Patria, noiembrie 1925 (Anul 7, nr. 237-260)

1925-11-26 / nr. 257

26 Noemvrie 1925 Desfacerea totală a mărfurilor de mode­la Mare ocaziune 1 Magazinul Renaissance | Mare ocaziune Calea Regele Ferdinand 15. Cu prețuri de desfacere. Biletul Băncei Naționale, piedestalul Brădienismului (Continuare de pe pigin­­­i) lete ale pasivului le-au vărsat zece mi­lioane lei. Administrația băncei nu dă nici o socoteală cui acordă și cui refuză creditul său. E în dreptul ei și e bine așa. Dar principiile comerțului de bancă sunt falsificate de puterea politică. Lu­crul acesta, dl ministru de finanțe, îl cunoaște bine din practica de toate zi­lele. Legea băncei nu cunoaște prieteni. Toți purtătorii de bilete ori­când vor vor, au dreptul să ceară ca biletele lor să fie plătite cu aur. Print-un acord dintre guvern și ad­ministrația băncei, plata biletelor în aur este suspendată pentru marele public din Iulie 1914, de la începutul războiului mondial. Mai mult, în anul curent, prin articolul 7 al convenției din 19 Mai privitoare la lichidare emisiunei de Stat și întărirea acoperirei fiduciare, încheiată de actualul ministru de finanțe și de administrația băncii, aprobată prin le­gea din iunie trecut, plata biletelor în aur este suspendată pe 15 ani. Ce este aurul? O marfă internațio­nală ce poate fi schimbată contra ori­cărui produs material, contra oricărui serviciu. Banca de la înființarea ei a fost socotită ca o pârghie a politicei brătieniste. Ac­tualul ministru de finanțe nu a sperat niciodată, în tinereța sa, să aibă o oca­zie așa de prielnică ca cea de acum, ca să robească pentru decenii băncei familiei, interesele generale ale Statului. Știind toate acestea, ne dăm bine seama că împrumuturi ca cel acordat băncei­c. sunt arme puternice cu cari brătienismul vrea să ajungă proprietarul avuțiilor României. Dacă Banca Națională și-ar face da­toria să plătească la cerere cu aur bi­letele sale, n’am avea nici o critică de făcut, căiunora le refuză creditul său, iar altora îl oferă fără nici o garanție reală. Aurul depozitat în pivnițele sale este mai puțin de 138 milioane (11.637 mii. lingouri și 126 334 mii. monete)­și biletele ei în circulație 20.493 milioane. (A se vedea situația sumară a băncei de Sâmbătă 24 Octombrie trecut) deci aurul sub 7 la mie. Rezultatul acestei situații este că pe piața internațională suta de lei hârtie prețuește sub doi lei și jumătate aur. Acest fapt în limba comună se numește scumpete, pe când privit sub altă față, înseamnă leul de hârtie depreciat, sau, milionul de lei hârtie prețuit în țară și în străinătate sub 25 mii lei aur. Ți­nând socoteală de această observație, capitalul societăților anonime trebue să fie redus deia 26 500 milioane, la mai puțin de 560 milioane lei aur. Lauda ministrului de finanțe, că în România nu este șomaj și că societățile pe ac­țiuni sunt o dovadă de prosperitate a avuției naționale, este praf în ochii lu­­mei, ce produce admirația naivilor și interesaților. In realitate, această de­preciere a biletului, echivalează cu o lipsă de aproape 26 miliarde din averea României. Brătienismul lipsit de orice scrupul în alegerea mijloacelor de acaparare și stăpânire, voește, prin legea privitoare la comercializarea și controlul întreprin­derilor economice ale Statului, din iu­nie 1924, să împartă devotaților lui bunurile acestei țări. Insă, fiindcă nu are capitalul necesar pentru exploata­rea lor, face apel la capitalul strein, puindu-i următoarea condiție patriotică: I „Capitalul strein să fie până la ma­ximum 40“(i) din capitalul total al în­treprindere!, așa încât capitalul națio­nal­ de Stat și privat, în asemenea ca­zuri să fie 60 ®/» din capitalul social.