Patria, ianuarie 1925 (Anul 7, nr. 1-23)

1925-01-28 / nr. 21

«■S' Cluj, Miercuri 28 Ianuarie 19252 LEI exemplarul DIRECTOR: IOAN AGÂRBICEANU «EDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA CLUJ. STR. iREOVIA MARIA 1 î ANUNȚURI DOPA JARSP PRIMEȘTE ADMINISTRAȚIA ȘI agențiile de publicitate ISI.ERN REDACȚIA I3-SÎ ORGAN AI. PARTIDULUI NATIONAL ROMAN ¥ 11. * NUMĂRUL 21 MIHAIL EM PROCOPIU ABONAMENTUL: PE UN AN .... 860 LEI PE JUMĂTATE AN . 180 LEI PE UN SFERT DE AN 100 LEI LUNAR 40 LEI SN STREINATATE3 PE UN AN . . . . 2000 I«S PH JUMĂTATEî AN? 1000 LEI REDACTOR RĂSPUNZĂTOR: Am publicat în numărul al ziarului nostru apelul adresat de dl Iuliu Maniu, președintele partidului național-român tuturor forțelor opoziției naționale și democratice, în vederea unei concentrări sănătoase — pentru înlăturarea regimului despotic și înăbușitor de astăzi. Apelul acesta, în desorientarea, ce stăpânește țara, constituie un mare eveniment politic, fiind chemat, să lămurească opinia publică pe deoparte asupra relelor, ce ne bântuie și a originii lor, pe de altă parte asupra năzuințelor naționale și patriotice ale grupării noastre. Programul partidului național român ia deci o formă concretă, prin străduința sinceră de a grupa într’un singur organism politic toate forțele naționale și democratice ale națiunii. Este de altcum foarte adevărat, că partidul nostru prin exponenții săi a accentuat cu orice prilej necesitatea acestei contopiri, pentru ca și-a dat seama, că numai printr'o grupare de forțe omogene se va putea tămădui țara de abuzuri, de încălcarea legilor, de criza morală și economică, inspirată de egoismul intereselor de partid. încercările noastre în aceasta direcție odată prin blocul guvernului Vaida, altădată prin frontul opoziției împotriva cârmuirii averescane, și prin dorința de fuziune cu țărăniștii, sunt tot atâtea dovezi de sinceritate a acțiunii noastre în Interesul păcii interne, colaboratoarea ne-cesară a consolidării morale și materiale.Din nenorocire însă pentru țară năzuințele noastre au fost neînțelese de unii și rău tălmăcite de alții. Au fost neînțelese de partidele apropiate în fond de credințele noastre politice și rău tălmăcite de dușmanii noștrii, cari aveau tot interesul, să producă diversiune și să zădărnicească o înjghebare de forțe, care le-ar fi fost fatală. Facem aceasta constatare, pentru a trage din nou o paralelă între năzuințele de concentrare, cari ne-au călăuzit pe noi, și între veșnica tendință de învrăjbire și divizare adoptată ca dogmă politică de adversarii noștrii. Aceasta este antiteza între partidul nostru și cel liberal. In vreme ce noi am urmărit numai unirea și comunitatea de acțiune în interesul țării și al binelui public, liberalii au țintit numai la risipirea puterilor și la desmembrarea unităților politice| Am urmărit coneurarea forțelor, pentru că vedeam In aceasta unire fundamentul operii de organizare și de închegare a patriei întregite. Vedeam, că singurul mijloc de stabilire a echilibrului politic și al unificării raționale este aceasta concentrare. -----Simțiam, ca fara colaborarea tuturor forțelor naționale și democratice ale națiunii greutățile interne vor crește, optimismul sănătos se Vă anhila și va da loc unei desagregări sufletești și unui sentiment de decepție catastrofal pentru interesele mari ale neamului. Căci știam ffoarte bine, și istoria ne este martora atâtor cazuri identice, că lipsa de unire este exploatată de dușmanii țării și de spiritele reacționare și despotice, a căror țintă este sugrumarea libertăților și domnia arbitrarului. Situația în care ne găsim astăzi, confirmă îndeajuns teama, ce am Un eveniment politic Apelul dlui Maciu de ieri