Patria, octombrie 1925 (Anul 7, nr. 212-236)

1925-10-14 / nr. 223

14 Octomvrie 1925 2 in decurs de 48 ore curăță, și la chemare prin Telefon 1035 trimite acasă: s*CZINKcs vopsitor de haine (Continuare de pe pagina I) cât cea­ a aliatelor ei. Atât Cehoslo­­vacia cât și Jugoslavia aveau conven­țiuni speciale cu Fran­ța, care impu­neau acestei țări să ia apărarea alia­­telor ei împotriva oricărei imixtiuni streine, propune să slăbească forțele și să împiedice consolidarea lor. Neînțe­legerea cu Germania silia Franța să-și caute aliați cari să-i poată da în caz de nevoie un concurs cât mai impor­tant împotriva Germaniei. De aceea și conversia militară cu Polonia. De altă parte­­ Germania, nefăcând parte din So­cietatea Națiunilor nu putea lua apăra­rea connaționali­or ei din Cehoslova­­cia, iar Ungaria care are connaționali în toate trei Statele succesorale, a fost destul de cuminte să nu atace nici Cehoslovacia și nici Jugoslavia, alia­tele Franței, ci numai România izolată, înțelegerea franco-germană, — fie că ea se va face acum la Locarno, fie că se va face mai târziu,­­ va modifica în mod radical situațiunea internț­onală a Micei Antante. Pe de o parte Germa­nia va intra și ea în Societatea Națiu­nilor, iar pe de alta alianțele vechi ale Franței vor pierde din importanță. Iu­goslavia și Cehoslovacia vor ajunge în aceeaș situație cu România, de a-și avea singure să-și apere interesele înaintea Societății Națiunilor. Dar în aceeaș vreme, în urma acestei egali­tăți cu România vor ajunge într-o in­contestabilă inferioritate față de Ro­mânia. Cele aproape 3 milioane de germani din Cehoslovacia vor fi atrase de co­losul german din vecini și Cehoslova­cia va avea să-și mai apere și fron­tiera dinspre Ungaria. Iugoslavia va fi singură în conflictul ei cu Italia, pentru coasta adriatică, și va avea și ea în aceeaș vreme să-și apere frontiera dinspre Ungaria. Protectoarele minori­tăților din Cehoslovacia și Jugoslavia vor fi două mari puteri, amândouă cu o numeroasă­ populațiune de connațio­­nali în nemijlocita lor vecinătate. Și pe de-asupra vor mai avea la spate și Un­garia, legate prin o strânsă comunitate de interese cu Germania și Italia. Nu­mai România va avea un singur front de apărat, frontul unguresc, față de un adversar numericește mult inferior. Basarabia ? Pentru moment toate țările din Europa au acelaș interes să fiu îngăduie bolșevismul să mai facă un pas înainte spre Apus, iar în ce privește viitorul, cuvântul are să fie al generațiilor ce vor urma și în România și în Rusia. Iată noul aspect al chestiunii mino­rităților, pe care nu trebuie să-l treacă cu vederea Mica Antanta și înante de toate nu trebue să-l treacă cu vederea Cehoslovacia și Jugoslavia, — și nici Polonia, deși această țară nu face parte — să adăugăm încă —din Mica Antantă. Numai cea mai perfectă și mai sinceră colaborare între aceste patru State ar putea fi în stare să ză­dărnicească tendința minorităților de­ a Se constitui ca Stat în Stat. Colaborarea la care ne gândim nu țintește insă nicidecum desființarea mi­norităților, ci numai apărarea principiu­lui suveranității de Stat. Noi au cereri de la minorități sa renunțe la ființa lor națională, ci numai să nu uite că sunt și cetățeni ai Statelor, împotriva cărora cred că au motive să se plângă. Poporul românesc a fost întotdeauna inspirat de cel mai larg spirit de tole­ranță, și politi­c și religioasă, și nu va abandona nici pe viitor acest spirit câtă vreme minoritățile ei vor observa o atitudine de lealitate. Pentru catedrala orto­doxă din Cluj Un apel Ajungând anul acesta turnurile și cu­polele bisericei noastre catedrale sub acoperiș — a sosit timpul ca să facem comanda clopotelor, — dintre cari u­­nul de circa 2000 kg. va fi așezat sin­gur într’un turn, iar celelalte trei — de 1200, 600 și 200 în al doilea turn. Facem deci un călduros apel, către Ol­, societăți și oamenii de bine, cu dare de mână și inimă, ca să dăruiască