“ In limba comună înseamnă: streinii să pue numai 40*/o din capitalul între­prindere­, iar Statul și particularii na­ționali 607» sau, streinii să aducă ca­pitalul, Statul fondul întreprinderei în natură și brătieniștii câteva semnături. Cu modul acesta, conducerea să apar­țină brătieniștilor. Ministrul de finanțe în persoană, co­laboratorii săi, comisiile sale, au încer­cat și încearcă, în țările capitaliste, pe baza legei comercializării să obțină spri­jinul capitalului strein, dar până azi nu a reușit. Urmează ca suma de 26,500 mili­oane, capitalul societăților anonime, prin intermediul celor 20,493 milioane bilete de bancă, distribuite pe simple semnă­turi, precum cele 10 milioane date băn­cei­c, le-a înlesnit acestora să alcă­­tuiască, fără nici un fond real, bănci, societăți petrolifere, forestiere, meca­nice, textile, etc, acaparând astfel a­­vuțiile țărei și formând o aristocrație fi­nanciară ce poate să aștepte în liniște ridicarea leului de hârtie. Să trecem la deficitul export-import. Ca să fim exacți, deficitul 4.400 mi­lioane trebue să fie mărit cu capitalul societăților create, în primele șase luni ale anului curent, după metoda băncei­­. Practica comercială este­ ca mărfu­­rile să se plătească cu termin, iar nu cu bani gata. Această practică permite intermediarilor ce balansează documen­tele mărfurilor importate și exportate, să ascundă cu ușurință acest deficit. * Din cele expuse se vede cum brătie­­nismul, cu deficitul import-export și cu deprecierea biletului monedă, crează 31 miliarde fictive, cu ajutorul cărora par­tizanii săi au intrat și intră în stăpâni­rea bogățiilor reale ale Regatului. Fiecare știe legătura intimă ce există între problemele financiare și economice ale unei țări, cum și împrumuturile ce s’au contractat de tezaurul român în străinătate în ultimii doi ani. Aceste da­torii vor apăsa multe decenii asupra budgetului Statului și vor fi plătite de toți contribuabilii. Cele 31 miliarde, ce au permis brăteniștilor să se îmbogă­țească în mod scandalos, de azi pe mâne, depunând simple semnături la ghișeurile B. N., oglindesc numai o parte din afacerile bănești ale Brătie­­nilor. România trece printr’o grea încer­care. Toți oamenii de bine din Regat au datoria să lupte pe orice caie, ca să modereze lăcomia cămătărea­scă a­ Brâtienilor pe baza căreia tind să uzurpe toate puterile Sta­tului. T. Cr. (Camitir ii T­ i. UIt .) îl. cele mai nepoetice producții, sub cuvânt că cuprinsul lor e cules direct din gura poporului. Dar cine a spus vre odată că orice vorbărie rimată de popor e poezie? Dl I. Corbu se folosește de 58 de colecții cu poesii poporale de la cele mai vechi până la cele mai noui, și în vo­lumul său ne dă pe cele ce i-au părut mai reușite, publicându-le în ordinea ur­mătoare : Dor și drag; Dor și jale (ca­pitolele care umplu aproape întreg vo­lumul), Doine de voinice, Chiuituri, Colinde (capitolele din urmă fiind mai scurte întrucât autorul a intențio­nat să ne dea primul volum de poesie lirică.