avut-o și justifică năzuințele noastre drepte. Să judece deci orice om cu mintea sănătoasă de partea cui este acțiunea patriotică, de partea obe*talilor intriganți,devetitori și lacomi saul a noastră, a celor, cari am dorit pacea și armonia internă în vederea colaborării tuturor la opera de închegare a patriei. Apelul de astăzi este o nouă dovadă de consecvența luptelor noastre, de năzuințele patriotice, de grija politică față de țara întreagă, a partidului național. Necesitatea frontului unic, se impune în fața îndrăsnelii tot mai accentuate de supremație a politicei liberale, care trebue cu orice preț înfrânată. Situația desperată în care se găsește țara, ne impune orice sacrificiu pentru a o salva. Gâci într’adevăr pericolul e mare. Manifestul dlui Maniu ne desvăluie în cuvinte emoționante: „O guvernare inspirată numai de interesele egoismului de partid, sfărâmarea și călcarea legilor, abuzurile nesfârșite, scoborârea neîncetată a producțiunii economice, pauperizarea și pro kiarizarea crescândă a populațiunii, neputința, de a opri creșterea necontenită a scumpetei și criza financiară fără perspectivă de îndreptare, au înfiliat în sufletele tuturor otrava nemulțumirii generali și au compromis creditul și prestigiul țării Inafără“. Iată o stare de lucruri îngrijitoare, cu incalculabile urmări pentru existența Statului însuși. O salvare nu poate veni, decât dint tT cât mai grabnică unire a forțelor democratice. Ea este inexoribilă, deoarece amenințările sunt tot mai mari, tot mai îndrăsnețe. „Regimul partidului liberal despotic și înăbușitor — spune mai departe apelul dlui Maniu - „rezultat din violentarea voinții naționale,făină dintr-u un șir de fraude și abuzuri fără capăt, sfidează protestarea unanima a târzi și încearcă acum, să-și consolideze definitiv monopolul economic și politic asupra României. El pregătește prin legiuirea reformei electorale, care exclude proporționalitatea și deschide drum liber abuzurilor, prin reforma administrativă, bazată pe un centralism feroce și pe nesocotirea principiilor de autonomie locală, prin înfăptuirea comercializărilor și prelungirea concesiunii Băncii Naționale, consacrarea definitivă a atotputerniciei sale*". In fața acestei năzuințe tot mai pronunțate de împilare politică și economică, trebuie să cadă orice preocupări de interes personal și toți oamenii de bine, toți banii și desinteresațîi patrioți, să și întindă frățește mâna, pentru a scăpa țara de o nouă iobăgie. Alarma dată de președintele partidului național român în ceasul celui mai amenințător pericol, va găsi desigur răsunet în sufletul tuturor cetățenilor iubitori de lege și dreptate. Avem credința, că se găsesc încă în țara aceasta destule elemente cinstite, a căror activitate să spulbere pentru totdeauna neîncrederea poporului în conducătorii lor și să atragă asupra României întregite respectul străinătății jignite de regimul compromis de astăzi. Intervenționalism și mită Un regionalism, pe care-l combatem și noi Di Gheorgiale-Cireșana, satoral broșurii „Domnia Corblor” in cara se zugrăvea figura dial AI Constantinessa, — țigară reprezentativa a moravaiilor politice și sociale din aitiele patru decenii — tipărește acum o nouă boșurie .Scrs o nouă viațiă. Spicuim din broșuri un pasaj dureros, scris cu gând de a provoca Îndreptare, și nici decât nu cu gând de a face scandal. Din el, se învederează constatarea ce am ticul de atâtea oi, că corupția este in plină dezvoltare. Intr-o țară de drept, firește, broșuri ca rea din care spicuim, și ca „Domnia Corbilor” nu ar fi putut apare, Uiă al ae lini seamă de ele. Ori cădea un guvern, ori autorul broșurilor era dat In judecată. La noi — ele sunt trecute sub ticere. Și relevez acum un caz de intervention stil, pa cara mulți cetitori vor refuza ad crede și totuși eu mă pun la dispoziția Ministerului de Jnstiție pentru a-l dovedi. O Curtea admite apelantului proba eu martori și toți martorii — 5—6 la numit — depun In favoarea apelantului Adversarul propunând martori In desefir, care, depoziția acestora a fost tot In favoarea reclam satului, atari de unul singur, de ocazia și cu a cărui mărturisire lagrimată și confuză, pârâtul, n’a putut stabili susținerile sale.