul partidului naţional va fi dus şi de data aceasta la biruinţă, cum a fost dus şi în trecut. Alegătorii ţărani şi intelectuali, sunt rugaţi să grijască de urne în timpul nopţii aleasă de stăpânire pentru biruinţă. la şedinţa, Camere! din 2001. dl dr Sever Bita a rostit nu foarte domentit discurs, pe care-1 rrpoducem în întregime. Fraudele nu pot fi ascunse In şedinţa dels 7 Noemvrie a Camerei — a început oratorul — mnlitrul comunicaţiilor dl general Vittor*îU, apărândn-ae ds Invinures da a fi Înlesnit expetul românilor dn ţară, ce I s’a adus, a spus intre altele textual arătătoarele: „mS provoc la an deasLt d a partidul naţional, pentru care am toată stima, oft spenft, dtci ne m’a combătut tocmai peetro ă n’im taiesait Om’grarea romii'!or*. Eite ejeset domnilor, un deputat de partid opţional l-a adus diai. genelor trăitosna acea Înv nahe, ds a fi favorizat la emigrare pa streini şi de a fi impus restricţiuoi român!or. Acel deputat din partidil nsţionil auat sa. Este de:l la aparentă o mică rontr dicts râad coleg! din mnoritate li aduc acum diai Váltóiéba o acsziţe tocmai Inversă: acea de a fi făcut export de români. N’am să mă ocup de această contradicţie, de altfel de manimă importanţă, elei nu detaliile, forma, ci fondai este ceeace intere «eeză în această mare th stimn«, ce «gită Ltr’un aşa g ad spiritele şi patinalle, şi le sgtă nu numai ac! in Îndată, ei şi afară, tn ţtrft, şi thlar peste hotare, addogâad, dacă s* mal poate, la proasta noastră reputaţie de streiofitate. (Aplauze pe băudie minoritlţei.) Pus astfel la rh stlt?ne sper cftm veţi da voie că tn® ex. lie mal pe hrg, vă asigur va profita dmacesîa numit adavărtri, căci a fost cșor si resaacitat spiritele, dar odată resuscitate, ele nu pot fi oprite la c&l netul noul j de cător de instrnţie, unda glonț ii bowningohi «noi g neral ce a comandat» război — dramă de un cmimesc profend, — le eară un zidar să le Împace, nu pot fi oprite nici la sertarele in care ttaa s b cheie]«ctele comprom.tâtoue, na pot fi oprite nici la dos»re s'gilate na pot fi oprite nici măc*r I® a e*stă Incintă unde stl văzut la ce ’orten!an dat io®, el« no pot fi oprit« tn iftzvrătlrCa lor dscât prin lumină, luml ,â deplină,firi aesa a ti voit o (Apiaza pe ban Ile pariddal na totai.) Dl general Vă tolmalml cere az’— dacă l-am Înţeles — en fel de certificat !n strâmtoarea sa. Va să zic& na a uitat dl VAitolanc comunicarea pe care i-o făceam dela castă unbică la chestiunea paşipoartelor şi a testiedul de Influenţi Încă la 25 Mai 1923 ? Ea credesm ci a uitat-o, căci iftsp^na la acea comunicare până acum când, val, el zine prea tar tfiizin, n’am primit. Dacă d sa vemiss, aşa cam d obl ga datoria purlcmeuUrâ ar-mi râaps dâla tmp, cine ştie dacă nu ostea fi evitata a«n cel puţin atentată aceiatft pentru ihestisite care, vine sârăabane rzt,necruțător și cumplit, pe toate acele co muocftrl, n» o atord de c nci minute aum levii ref emisii, di neczurl, vii, teals, ca n’a« altă supapă decât aceisă tribună, ca nu graesc totuși la d-voaatrfi altă primTe decât un r decât dn nmăr a eptic, «ao un zlmbat pin de cinism- El b ne, nod d n acele lucruri