­ Așa cum e selecționat și aranjat, vo­lumul prezintă bucăți într’adevăr fru­moase, adevărate creiații poetice. Cu toată „aranjarea” versul poporal e na­tural, nimic nu e adaus din partea au­torului. Pe cât e de idealist autorul volumu­lui în activitatea sa, pe atât e de al­truist și scopul colecției. Sub titlu e scris: „Venitul curat e menit orfanilor de războiu*. Și să nu avem drept să spunem că dl I. Corbu e o individuali­tate deosebită între intelectualii noștri ? Cronicar. Două concepții Ziarul „Dreptatea“ care apare în O­­radea­ Mare publică în următorul arti­col al dlui dr Lazar cu începutul cen­zurat de autoritățile bihorene: Cenzurat „Sistemul liberal își termină ruși­noasa guvernare cu cel mai frivol joc în contra libertății și în contra dreptu­lui poporului nostru. Teroarea politică crește din zi în zi, iar reforma agrară servește de unealtă pentru specula cea mai urâtă. Poporul și toate clasele sociale însă, trebuie să aibă și credem că vor avea rezistența neclintită și vor respinge concepția liberală, antidemocratică și antinațională. Iar „domnii cointeresați“ din tabăra liberală, cari Statul întreg îi consideră de patrimoniul lor, să nu uite că roata să întoarce și judecata țării va fi aspră față de ei. Față de aceasta concepție să se ce­tim declarațiile dlui Maniu, făcute la adunarea din Dobrogea: „Ne numim partid național, fiindcă intuim și cerem ca în conducerea Sta­tului să aibă parte întreaga națiune, cu toate clasele sale sociale, cu toți cetă­țenii Statului, indiferent de ocupațiunea, limba și credința lor. Vrem ca fiecare popor din țara a­­ceasta să se deavoalte în însușirile și calitățile sale naționale, să aibă rol în viața publică în conformitate cu im­portanța sa numerică și cu puterea sa socială și culturală“. Este ușor de chibzuit care concepție este cinstită, națională și vrednică de urmat. Dr Aurel Lazar, deputat. 2 Cronica teatrală Reluări la Teatrul Național Săptămâna trecută pe scena Teatru­lui nostru s’a jucat, în reluare „Heidel­­bergul de altă dată“, iar în săptămâna aceasta „Prietenii“, întâia piesă, una dintre cele mai simpatizate de publicul clujin, a dat săli arhipline. Evocarea tradiționalei vieți studențești, atmosfera de tin­erețe, de petrecere decentă, de idealism tineresc, deșteaptă atâtea­mintiri în genera­țiile cari au apucat cu astfel de viață studențească. Iar pentru actuala generația tinăra, evocarea ace­­­stei vieți constituie mereu o plăcută surprinde­­re și încântare.­­ Așa se explică succesul acestei piese in toate orașele în care teatrul se spri­­jinește mai ales pe pătura intelectuală. „Heidelbergul“ cu frumoase inovații de scenărie a fost jucat cu vechea di­stribuție, și cu aceiași vioiciune și pre­­cisie. Artiștii noștri, Neamțu, Brăila, Vasi­­lescu, dna Popovici-Voina etc., au ju­cat și cu prilejul reluărilor de acum, cu același elan. A doua piesă de reluare s’a jucat a­­seară, „Prietenii“, mult apreciata co­medie din stagiunea trecută. S’a rele­vat și cu prilejul reluării mai ales jo­cul diui Braborescu în doctorul, priete­nul adevărat al casei, căruia îi reușește să salveze fericirea unei familii de prie­tenii cei răi, cari năvălesc în casă și vor să strice un trai liniștit. Jocul dlui B­aborescu are doza unei Înalte intelectualități; cia în cuvânt, în rest, printre cele mai subtile nuanțări, așa că e o plăcere estetică să-l urmă­­rești. Bine ca de obiceiu au fost dnii Va­­silescu, Brăila, Ghibericon, dșoara Cron­­­ald, dna Lelica Bănuțiu etc. Restauratorii și câreiu­­marii din Cluj împotriva legii băuturilor spirtoase Eri la oarele 2*U p. m­in sala mare a Camerei de Comerț din Cluj, adunarea generală extraordi­nară a Sindicatului profesional al pa­tronilor în alimentare, când s’au discuta chestiuni foarte importante în ce pri­vește breasla a fost deschisă negustorească. Adunarea de către dl Richard Taffli președintele sindicatului care a arătat celor de față greutățile negus­torești, făcând apel la solidaritatea tu­turor. Dl A. Danilescu jurisconsultul sindicatului și dl E. Tafi noul secre­tar general au scos în evidență