______ Curtea Iusă n’a ținat seamă nici de podearii, nici de concluziunile scrise, nici de registrele depuse și din cari reeșa dreptatea apelantului, n'a ținut seamă nici de conținutul, a trei dosare ale parchetului — cu cari se dovedea escrocheriile, talisurile, la fel și prădăciunile comise de pârât In dauna apelantului — și in fine, n’a suflat un singur cuvânt măcar asupra acestor acte și nici asupra depunerilor favorabile — chiar ale martorilor propuși in descărcare de adversar ~ șitrigând cu buretele peste toate acestea, se agla doar de depunerea de rea credință — aan cel puțin dubioasă și confuză — a martorului de ocazie și dă câștig de cauză adversarului! Merg mai departe și zic. Curtea era suverană în aprecierea ei, dar se întâmplă raaism, nu«l ÎUstoritor» Nu redacteazăi decizia decât după expirarea t«tomenüiul depunerii motivelor de recurs !« înalta Curte de Casație. Și totuș, merg și mai departe și zic că a lipsit timpul material penru redactarea deciziei -r- deși se acumssse două stsri deja pronunțare — d și ceea ce hotărât nu scimb — și care dă afacerii toată aparența de a fi o intenționată lunătură —, este faptul că se iifuză tenuentului și liberarea unui certificat cu care putea dovedi înaltei Cărți că n« lipsa de dilguța d — hoi si zic așa — Un caz de forță majoră a impiedicat redactarea deciziei, și reclamantul pierde astfel in mod definitiv cea mai sfântă și mai dreaptă eșatS ! ? Socotesc că cuvăatul: .revoltător de scandaloasă afacere*, nu. și poate găsi nu că ed moai bine aplicaționez ca In această afacere! Dădaiu ac?at caz sate e mai gog^net chiar decât acelea |n cari tâlhara fiind dovedită nu numai prin aste și cercetarî, ci chiar prin mărturisirea infractorilor și totuș justiția absolveazâ de pedeapsă pe tâlhari, din cauza Intervențiilor mai mult sau mai puțin interesate! » Nu știu dacă trebuie să mai adaug ceva peste acest fapt, care ilustrează halel in care a ajuns la zițla noastră, totuși adaug și zic. Atât timp cât va dăînui sistemul ca reautatea și avansarea să depindă nu de titlu, de capacitatea și integritatea magist»tiior, ci după cum sunt recomandați de prefecți, de faste, sau de persoane politice, și atât timp cât magstrați vor fi ademenți cu acțiunii, cu tantieme și jetoane în consiliile de administrație a defiitelor societăți, Inolarile nu se pot schimba, ci va fi rău și din ce in ce tot al său.* [ conferință a dlui prof. Lupaș — Dela compettäentul msim — Sibiu, 35 lan. Profesorul dela Universitatea din Cluj < 11 dr Ion Lupaș a ținut astizi aci ta adtai conferintsior organiZils de „Uniuatea profesorilor secundati* o instructivă avântare ssuprs ^Iduidi Hbitiati și uniate națională in tremial noiira* Sdutat cu institriție de o numeroasă șirectă asiateotă eruditul conferentiar a înleput prin a-și captura mltuațirea, că i s’a oferit ocazia» să vorbească asupra i deei da libertate Și unire tocmai In ziua kmemorativă a unirii principalilor dună>ene. In expunerea si obiectivi, bazați pe prcetiri aprofundite de ștința istoria, conerențiarul arată, că ideea de librtate 1a romăai a prins destul de tâziu, din cauza imprejuriilor nefavorabile ale timpului și ea a fost cultivată totdeauna