mici, rămase fârft răspuns, vine să rupâ stavllanul guvernirel d voastră ce n cumulat zi de al atâtea nedreptăţi şl in- faBtiţii. (Aplsuse prelangite pe băncii« apos.tlet). Ce este chestiunea paşapoartelor DOTm'kr, colegei M»dg«*nu remsrca foarte bice dfiiniz', cheat one« pss - uoa?telor na 9 o iheatrane de moralitate de pedagogie morală, de protax'6 publici, ea este an fenomen complex, economic, social, polic, ce decurge, logic, inexorabil, din guvemtrea d-voastrft din cam face o parte organică, integrantă. L’*tl aceztt pe dl Viiteanu că ar fl procedat In ch stl*n*a p»șipoartelor fără patriotism. Complect fals șl inexact! L* Minsterel deterne «tftpânla o p«rfectă doririni paUotcft modal de dfgtr buire «1 pașapoartelor. Stipânia a’ar putea Sottne o ax oral. Patriotismul a creist traficul de nflu«nţă. Iar traficul de influenţă a *«st n«t pstriotismul dv. (Aplauzi pe binele opoziţie.) Când m’am dus eu după acea comunicare la ministerul da Interne, la bros! paşapoartelor, — la cabinetul dini Văitoianu, n’am călcat niciodată, aş petea a Pune ă nici nuH «onosc personsl pe dl Vritoiaon, pe dl Fanasoviel 11 ccncs', am fost la rtzboi cu el, la a:ee«9i na tutu, nade s’a puri* brav, rămânft d cu cele mal rgtQabile mctresti prietenești din cont* tal ca rsa, nici In cabinetul dsile Left n’am călcat decât poate du vre o două ofl. Politica ne sepir«se Intr’atât — di.Olaasn, sa funcţionar foarte corec, care *ră Însărcinat cu I brares p şaposrtelor, respingea net, b ne tatelis tn numele ministerului sând«ia me*, de a ae libera paşapoarte fai ft de! o restricţiene, $1 h român', la toată lumea, sng»r«l m jloc, ev dent, ce pute® s ârpl trafica! de Influenţa, In loc de s:ng« a măsură ce — cu atâta inepţe («dlap ) — se crede că ar putea opri em grarca. Diacosia la mes»r Cuvântarea d lul Sever Bocu Fraudele cu paşapoartele — Traficul de influenţă mijloc de guvernare Românii plfttesc traficul de influenţft Şi atunci domnilor s’a creist următoarea anomale: traicul de influenţă nu i-au plătit streinii ci românii. Streini primeau paşapoarte, firiare dor ca o mică sănţuiali giavi-lege, ş ’n această privinţă mi se atrage atenţia că la prefectura dn T.mișoa a s- * dmalatr* na a«eme es fond, acknit din t x* 4e pasa.ome, nestpa« patsbllt&tif Stat-lat, p ntra sabveaturi, Iftrft costol, des oil, b «e le', et . Rtvoit țl de vrx țianl p* cari le tatarapkan cn aai românii la Sroaterea pașapoartelor — «ran cei fericit* carl ob'iceaa o*ş®portal pe râts 20 30 mii, era nu* măr mare au fost siaaplamente Losiţi de parale şi n’au mai văzut nici b»ni nici paşaport — ca cn econ al lor, am tăcut In această chestiune a paeap iurte or la tribuna Camerei următoarea comentare: (O atorul citeşte com nlcarea re care a făcut o m-â In Şedinţ* dela 25 Noiembrie 1923). (V« mm«). împrumutul francez în America N work — Încredere* Am*rfce!ta R-publicafriaceză ae poate observa după mLsunea cu care i se acordă impromuturi. De pildă scbacripta publei pentru împrumutul de 100 milioane dolari cerat ds Franța In America a trtbuit sS fie inch să după 45 de minute d n cauza, că in acest Interval s’a subscris mai mult decât trebuia.