lacu­­nele și părțile păgubitoare ale legii pentru băuturile spirtoase propunând să se cuprindă toate plângerile negus­torilor din Cluj într’un memoriu, care va fi apoi, predat deputaților orașelor respective pentru susținerea lui în Par­lament. Intr’adevăr, noul proect pentru legea băuturilor spirtuoase are atâtea dispozițiuni păgubitoare încât dacă nu se vor modifica, pentru câțiva ani, mulți negustori vor ajunge în stare de faliment. Apoi se procedează la reorganizarea sindicatului alegându-se ca secretar ge­neral dl E. Turi. Negustorul Athanasia are mai multe obiecțiuni împotriva dlui Gyárfás Ele­mér care — K­e dia reprezintă inte­resele negustorilor. In urmă dl dl D. Rația arată că aliniatul 6 al art. 10 din legea repau­sului Duminecal distruge pe bodegarii Și prezintă un memoriu cerând modifi­carea acestei dispozițiuni. Premiile „Astrei“ pentru învățământ Primim următoarele: „Asociațiunea culturală „Astra“, Si­biu, distribue, în cadrele sale bugetare, și pentru anu I școl. 1925/26: a) un număr oarecare de Abecedare pe seama neștiutorilor de carte adulți, lipsiți de mijloace, care vor să învețe carte în cursul acestui an școlar­ ,b) 30 premii de câte lei 2000­— acelor preoți și în­vățători, care se vor distinge prin in­struirea unui număr mai mare de anal­fabeți, îndeosebi în vârstă de peste 18 ani, în cursuri aranj­ate anume pentru acest scop. Constatarea succesului obținut, în­ce­tit, scris și socotit, în aceste cursuri, se face în modul următor: 1 La încheierea cursului se va face un examen în fața președintelui des­­părț. „Asociațiunile,sau a președintelui cercului cultural al acesteia din comuna respectivă, care va raporta comitetului central despre decursul și rezultatul examenului, care va fi public. De dorit ar fi ca, după term­inarea examenului, cei examinați să se pro­ducă și cu declamări și cântări. 2. Instructorul va face înainte de examen o consem­nare a celor ce au fost înscriși la curs, dimpreună cu a celor ce au urmat cursul până la sfârșit. In această consemnare se va indica: a) numele elevului; b) vârsta (b­ărbat-fe­­mee); c) progresul general ce l-a ob­ținut la examen (a învăța, a ceti, a scrie, a socoti, pe deplin sau numai în parte, a știut carte mai înainte etc.) 3. Comitetul central pune gratuit la dispoziția fiecărui președinte de de­­s­­părțământ sau de cerc cultural, care va prezida examenul, câte 5 broșuri potri­vite din biblioteca poporală, pentru premierea celor mai vrednici 5 elevii ai fiecărui curs. Conse­mnarea sas arătată se va ina­­inta după examen comitetulu­i central, cu eventuala recomandare pentru pre­miere“. Vasile Goldiș, Romul Simu, președinte. s. crlar Aduntările p­artidului național în țară «■»•■OH •U’« La congresul partidului național din jud. Argeș, care a avut loc Dumineca trecută la Pitești și la care au partici­pat și dnii: Const. Argetoianu, Caius Brediceanu și dr Victor Moldovan, s’a cetit următoarea moțiune : „Me­mbrii partidului național din ju­dețul Argeș, întruniți în congres azi 22 Noemvrie, în sala teatrulului comu­nal din Pitești, ascultând darea de seamă a comitetului nostru județean asupra activităței și situației partidului nostru de la înființare și până azi. Aazîd diferitele țări ale fruntașilor propuneri și cuvân­noștri din județ și delegați ai comitetului central, am­ acla­­nat în unanimitate următoarele: a) Exprimăm devotament nețărmurit M. S. Regelui Ferdinand și ne decla­­răm gata la orice sacrificiu pentru apărarea Tronului și a Patriei noastre; b) Ne declarăm aderenți sinceri și devotați ai P. N. exprimând șefilor săi prof. N. Iorga