de generațiile iubtoare de neam și mai apropiate sufletește de necczuila poporului. Ideea de unitate națională a fost deasemenea cultivată nu numai ca principii de dominațiune al principilor din diferitele epoci, ci era un sentiment instinctiv impuns In sufletul poporului, asupra comunității originii, și asupra unei viitoare contopiri etnice și politice. Dorința acestei uniri este exprimată în o mulțime de cântece populare, în care poporul In versuri miestite își dorește domni și stapânitori din neamul lui. Idee» Unități naționale a trăit la «anul poporslul chiar și În vremurile de bisnie ale stăpânirii turcești s' aub domnia fanarioților. Ca dovadă setvess uensmiratele războale, cărora i s-a pus capăt unirea provincilor danărene sub dormtprel Oaza 3, care a pregătit pe cea mai și definitivă armură dupa război»l mundal. Unirea ar fi fost reclasiv pregătiti de evenimectale itorice, ci o prețioasă contribuțe la infiptarea ei au servit și oDanii de ealterare reciproca Ia decursul sscoliior da viață al românsmilaii S mțul unității naționala a fost ținut intr'o continui ag tare fie damiret fie eSpetenii ale bisericii, fie da.r.oicsili da po ți și Bi8rit‘, cari prin a TiS^! tor an ția&t veșnic aprinsă fia căra estuaiasmaial pentru anire și ilirer tata. Carta romă fiiatcă di tmă tăiară a matelui tcei opoet moldovean Varleam a tins până in cele mai depărtr colțurile B boraiul și Maramneșului. După d[adlecarea 1si George Lazsz peste marti e’e atiblit o trainică și perptină legitură culturală latre intelactuali da pe ambele părți ala Car* ^^autor. Confarința piolenorală! Lapiș a fost privită cu călduri da pe bacul anisieat, are ptingUe J astetix^t al profesarului Țipalo și-a găsit deplinl explicație.3BSBS 3SS Vot universal în Japonia PARIS. — Prim-ministrul Japoniei, dl Kaio, a declarat în Parlament că in cursul actualei sesiuni parlamentare, va fi depus procetul pentru votul unniversaL Concentrarea opoziției !La apelul dial luliu Maniu — Partidul naționalist al poporului răspunde că este gata a fuzioa La apelul dlui Iuliu Maniu, premidentul partidului național pa care l-am publicat i<r numărul de ieri, dl D. Argetoianu in numele partidului naționalist al poporului a răspuns cu următoarea scrisoare: STIMATE DIeE MANIU! Partidul național român și partidul național și al poporului au acelaș crez politic și urmăresc in serviciul României întregite, acelaș scop de liniștită consolidare a Statului. Luând act cu însuflețire de patrioticul dvoastră apel, împuternicit de organele statutare ale partidului meu, și în special de către președintele nostu di Nicolae Iorga, vin a vă declara în lipsa acstuia, că pe baza ideei națonale fără transacție a înlăturării principiului luptei de clasă a întrebrințărei mijloacelor legale, partidul naționalist al poporului este gata a fuziona cu partidul național-romăn pornind dela cele 10 puncte enumerate în călduroasa a*voastră chemare. Primiți, etc. C. ARGETOIANU. Comitetul executiv al partidului național român a’a intrunit eri dim. $i după discuțiuni a dat următorul comunicat : „Comitetul executiv central al partidului național român, întrunindu-se azi 26 ianuarie, a luat în discuție apelul către partidele opoziției al președintelui său, dl Iulii Maniu, a aprobat și și-a însușit acest apel. S’a dat apoi citire scrisorii de adeziune, cu data de ieri, 25 ianuarie, a partidului naționalist al poporului, de care comitetul executiv a luat act cu vie satisfacție*. Dizidența din partidul țărănesc — Declarațiile unui fruntaș țărănist — Un încusctor al nostru a avut prilej dei stea de vorbi cu unul dintre fruuntașii conductori al partddlui țărinesc. In legătura cu dizidența celor trei de»pulsul