Patria, noiembrie 1925 (Anul 7, nr. 237-260)
1925-11-26 / nr. 257
26 Noemvrie 1925 Desfacerea totală a mărfurilor de modela Mare ocaziune 1 Magazinul Renaissance | Mare ocaziune Calea Regele Ferdinand 15. Cu prețuri de desfacere. Biletul Băncei Naționale, piedestalul Brădienismului (Continuare de pe pigini) lete ale pasivului le-au vărsat zece milioane lei. Administrația băncei nu dă nici o socoteală cui acordă și cui refuză creditul său. E în dreptul ei și e bine așa. Dar principiile comerțului de bancă sunt falsificate de puterea politică. Lucrul acesta, dl ministru de finanțe, îl cunoaște bine din practica de toate zilele. Legea băncei nu cunoaște prieteni. Toți purtătorii de bilete oricând vor vor, au dreptul să ceară ca biletele lor să fie plătite cu aur. Print-un acord dintre guvern și administrația băncei, plata biletelor în aur este suspendată pentru marele public din Iulie 1914, de la începutul războiului mondial. Mai mult, în anul curent, prin articolul 7 al convenției din 19 Mai privitoare la lichidare emisiunei de Stat și întărirea acoperirei fiduciare, încheiată de actualul ministru de finanțe și de administrația băncii, aprobată prin legea din iunie trecut, plata biletelor în aur este suspendată pe 15 ani. Ce este aurul? O marfă internațională ce poate fi schimbată contra oricărui produs material, contra oricărui serviciu. Banca de la înființarea ei a fost socotită ca o pârghie a politicei brătieniste. Actualul ministru de finanțe nu a sperat niciodată, în tinereța sa, să aibă o ocazie așa de prielnică ca cea de acum, ca să robească pentru decenii băncei familiei, interesele generale ale Statului. Știind toate acestea, ne dăm bine seama că împrumuturi ca cel acordat bănceic. sunt arme puternice cu cari brătienismul vrea să ajungă proprietarul avuțiilor României. Dacă Banca Națională și-ar face datoria să plătească la cerere cu aur biletele sale, n’am avea nici o critică de făcut, căiunora le refuză creditul său, iar altora îl oferă fără nici o garanție reală. Aurul depozitat în pivnițele sale este mai puțin de 138 milioane (11.637 mii. lingouri și 126 334 mii. monete)și biletele ei în circulație 20.493 milioane. (A se vedea situația sumară a băncei de Sâmbătă 24 Octombrie trecut) deci aurul sub 7 la mie. Rezultatul acestei situații este că pe piața internațională suta de lei hârtie prețuește sub doi lei și jumătate aur. Acest fapt în limba comună se numește scumpete, pe când privit sub altă față, înseamnă leul de hârtie depreciat, sau, milionul de lei hârtie prețuit în țară și în străinătate sub 25 mii lei aur. Ținând socoteală de această observație, capitalul societăților anonime trebue să fie redus deia 26 500 milioane, la mai puțin de 560 milioane lei aur. Lauda ministrului de finanțe, că în România nu este șomaj și că societățile pe acțiuni sunt o dovadă de prosperitate a avuției naționale, este praf în ochii lumei, ce produce admirația naivilor și interesaților. In realitate, această depreciere a biletului, echivalează cu o lipsă de aproape 26 miliarde din averea României. Brătienismul lipsit de orice scrupul în alegerea mijloacelor de acaparare și stăpânire, voește, prin legea privitoare la comercializarea și controlul întreprinderilor economice ale Statului, din iunie 1924, să împartă devotaților lui bunurile acestei țări. Insă, fiindcă nu are capitalul necesar pentru exploatarea lor, face apel la capitalul strein, puindu-i următoarea condiție patriotică: I „Capitalul strein să fie până la maximum 40“(i) din capitalul total al întreprindere!, așa încât capitalul național de Stat și privat, în asemenea cazuri să fie 60 ®/» din capitalul social.