și Iuliu Maniu deplin a leantra însc­redere și îi rugăm și însăr­­cinăm să conducă cu aceiași energie si înțelepciune lupta începută pentru alăturarea patriei dela dezastrul moral și economic ce o amenință. c) Aprobăm în totul programul și atitudinea P. N. și cerem ca el să fie exc­­cutat întocmai la prima și cea mai a­­­rop­ată chemare a partidului nostru la­­ ârma țarei. Dorim îndeosebi ca legalitatea, drep­­atea și libertatea atât de necesare unei desvoltări normale să fie reîntronate și executate și în țara noastră. d) Considerăm ca o mare primejdie pentru binele public și ordinea internă ,antinuarea și rămânerea la cârma ță­­ei a actualului guvern și rugăm pe M. >. Regele a ține seama de această si­­uație insuportabilă. Dăm aprobarea deplină comitetului nostru județean și îl împuternicim c­­onduce și pe viitor cu acelaș înțelep­­­iune și patriotism partidul nostru“. ­Eu nu mă mut și tocmai din acest motiv vând ieftin. Prețuri de săptămână: Service de masă pt. 6 pers. 1650 L Service de ceai pt. 6 pers. 395 L Service de cafea pt. 6 pers. 395 L Ciașcă pt. ceai, marcă ve­ritabilă de Karlsbad 1 pă eche..........................27 L Service de sticlă șlefuită 181 L Tacâmuri de Berndorf, veritabile Figuri diferite din străinătate. Va rugăm, să binevoiți a ve ■ dea prețurile în galantar. semiYin­ Magazin de sticlărie Cluj, Calea Victoriei No. 4. mexicA Sfíttxiam urstringi PATRIA Au sosit îni magazinul dnei Rozalia K. Szabó Cluj, Calea Regele Ferdinand 14 cele mai nouă modele de Pălării de dame creațiuni ale Parisului Vienei Mare asortiment de I de fetru La toate culorile 300 — Lei Rudolf Moese 1440. In atențiunea celor ce fac sport!* Specialități de panta­j Ioni­st. sport și călăuz,­ precum și cele mai va­riate lucrări de croito­rie execută neexcep­­ționabil și cu garanță: L­ADISLAU PAPI croitor pentru domni CLUJ, Str. Memorandului No. 15.1 »•»y «nu S’a deschis din nou URANIA Magazin de confecțiuni pentru doamne și domni Culj, Cal. Reg. Ferdinand 34. (Vis-a-vis de Cinema Urania) Aranjat complect din nou, stă la dis­poziția On­ public cumpărător cu asortiment bogat. Mare alegere în specialități de mantale de toamnă și de iarnă pentru doamne! Prețuri moderate! Plugari, cizmari și pantofari! Avem onoarea a Vă face cunoscut că avem în permanență în depozit curele de mașini de toate lățimile și de primul rang. Comenzi din pro­vincie furnizăm prompt și cu ram­­bursă. Mare depozit permanent pen­tru toți pantofarii și cizmarii de piele, talpă și accesori din țară și străină­tate. Serviciu prompt! Prețuri curente reduse! In permanență în depozit unelte sistem Tamás. Solicitându-Vă sprijinul binevoitor, rămânem cu deo­sebită su­mă: Kozák & Sámson magazin de pielărie, Cluj, Piața Mihai Viteazul 37, Str. Regina Ma­ria 9. Telefon: 7—59. piele, talpă, curele 59 R­­M de mașini en gros. Reprezentanță ixclusiva de cu­rele de mașin din străinătate. Cluj, Piața Mihai Viteazul 36, în casă proprie și Str. Regina Maria 12. „Desinfectatul cel mai bun.“ pălării per­tru cromni 95 se curăță, vopsesc, cal­ă și modelează la STEFAN FEHÉR Cluj, Str. Memorandului 21. Cereți pretutindeni I renumitul ENGLEZESC HO­R­N­IH ș­i Reprezentant general și depozitar 1 717 4-15 Societate Anonimă Otto și Alfred Herzog Giuvaericale, ciasornice, și obiecte de orname­­ B­tică se pot cumpăra azi mai ieftin numai la B. MAHKOVITS Ciasornicar și giuvaergiu, Cluj, Piața Unirei 6. Cumpăr pe prețul de zi pietre scumpe­ și aur. Mai ieftin vopsește, curăță „UNI0“ Calea Regele Ferdinand Î33. Sucursale: Str. Iuliui Maniu 8 Str. Barițiu Nr. 2.Telefon 877

Next