prețul unui clopot, și anume de se poate ori unul singur, ori o grupă de mai mulți asociați, și să ne avizeze, despre dori­ța lor ca să putem dispune de­odată cu comanda și inscripția numelui generoșilor donatori, al căror nume do­rim să fie eternizat. Cu o cale facem un apel călduros și la credincioșii noștri dela sate, preoți și mireni, cari mai au piese de argint din banii ve­­chi eșiți din uz, să le dă­ruiască pentru ca să le topim giul clopotelor știut fiind cât de în an­a­­me­lodios este sunetul clopotelor dacă con­țin și metale mai nobile. Spre acest scop avem deja o canti­tate bunișoară de la Reuniunea femeilor ortodoxe din Cluj. Ditj ziua Crucii, 1925. (ss.) Nicolae Ivan, episcop ortodox. Cuvântarea dlui Caius Brediceanu După părintele Tătucu din Iablaniția, membru marcant al organizației parti­dului național din județul Caraș-Seve­­rerin, și una din cele mai frumoase fi­guri ai politicei naționale din Banat, care în graiul poporului și în cuvinte pline de însuflețire, arată neajunsurile pe cari le-a adus asupra țării 4 ani de guvernare liberală și face apologia par­tidului național, care după luptele prige duse pentru naționalitate sub re­­­­gimul maghiar, duse astăzi aceiași luptă îndârjită pentru libertățiile publice și pentru realizarea unui regim democra­tic, ia cuvântul dl Caius Brediceanu, fost ministru, președintele organizației partidului din­­ Caraș-Severin. Dl Caius Brediceanu expune activi­­vitatea partidului național din ultimii ani arătând tendința lui de a realiza o operă de concentrare democratică prin fuziunile succesive pe care le-a făcut și prin colaborarea actuală cu partidul țărănesc, în scopul de a crea un puter­nic instrument de guvernare, grație că­ruia să se realizeze un regim democra­tic efectiv și să se consolideze țara pe baze largi potrivite cu nevoile ei actuale. Regimului de tiranie oligarhică, care caracterizează politica partidului liberal după război și care nu repre­zintă în realitate decât mentalitatea în­vechită și acaparatoare a unor oameni de altă dată, partidul național îi opune concepțiile sale civilizate și liberale ba­zate pe ideia națională, pe principiul democratic și pe concepția solidarității tuturor straturilor sociale. Pentru realizarea acestor idei și în conformitate cu programul său demo­cratic partidul național are însă nevoie de sprijinul hotărât și statornic al tu­turor cetățenilor conștienți din această țară și de aceia, într’o frumoasă pero­rație, dl Caius Brediceanu se adresează asistenței compusă în mare parte din grăniceri și din urmașii vechilor grăniceri de pe valea Almajului, spu­­nându-­e că ei, care au o tradiție se­culară de libertate, trebuie să se arate vrednici de moștenirea strălucită a ge­neralului Traian Doda și să-și strângă rândurile în jurul fruntașilor partidului național pentru realizarea programului acestuia și pentru consolidarea Româ­niei întregite. Soarta țării noastre este in mâinile cetățenilor ei, care cu drep­tul lor de vot exercitat cu hotărâre vor putea singuri aduce o schimbare reală a situației de astăzi, ajutând pe frunta­șii partidului național să și traducă ideile la fapte. Din acest punct de vedere, prima luptă pe care vom avea s’o dăm, spune dl Caius Brediceanu, este lupta din a­­legerile comunale și județene, care va trebui să dea lovitura de grație guver­nului. Toți cetățenii trebue să se inte­reseze de înscrierea lor în listele electo­rale, să facă contestații în cazul când vor fi omiși sau împotriva acelora care au fost înscriși în mod ilegal. După dl Caius Brediceanu ia cuvân­tul dl D. R. loanițescu, deputat de Ilfov. Cuvântarea dlui loanițescu Aduc grănicerilor din Banat, spune dl loanițescu, salutul călduros al ale­gătorilor din Ilfov, cari grupați sub steagul partidului național au obținut o victorie așa de strălucită la acele a­­legeri pentru Camerile agricole, care au pecetluit soarta guvernului liberal. In vechiul Regat, ca și aici în Ba­­nat