“ In limba comună înseamnă: streinii să pue numai 40*/o din capitalul întreprindere, iar Statul și particularii naționali 607» sau, streinii să aducă capitalul, Statul fondul întreprinderei în natură și brătieniștii câteva semnături. Cu modul acesta, conducerea să aparțină brătieniștilor. Ministrul de finanțe în persoană, colaboratorii săi, comisiile sale, au încercat și încearcă, în țările capitaliste, pe baza legei comercializării să obțină sprijinul capitalului strein, dar până azi nu a reușit. Urmează ca suma de 26,500 milioane, capitalul societăților anonime, prin intermediul celor 20,493 milioane bilete de bancă, distribuite pe simple semnături, precum cele 10 milioane date bănceic, le-a înlesnit acestora să alcătuiască, fără nici un fond real, bănci, societăți petrolifere, forestiere, mecanice, textile, etc, acaparând astfel avuțiile țărei și formând o aristocrație financiară ce poate să aștepte în liniște ridicarea leului de hârtie. Să trecem la deficitul export-import. Ca să fim exacți, deficitul 4.400 milioane trebue să fie mărit cu capitalul societăților create, în primele șase luni ale anului curent, după metoda băncei. Practica comercială este ca mărfurile să se plătească cu termin, iar nu cu bani gata. Această practică permite intermediarilor ce balansează documentele mărfurilor importate și exportate, să ascundă cu ușurință acest deficit. * Din cele expuse se vede cum brătienismul, cu deficitul import-export și cu deprecierea biletului monedă, crează 31 miliarde fictive, cu ajutorul cărora partizanii săi au intrat și intră în stăpânirea bogățiilor reale ale Regatului. Fiecare știe legătura intimă ce există între problemele financiare și economice ale unei țări, cum și împrumuturile ce s’au contractat de tezaurul român în străinătate în ultimii doi ani. Aceste datorii vor apăsa multe decenii asupra budgetului Statului și vor fi plătite de toți contribuabilii. Cele 31 miliarde, ce au permis brăteniștilor să se îmbogățească în mod scandalos, de azi pe mâne, depunând simple semnături la ghișeurile B. N., oglindesc numai o parte din afacerile bănești ale Brătienilor. România trece printr’o grea încercare. Toți oamenii de bine din Regat au datoria să lupte pe orice caie, ca să modereze lăcomia cămătărească a Brâtienilor pe baza căreia tind să uzurpe toate puterile Statului. T. Cr. (Camitir ii T i. UIt .) îl. cele mai nepoetice producții, sub cuvânt că cuprinsul lor e cules direct din gura poporului. Dar cine a spus vre odată că orice vorbărie rimată de popor e poezie? Dl I. Corbu se folosește de 58 de colecții cu poesii poporale de la cele mai vechi până la cele mai noui, și în volumul său ne dă pe cele ce i-au părut mai reușite, publicându-le în ordinea următoare : Dor și drag; Dor și jale (capitolele care umplu aproape întreg volumul), Doine de voinice, Chiuituri, Colinde (capitolele din urmă fiind mai scurte întrucât autorul a intenționat să ne dea primul volum de poesie lirică. Așa cum e selecționat și aranjat, volumul prezintă bucăți într’adevăr frumoase, adevărate creiații poetice. Cu toată „aranjarea” versul poporal e natural, nimic nu e adaus din partea autorului. Pe cât e de idealist autorul volumului în activitatea sa, pe atât e de altruist și scopul colecției. Sub titlu e scris: „Venitul curat e menit orfanilor de războiu*. Și să nu avem drept să spunem că dl I. Corbu e o individualitate deosebită între intelectualii noștri ? Cronicar. Două concepții Ziarul „Dreptatea“ care apare în Oradea Mare publică în următorul articol al dlui dr Lazar cu începutul cenzurat de autoritățile bihorene: Cenzurat „Sistemul liberal își termină rușinoasa guvernare cu cel mai frivol joc în contra libertății și în contra dreptului poporului nostru. Teroarea politică crește din zi în zi, iar reforma agrară servește de unealtă pentru specula cea mai urâtă. Poporul și toate clasele sociale însă, trebuie să aibă și credem că vor avea rezistența neclintită și vor respinge concepția liberală, antidemocratică și antinațională. Iar „domnii cointeresați“ din tabăra liberală, cari Statul întreg îi consideră de patrimoniul lor, să nu uite că roata să întoarce și judecata țării va fi aspră față de ei. Față de aceasta concepție să se cetim declarațiile dlui Maniu, făcute la adunarea din Dobrogea: „Ne numim partid național, fiindcă intuim și cerem ca în conducerea Statului să aibă parte întreaga națiune, cu toate clasele sale sociale, cu toți cetățenii Statului, indiferent de ocupațiunea, limba și credința lor. Vrem ca fiecare popor din țara aceasta să se deavoalte în însușirile și calitățile sale naționale, să aibă rol în viața publică în conformitate cu importanța sa numerică și cu puterea sa socială și culturală“. Este ușor de chibzuit care concepție este cinstită, națională și vrednică de urmat. Dr Aurel Lazar, deputat. 2 Cronica teatrală Reluări la Teatrul Național Săptămâna trecută pe scena Teatrului nostru s’a jucat, în reluare „Heidelbergul de altă dată“, iar în săptămâna aceasta „Prietenii“, întâia piesă, una dintre cele mai simpatizate de publicul clujin, a dat săli arhipline. Evocarea tradiționalei vieți studențești, atmosfera de tinerețe, de petrecere decentă, de idealism tineresc, deșteaptă atâteamintiri în generațiile cari au apucat cu astfel de viață studențească. Iar pentru actuala generația tinăra, evocarea acestei vieți constituie mereu o plăcută surprindere și încântare. Așa se explică succesul acestei piese in toate orașele în care teatrul se sprijinește mai ales pe pătura intelectuală. „Heidelbergul“ cu frumoase inovații de scenărie a fost jucat cu vechea distribuție, și cu aceiași vioiciune și precisie. Artiștii noștri, Neamțu, Brăila, Vasilescu, dna Popovici-Voina etc., au jucat și cu prilejul reluărilor de acum, cu același elan. A doua piesă de reluare s’a jucat aseară, „Prietenii“, mult apreciata comedie din stagiunea trecută. S’a relevat și cu prilejul reluării mai ales jocul diui Braborescu în doctorul, prietenul adevărat al casei, căruia îi reușește să salveze fericirea unei familii de prietenii cei răi, cari năvălesc în casă și vor să strice un trai liniștit. Jocul dlui Baborescu are doza unei Înalte intelectualități; cia în cuvânt, în rest, printre cele mai subtile nuanțări, așa că e o plăcere estetică să-l urmărești. Bine ca de obiceiu au fost dnii Vasilescu, Brăila, Ghibericon, dșoara Cronald, dna Lelica Bănuțiu etc. Restauratorii și câreiumarii din Cluj împotriva legii băuturilor spirtoase Eri la oarele 2*U p. min sala mare a Camerei de Comerț din Cluj, adunarea generală extraordinară a Sindicatului profesional al patronilor în alimentare, când s’au discuta chestiuni foarte importante în ce privește breasla a fost deschisă negustorească. Adunarea de către dl Richard Taffli președintele sindicatului care a arătat celor de față greutățile negustorești, făcând apel la solidaritatea tuturor. Dl A. Danilescu jurisconsultul sindicatului și dl E. Tafi noul secretar general au scos