frantașul țărinist a declarat uimitortrete: ,il Morgrescu eat« tatăl tocotene»^ tului Morărescu, care de mai bine de 1 an se află tuchiseab învinuirea de a fi comis o serie de asasinate și tăihării în Basarabia. Acest proces se va judeca la curănd de Consiliul de rol«lefti. lefirea clui Morărescu din partidul țărănesc este deci prețul cu care speră să obțină prin intervenția guvernului o Sentință mai blăndă pentru fiul său, sau poate chiar un verdict de achitare... „Dl Spănuteanu fiind directorul unei cooperative, a făcut căteva operațiuni „riscate“" cu cont propriu, de pe urma cărora ar puteau avea grave... neplăceri. Ca să se pună la adăpost a consimțit bucuros să se facă unealta guvernului, care-i va plăti desigur „gestul"” ca mulamalizarea gestiunei sale. „Cât privește pe cel de al treilea deputat dl Riaseum, demisiunea ditate din partidul țărănesc suferi de... mare intărsiere, deoarece de trei ani nu mai face parte din acest partid, fiind exclus.“ Aceste demlslațiumi confirmi amentesul liberalilor iu daree punea produși 1a tîriniști. In chestia examenelor tu Xi aiU* ]|JUUpi(| U>U iiMUâ O apărut un articol referitor la examenul magistraților din Cluj, prin care se adus inuiau li unor membri ai comisiei examinătoare in legătură cu examinarea conducătorilor din vechmi Regi. Sinod informați din cercuri absout competente și obiective, suntem In măsură de a lămuri opinia Publicii despre netemeioisia celor cuprinse in acest articol. Liențiații la drept din verblul Argatguez magistrați, iar ardelenii cu doctorat In drept sunt simpli notari transformați azi în supleanți și ajutori de judecători. Iar faptul, că sunt atât de onțici ardeleni, se atribue chiar nedreptății ,a s’a făcut, că absulvenții, ditori ai Universității din Cluj, n’au fost numiț niciodată migistrați. ThideaSfa li s'a dat preferință licențiaților dela Universitate, din București și Iași. Astfel s’a emns, că din numărul de peste 700 magistraț din Ardeal, înainte de recentele numiri de aupicanți și stutoii de judecători, erau numat’o 104 români ardeleni, iar restul licențiați ai Universităților din București și Iași. D n acest număr considerabi numai vt’o 70 aveau eximenul de magistrați. La Curție din Apel din Ardeal aproape nu mai exstă consilieri ardeleni. Canaldetii din vechul Rrgat la bună parte n’au examene de magistrați. Confirmarea n’a putut fi decât exclusiv în favoaea regăleților; aceasta rezultă din concepția ministrului de justitie, celruia ii place a vede, că un licențiat cu 3 (trei)sixamea fondamental, este mai bine pregit pentru slujbi de judecăti, decât studentul din Cluj cu 3 (trei) examene fundamentale și cu S (trei) examene de ■locO'at, și care la Universitde la e extmen și din materia drepturilor din vechiul Regat.Drept civil, comercial și penal. Se impută, că proporția celor respnși, la examen ariiexlisivul Aesta se spune făcându-ai o tncinuire la adresa membrilor ardeleni din comisiune, ori aceasta proporție ia comisien*a din București este mult mai mare. La BiCur^stl a’au otilitat la probele scrisa 221 candidați, im cari au fost ratonși 108. n^nn mare 49 la aptă. La Cluj am 70 candidați, au fost retenuți la probele acris- 14, deci numai 20 la aatâ, htă dar cdnu e vorba de rasdamita ardelenilo impotriva re^ ținilor lndulgența cornalenei din Cluj se motivezi evident pe consideratiunea, că și candidații mai slabi si aibă o asta de a face dovadă de cunoștințele lor juridice, dat fiind, că concepția minștrului de justiție, în privința probelor scrise (două ore pentru o probă teoretică este o adevarată absurditate) și a dovedit a fi fundamental grușita. La examenul oral, atâtt în ce privește timpul, cât și chestiunile puse, s’au färt