și în Ardeal, ca și în Basarabia, ideile partidului național au fost pri­­­mite cu cea mai vie și mai activă sim­patie de massa mare a poporului ro­mânesc, care așteaptă de la acest par­tid tămăduirea relelor de care suferă o țară întreagă și care și-a pus cea din urmă nădejde în activitatea cinstită și hotărâtă a partidului național. Și cum ar putea să fie într’altfel când acest partid este cel dintâiu care aduce în viața publică a României în­tregite ideile moderne de libertate, de­mocrație și solidaritate și când printre fruntașii lui sunt oameni ca ilustrul profesor Iorga și energicul bărbat de stat Constantin Argetoianu, care și-au dat mâna frățește cu reprezentanții Ar­dealului, cu înțeleptul om politic Iuliu Mani­u, cu marele patriot Vaida Voe­vod și cu atâția alții, spre a forma un puternic partid, care să reprezinte gu­vernul de mâine. Intr’adevăr schimbarea guvernului actual se impune, căci el duce țara spre dezagregare și ruină. De patru ani de zile de când guvernează în numele său propriu, guvernul liberal n’a avut decât o singură preocupare: acela de a acapara toate avuțiile țării în folo­sul său și al partizanilor săi, de a pune mâna pe tot ce reprezintă o valoare economică în țara aceasta pentru a putea robi economicește poporul ro­mân. In felul acesta, prin comerciali­zări, prin legea energiei, prin legea Băncii Naționale, partidul liberal a rui­nat țara și pe cetățeni, îmbogățind un număr redus de partizani hrăpăreți. Această situație nu mai poate dura. Un partid politic nu poate fi o socie­tate anonimă pentru exploatarea unei țări, nu poate fi o asociate de interese, ci trebue să fie așa cum este partidul național o asociație de idealuri și de credințe pentru binele obștesc. După dl Ioanițescu­, dl Cartian a sosit cu automobilul de la Turnu-Severin îm­­preună­ cu dl Costescu și dl Giurescu, aduce grănicerilor din Banat salutul mehedințenilor și îndeamnă la luptă în jurul partidului național pentru a pune capăt cu un ceas mai de­vreme guver­nării liberale. Ia apoi cuvântul dl Lugoșianu. Cuvântarea dlui I. Lugoșianu Dealungul drumurilor din Banat am văzut aceleași case albe de gospodari, muncitori și cinstiți, în satele din Ba­nat am întâlnit același popor bun și harnic cu aceleași frumoase însușiri ca și în restul țării. Și cu toate acestea, la acest popor cuminte și în această țară frumoasă am constatat peste tot aceiași mizerie, aceiași nemulțumire și revoltă înăbușită. Cauza acestei nemulțumiri la poporul nostru, care merită o soartă mai bună, stă în ocârmuirea nech­izuită și vitregă a unor guverne, care nu și-au înțeles misiunea. Guvernul liberal în special a făcut politica unui partid împotriva unei țări, politica câtorva oameni împotriva unui popor Din cauza acestei politici străinătatea și-a pierdut încrederea în noi, activitatea economică a țării este lovită de paralizie, libertățile noastre publice suprimate, armata desorgani­­zată, instituțiile noastre de Stat lovite în p­estigiul lor. Un regim sălbatic de acaparare înăbușe țara întreagă și mâna lacomă a liberalilor se întinde fără cru­țare spre tot ce este bogăție în țara a­­ceasta. Un asemenea regim, dacă se prelungește, nu ne poate duce decât la ruină. Acestei politici de jaf și de egoism partidul național îi opune o largă po­litică democratică, o politică a poporului și pentru popor, o politică de naționa­lism luminat și de strânsă solidaritate a claselor sociale. Astăzi când ceasul ul­timei lupte a sunat, partidul național se îndreaptă către urmașii grănicerilor din Banat și-i îndeamnă să-și strângă rân­durile și să se pregătească pentru lupta care va aduce biruința apropiată sub steagul partidului național. Acest steag este al întregului popor românesc, este steagul sub care mii de tineri au murit pentru realizarea României-Mari și sub care noi trebue să luptăm pentru reali­zarea unei Românii mai bune. la, în fine, cuvântul dl dr. Vaier Branișce, strălucitul luptător