în evidență lacunele și părțile păgubitoare ale legii pentru băuturile spirtoase propunând să se cuprindă toate plângerile negustorilor din Cluj într’un memoriu, care va fi apoi, predat deputaților orașelor respective pentru susținerea lui în Parlament. Intr’adevăr, noul proect pentru legea băuturilor spirtuoase are atâtea dispozițiuni păgubitoare încât dacă nu se vor modifica, pentru câțiva ani, mulți negustori vor ajunge în stare de faliment. Apoi se procedează la reorganizarea sindicatului alegându-se ca secretar general dl E. Turi. Negustorul Athanasia are mai multe obiecțiuni împotriva dlui Gyárfás Elemér care — Ke dia reprezintă interesele negustorilor. In urmă dl dl D. Rația arată că aliniatul 6 al art. 10 din legea repausului Duminecal distruge pe bodegarii Și prezintă un memoriu cerând modificarea acestei dispozițiuni. Premiile „Astrei“ pentru învățământ Primim următoarele: „Asociațiunea culturală „Astra“, Sibiu, distribue, în cadrele sale bugetare, și pentru anu I școl. 1925/26: a) un număr oarecare de Abecedare pe seama neștiutorilor de carte adulți, lipsiți de mijloace, care vor să învețe carte în cursul acestui an școlar ,b) 30 premii de câte lei 2000— acelor preoți și învățători, care se vor distinge prin instruirea unui număr mai mare de analfabeți, îndeosebi în vârstă de peste 18 ani, în cursuri aranjate anume pentru acest scop. Constatarea succesului obținut, încetit, scris și socotit, în aceste cursuri, se face în modul următor: 1 La încheierea cursului se va face un examen în fața președintelui despărț. „Asociațiunile,sau a președintelui cercului cultural al acesteia din comuna respectivă, care va raporta comitetului central despre decursul și rezultatul examenului, care va fi public. De dorit ar fi ca, după terminarea examenului, cei examinați să se producă și cu declamări și cântări. 2. Instructorul va face înainte de examen o consemnare a celor ce au fost înscriși la curs, dimpreună cu a celor ce au urmat cursul până la sfârșit. In această consemnare se va indica: a) numele elevului; b) vârsta (bărbat-femee); c) progresul general ce l-a obținut la examen (a învăța, a ceti, a scrie, a socoti, pe deplin sau numai în parte, a știut carte mai înainte etc.) 3. Comitetul central pune gratuit la dispoziția fiecărui președinte de despărțământ sau de cerc cultural, care va prezida examenul, câte 5 broșuri potrivite din biblioteca poporală, pentru premierea celor mai vrednici 5 elevii ai fiecărui curs. Consemnarea sas arătată se va inainta după examen comitetului central, cu eventuala recomandare pentru premiere“. Vasile Goldiș, Romul Simu, președinte. s. crlar Aduntările partidului național în țară «■»•■OH •U’« La congresul partidului național din jud. Argeș, care a avut loc Dumineca trecută la Pitești și la care au participat și dnii: Const. Argetoianu, Caius Brediceanu și dr Victor Moldovan, s’a cetit următoarea moțiune : „Membrii partidului național din județul Argeș, întruniți în congres azi 22 Noemvrie, în sala teatrulului comunal din Pitești, ascultând darea de seamă a comitetului nostru județean asupra activităței și situației partidului nostru de la înființare și până azi. Aazîd diferitele țări ale fruntașilor propuneri și cuvânnoștri din județ și delegați ai comitetului central, am aclanat în unanimitate următoarele: a) Exprimăm devotament nețărmurit M. S. Regelui Ferdinand și ne declarăm gata la orice sacrificiu pentru apărarea Tronului și a Patriei noastre; b) Ne declarăm aderenți sinceri și devotați ai P. N. exprimând șefilor săi