toate încercările posbile omenești, ca sa se constate capacitatea fiecărui candidat. Nu e vina membrilor, că ministrul a greșit și de astădată, constrăngând pe candidați să se prezinte la examene In sens Decemvrie cu sancțiunea, de a și porcu podurile; și că antf candidații s'au prezintat la examen parte mai pregatit, iar cei mai mulți nepregătiți. Chiar in vederea acestui fapt, comisiunea a'a văzut nevoită a se cobori la un nivel atât de redus, tacfri advocați stagiari și candidații da doctor (r gorozanții) cari asistând in examenele de magistrați, nu sa puteau îndeajuns mira, de între binile simple puse și rispunsurile date de ««! mai maid migstrați, cari sunt chemați să judeca un Ardna. In general, cercurile luișilor din Cluj, au fost surprinse, cum din prof. C. Nirea și T Pop, au fost atât de indulgenți, când la termenele universitare au reputa ție de cel mai «X’genți proesori, și aceste condițiuni este o Insinuație perfidă a se vorbi de răzbunarea ardelenilor împotriva celor din vechiul Regat, de „generării de siciilioli*. Dacă li se poate aduce vr’o Invinture dlor prof C. Negrea și T. Pop, este tocmai că nu și-au tiCiit pe deplin datoria, in sensul, că acestor candidați din vechi al Regat, le-au splicat o măsură mult mai ușoară, decât audenților actuali dela Universitate și candidaților cari s’au prezidat la examenul unitar pentru advocați și magistrati, suprimat prin noua lege de ogrinzire judicătorească Este oraș ca a vorbi dar flibunare și de patimi din partea acestor profesori, când absoluta lor obicetivitate este îndeobște cunoscută Și când proporții candidaților ardeleni real Dși la acest examen este mai mura decât a candidaților din R<^gat. Dacă „treii-norai“ ar ști, că dl prim-președinte Micșa, acuzat și el, n’a dat nimănui notă nai mică de 6 și ci a pus mixiuri de bunăvaniți pentru toți ar trebui să și dea seama de ridicolul afirmațiilor ce fac. Singurul păcat al membrilor ardeleni, păcat, In care s’au vazut nevoiți să cadă adeseori și dnii profesori Dimiru și Pia 8aia, este acela de a fi distipat pe magistrați și aspra legiuilor ei sunte ia Ardeal. Cu-i acessta supăra pe dușminul „spectator, care crede, că sigiarite din Ardeal 3nt ,huno-teotonice ”, nu vs uita că otr'o con -pție cmnatita, apUcliea și respectul leg lor asie oblgatore, fie de omși ce origine, câtă vreme guvernul Vr vhului Regat nu se grăbește a face unificarea. Eure regretables.), că si aduci ssem«nea nndrepte tornuiri unor personalitati atât d distinse ca doi profsori C. Niea și T. Pop cari i z cinste Universiuții nozste și cercurilor juridice, și ci se inceană o reeditare a stupilei leg nde ă aidrlenii privesc să „urăm peraiilior din vechiul Regat, când in raahtate profesorii examnatori la examenele de magistrați din Cluj nu au avut alte preocupări decât pe cele pur profesară e. Anchetele noastre de magistrați din Cluj Neastepte Învinuiri împotriva profesorilor examinatori — Șcriitorf din Maramureș Di Qoga și Maramureșul. ■ ■ Ciuntirea celei mai vechi provincii românești In favorul ctislovacilor, — cari nicicând n’au Săpânit în Maramureș — se datorește competinței poetelul Doga, chiemat sub guvernul generalui Averescu a îndruma poetLa a adețiină interni și ex. tuni. A făsut rea impresie și la cehoslovaci grabă cu care s’a renunțat la Maramureșul de peste Taa și s’a evacuat aceasta provincie unirg cu patria mamă prin legea din 5 Decemvrie 1910 votată de pamentarii intregulii Maramureș aleși mama sufragiului universal. In Iulie 15 anul 1920 sa renunțat la voturile românilor de peste Tisa In alegerea de senator la circumscripția Sighti. In nădejdea că g ivenul va reuși si înfrângă candidatul parodulist (fost tewirs pe pastes H-g)