pentru cauza națională de sub regimul unguresc, fo­stul oaspe al închisorilor maghiare și astăzi, una din cele mai luminoase fi­guri ale politicei noastre. Partidul național în Banat Dela adunarea din Bozovici Cuvântările dlor Caius Brediceanu, D. R. Ioanițescu și I. Lugoșianu Marile serbări de la Iași Inaugurarea palatului administrativ Comemorarea Sinodului de la Niceea Discursul M. S. Regelui Duminecă au început la Iași marile serbări pentru inaugurarea noului palat administrativ și comemorarea Sinodului de la Niceea. Dimineață au sosit la Iași toți membri guvernului afară de dl Vintilă Bratianu, numeroși magistrați și avocați din toată țara, episcopi și prelați. La orele 9.45 a. m. au sosit cu trenul regal Suveranii și Principii Mo­ștenitori, întâmpinați fiind de către toate autoritățile civile și militare. După so­sirea Suveranilor s’a oficiat la Mitro­­polie Un serviciu divin de către Mitro­politul Fim­en, înconjurat de mai mulți prelați. La ora 11 a. m. a avut loc inaugurarea palatului, când au vorbit din­: Berindey arhitectul palatului, Eu­gen Herovanu din partea baroului Iași Valenski prim președintele Curții de A­­pel și Mârzescu ministrul justiției. Apoi M. S. Regele a ținut un strălucit di­scurs spunând că a venit cu bucurie la inaugurarea noului palat și arătând, că dreptatea, administrația bună și cultura sunt cerințele poporului. Puterea judecătorească poate contri­bui mult pentru asigurarea temeliilor sănătoase ale Statului. Justiția trebue să țină cumpănă dreaptă, având înainte numai idealul îndeplinirea intereselor superioare obștești. Consider de bun augur acest moment, căci noua lege pentru reforma judecătorească coincide chiar cu inaugurarea palatului. M. S. Regele a fost înde­ung ovaționat. La ora 1 p. m. a fost un banchet în sala de recepție a noului palat admi­nistrativ la care a participat și Familia Regală. A toastat dl I. C. Brătianu, care a arătat că începuturile spre nor­malizare au fost dovedite prin expozi­ția de la Chișinău și inaugurarea pala­tului. A răspuns M. S. Regele arătând plăcerea ce simte venind în Iași să a­­siste la aceasta impunătoare sărbătoare. După banchet oaspeții au pleca cu toții la Mitropolie, unde la ora cinci p. m. a fost comemorarea Sinodului de la Niceea în prezența Regelui, care a bi­nevoit să semneze actul comemorativ al sărbătoarei Sinodului. La ora 17 a fost un ceas la palatul mitropolitan, iar la ora 8 Suveranii au plecat la București. Acționarii S. A. „Băile Stoicani“ din Lăpușul­ Unguresc sunt convocați în adunare generală extraordinară in Cluj, Piața Unirii No. 7, în biroul advocatului Dr. Aurel Miilea, pe ziua de 30 Octomvrie ora 11, cu următoarea ordine de zi: 1. Raportul direcțiunei despre Dec. Trib. Dej No. Fsc. 23/925/3. 2. Schimbarea articolelor 5, 9, 28 a statutelor. 3 Evaluarea aportului Firmei Rényi A. 4. Alegerea cons. de adm. și comitetului de censori. 5. Eventuale propuneri, înaintate în termen legal Lăpușul-unguresc, la 30 Septembrie 1925. Direcțiunea, în numele fondatorilor — CĂRȚI MEDICALE franceze, ger­mane în asortiment complect la LIBRĂ­RIA LEPAGE Cluj. Cereți cataloage. 5—10 — Dr. Popescu Aurel Cornel fost prmpretor în plasa Sălard (B­iro:) și-­­ deschis biroul ad­­vocațial în Oradea-mare, Str. Pasteur 39­ a 673 2—3 — Cărți tehnice, filozofice, politice, agricole, economice, fran­ceză, germană la librăria LEPAGE Cluj. Cereți cataloage. 