prof. N. Iorga și Iuliu Maniu deplin a leantra înscredere și îi rugăm și însărcinăm să conducă cu aceiași energie si înțelepciune lupta începută pentru alăturarea patriei dela dezastrul moral și economic ce o amenință. c) Aprobăm în totul programul și atitudinea P. N. și cerem ca el să fie exccutat întocmai la prima și cea mai aropată chemare a partidului nostru la ârma țarei. Dorim îndeosebi ca legalitatea, drepatea și libertatea atât de necesare unei desvoltări normale să fie reîntronate și executate și în țara noastră. d) Considerăm ca o mare primejdie pentru binele public și ordinea internă ,antinuarea și rămânerea la cârma țăei a actualului guvern și rugăm pe M. >. Regele a ține seama de această siuație insuportabilă. Dăm aprobarea deplină comitetului nostru județean și îl împuternicim conduce și pe viitor cu acelaș înțelepiune și patriotism partidul nostru“. Eu nu mă mut și tocmai din acest motiv vând ieftin. Prețuri de săptămână: Service de masă pt. 6 pers. 1650 L Service de ceai pt. 6 pers. 395 L Service de cafea pt. 6 pers. 395 L Ciașcă pt. ceai, marcă veritabilă de Karlsbad 1 pă eche..........................27 L Service de sticlă șlefuită 181 L Tacâmuri de Berndorf, veritabile Figuri diferite din străinătate. Va rugăm, să binevoiți a ve ■ dea prețurile în galantar. semiYin Magazin de sticlărie Cluj, Calea Victoriei No. 4. mexicA Sfíttxiam urstringi PATRIA Au sosit îni magazinul dnei Rozalia K. Szabó Cluj, Calea Regele Ferdinand 14 cele mai nouă modele de Pălării de dame creațiuni ale Parisului Vienei Mare asortiment de I de fetru La toate culorile 300 — Lei Rudolf Moese 1440. In atențiunea celor ce fac sport!* Specialități de pantaj Ionist. sport și călăuz, precum și cele mai variate lucrări de croitorie execută neexcepționabil și cu garanță: LADISLAU PAPI croitor pentru domni CLUJ, Str. Memorandului No. 15.1 »•»y «nu S’a deschis din nou URANIA Magazin de confecțiuni pentru doamne și domni Culj, Cal. Reg. Ferdinand 34. (Vis-a-vis de Cinema Urania) Aranjat complect din nou, stă la dispoziția On public cumpărător cu asortiment bogat. Mare alegere în specialități de mantale de toamnă și de iarnă pentru doamne! Prețuri moderate! Plugari, cizmari și pantofari! Avem onoarea a Vă face cunoscut că avem în permanență în depozit curele de mașini de toate lățimile și de primul rang. Comenzi din provincie furnizăm prompt și cu rambursă. Mare depozit permanent pentru toți pantofarii și cizmarii de piele, talpă și accesori din țară și străinătate. Serviciu prompt! Prețuri curente reduse! In permanență în depozit unelte sistem Tamás. Solicitându-Vă sprijinul binevoitor, rămânem cu deosebită sumă: Kozák & Sámson magazin de pielărie, Cluj, Piața Mihai Viteazul 37, Str. Regina Maria 9. Telefon: 7—59. piele, talpă, curele 59 RM de mașini en gros. Reprezentanță ixclusiva de curele de mașin din străinătate. Cluj, Piața Mihai Viteazul 36, în casă proprie și Str. Regina Maria 12. „Desinfectatul cel mai bun.“ pălării pertru cromni 95 se curăță, vopsesc, cală și modelează la STEFAN FEHÉR Cluj, Str. Memorandului 21. Cereți pretutindeni I renumitul ENGLEZESC HORNIH și Reprezentant general și depozitar 1 717 4-15 Societate Anonimă Otto și Alfred Herzog Giuvaericale, ciasornice, și obiecte de orname Btică se pot cumpăra azi mai ieftin numai la B. MAHKOVITS Ciasornicar și giuvaergiu, Cluj, Piața Unirei 6. Cumpăr pe prețul de zi pietre scumpe și aur. Mai ieftin vopsește, curăță „UNI0“ Calea Regele Ferdinand Î33. Sucursale: Str. Iuliui Maniu 8 Str. Barițiu Nr. 2.Telefon 877