4-8 A sosit mica mașină de scris­­ „FROÜO“ cu scrisoare vizibilă până la 8 exem­plare. Scrie în limba română,ma­­ghiară, germană. PREȚUL 3600 Lei. DEPOZITE: „Papirus“, Piața Unirii 22. Telefon 885. „Librăria Keszely“, Piața Unirii 8. Papetăria „Gomboș", Str. Regina Maria, 12. PATRIA Bloyd Express 4044 IB­1-Cea mai mare magazie de blănuri ENGROS este în Cluj „CASA DE LIPSCA“ . Depozitul din Cluj este senzațional. Orice blă­­nuri din lume se află expunse în mare asort­­­ment la aceasta magazie. Firma care are sucursale la Londra, Paris, Viena, Leipzig, Cracau și New- York, a expus cele mai frumoase blănuri în localurile din Cluj, Calea Regele Ferdinand 5, Telefon interur­ban, 5 —19 (Palatul Eugen Szabó). Aceasta magazie, ce s’a deschis va fi senzație a lumii comerciale. PODGORENI Dacă vreți ca vinul vostru să nu se mai strice, să rămână dulce și să nu fermenteze întrebuințați FERMENTICIDUL „OMNIA al Drului BABEȘ Singurul produs analizat și per­mis de Institutul de chimie al Statului. O cutie e de ajuns 82 R. M. B. 3-4 pentru 1000 (e miei litri vin la vânzare la farmacii și depozitele viticole. Depozit general Societate „OMNIA” București WkaS publicitate * C­aut lucrători de sobe. Plătesc cu 2000 mai mult decât plățile muncitorești de azi. liber Ki­lamasy Str. Basarabia, 8. 3—3 D­e vânzare o casa nouă, două camere, bucătărie și dependințe cu grădină de *­4 de fugir. Sau se poate lua în chirie din 15 Oct. a. c. Ad­esa la administraț'a zia­rului 670. 3-3 practicant(ă) știind scrie corect r românește și ungurește anga­jăm imediat. Agenția comercială „ORION“ M. Bozeșeanu Cluj, Str. Cotolă 11. Telefon 248. 2-3 C­urs de datilografie, înscrieri se fac la Körm­endy Str. Reg. Maria No. 23. 2-3 D­oamnă serioasă caută loc ca doică la o familie bună, vor­bește românește și nemțește, a­­dresa Str. Marinescu No. 96. 1_2 C­aut­a lua lecții de stenografie română cu perfect stenograf A se adresa între orele 1—3 în Str. General Neculcea No. 2. 674 1—1 T­ot felul de lucrări de tapițerie și de decorator execută neexcep­­ționabil, pe prețuri convenabile RUDOLF FARKAS, tapițer, Cluj Str Gen. Berthelot 15. 18-60 D­oamnelor! Convingeți-vă prin o singură încercare, că crema „HARMAT“ (rouă) a Dr lui Cse­resznyĕs face să dispară orice ne­curățenie a feței. Este inofensivă, recrează, înfrumsețează, și prin aceasta întinerește. Se află în toate farmaciile și drogheriile. Depozi­tul pr­icipal: Farmacia Dr. Cse­resznyĕs, Cluj, Calea Victoriei 22. 87 15.100 ALADAR Hirsch P­ANTOFAR, aduce la cunoștinta onoratei sale clientele că ș’a mutat atelierul în strada Dacia (fostă Radák) No. 5 în casa proprie.­­ Toate comenzile se execută frumos și elegant și vinde cu 10 m/6 mai ieftin ca în prăvăliij RADIATOUR construire și repa­rație, ARIPI fazonul cel mai mo­dern original de fabrică, CARO­SERIE montare la Berekméz­y, str. Dacia 4. Telefon interurban 11—20. IOSIF WilGinßER MASAR, Calea Moților Nr. 114. Efectuez tot felul de lucrări de măsar pe prețurile cele mai convenabile. — Aranjamente gata pentru locuințe se află în permanență. Concurența este sprintenă, căci publicul cumpărător pre­tinde multă dexientate. Faceți-Vă rost de un izvor de procurare care să fie bun, de încredere și permanent, căci alfel neputincioasă va fi sforțarea D-Voastre la procurarea ce­lor necesare. Acest adevăr se referă mai ales la stofele pentru haine bărbătești, articii de captușeală și stofele de man­tale pentru femei. Faceți o singură încer­care și Vă veți sim­ți plini de recunoștință față de firma Succesorii lui Eugen Schwarer, CLUJ, STRADA REGINA MARIA 14, 80 N. Depozit din străinătate pentru articoi de stofe bărbătești și captușeală. u-20 ățăriî pentru domni 95 se curăță, vopsesc, calcă și modelează la STEFAN FEHÉR Cluj, Str. Memorandului 21. Apaduct. Canalizare, încâl­­zire centrală și instalațiuni pentru lumină electrică excută cel mai ieftin Sipos între­prindere teh­nica Cluj, Str. Uni­­versitatii 8. IZVORUL FRUMSEȚEI MT L30 20 30 Se află în toate far­maciile și drogheriile Cu ramburs se poate comanda la depozitul principal. Farmacia „DIANA“, Oradea-Mare Săpunul Crema Pudra Ce­ o mai frumoase s­­­ac ÍV atelierul fotografii artistice FRAȚII JOANOVICS, CLUJ fac măriri de fotografii, retromiârL Mai ieftin vopsește, curăță „UNIC“ Calea Regele Ferdinand 133. Sucursale: sít. Telefon 877. Grăbiți! sunteți obli­­n cumpăra. și cercetați magazinul de clasornice și bij­uterii B. MARKOVITS, Cluj, Piața Unirii 6, care s’a deschis de curând, gați 1

Next