Patria, iunie 1926 (Anul 8, nr. 115-139)

1926-06-01 / nr. 115

Cluj, Marţi 1 Iunie 1926 2 JL*E1 EIKEMJPEAJR UJL Anul VIII. # Numărul 115 Succesul Partidului Naţional în Ardeal şi Banat în alegerile de Senat / Teroarea şi falsurile săvârşite de guvern Partidul averescan înfrânt în alegerile de Cameră în toată ţara RUŞINOSUL FALIMENT AL TOVĂRĂŞIEI AVERESCU-GOGA-GOLDIŞ — La alegerile pentru Senat cu toată teroarea nemai­pomenită şi în contra tuturor abuzurilor săvârşite pe faţă şi fără ruşine de admini­straţie şi de jandarmi, ba — durere — chiar şi de unii prezidenţi ai secţiunilor de votare, partidul naţional a realizat succese splendide. IN JUDEŢUL ALBA partidul naţional a învins cu 700­0 VOTURI majoritate , deşi din în 20 comune alegătorii au fost împiedicaţi să ia parte la votare. IN JUD. HUNEDOARA candidaţii partidului naţional au învins cu 4000 VOTURI majoritate, cu toate că două plase au fost oprite de la votare. IN JUD. SOMEŞ, am învins cu 40­0­0 VOTURI, iar în JUDEŢUL FAGARAŞ CU 3 000 VOTURI, deşi toată furia administrativă şi toată teroarea jandarmeriei, deslănţuita îndeosebi în aceste judeţe au făcut tot ce au putut ca să împrăştie şi să împiedice pe alegători, de a şi exercita cel mai sfânt drept al lor cetăţenesc. In afară de aceasta, part. naţional poate înregistra cu mare sa­­tisfacţiune, şi ca o evidentă dovadă a faptului ca întreg Ardealul şi Banatul este solidar cu pa­­tul naţional, împrejurarea, care, desigur, va produce cea mai vie bucurie în întreaga opinie publică a ţării, că la Camera agricolă din Cluj a fost ales ca senator, distinsul luptător naţional dl dl Vaier Moldovan din Turda, candidatul partidului naţio­nal, lăsând în ridicolă minoritate pe candidatul guvernului cu toate votu­rile minoritare. In celelalte judeţe, guvernul nu a putut obţine de­cât o majori­tate cu totul neînsemnată, ca de pildă în Cluj, unde abia s’a ales cu o majoritate de 206 voturi, realizate cu ajutorul minorităţilor şi îm­piedicând plăşi întregi dela votare. Contestaţiile cari se vor face contra acesto­r alegeri vor dovedi furia insană a guvernului, cu care la alegerile de senator a voit să se răz­bune împotriva românilor din Ardeal şi Banat pentru credinţa şi ali­pirea ce au arătat faţă de partidul naţional. Era o privelişte sfâşietor de dureroasă şi totodată revoltătoare, văzând cum administraţia şi jandarmii fără consideraţie de depărtarea comunelor, lăsau la vot în­tâi comunele maghiare, apoi comunele germane, făcând-le cu multă amabilitate şi prevenire loc şi acces la urne, iar când venea rândul la comunele româneşti, mai pe urmă, bieţii ţărani români erau mal­trataţi, certaţi şi apoi împiedecaţi să voteze. Este cea mai ruşinoasă pagină, pe care a putut-o în­scrie în istoria politică a României­ Mari şi a Ardealului „eliberat“, pentru care va trebui să roşească şi, la vremea sa să ispăşească, dnii Goga şi Goldiş orbiţi de furia unui politicianism interesat şi revoltător. Necazul cârdăşiei Averescu-Goga-Goldiş este explicabil. Rea­litatea dură şi tristă pentru ţară este că partidul averescan a fost la alegerile de Cameră ruşinos bătut în toată ţara. Partidul averescan în alegerile de Cameră a rămas în minoritate, fapt dovedit cu cifrele de necontestat publicate de înseşi organele şi gazetele oficiale. Conform acestor date, guvernul a obţinut în toată ţara, după cel mai favorabil calcul, 53% din totalul voturilor. Or, bine se ştie că listele guvernamentale au fost liste de coaliţie între partidele ave­­rescan-maghiar şi german. In consecinţă, din voturile date pentru guvern trebuesc substrase voturile partidelor maghiar şi german, spre a pu­tea constata câte voturi a primit partidul averescan în în­treaga ţară. Având în vedere că maghiarii au circa un milion jumă­tate de suflete în întreaga ţară, iar germanii circa 800 mii, socotind că din aceştia sunt alegători 20%, deci cel pu­ţin 400.000, şi ţinând seamă de împrejurarea că aceştia au votat aproape în număr complect şi solidari pentru listele guvernului, dar fiind foarte largi pentru guvern şi admiţând că au votat numai 320 mii dintre ei, totuşi trebue să subs­­tragem din procentele voturilor guvernului cel puţin 13 procente. Rămâne, deci, procentul voturilor averescane la 40%. Din aceasta rezultă evident două lucruri fatale şi ruşi­noase pentru partidul averescan şi pentru guvernul tovără­şiei: Averescu—Goga—Goldiş: 1. Că partidul averescan cu toată tradarea care-i stă la bază, cu toţi banii, cu toată teroarea şi cu toate abuzurile şi cu zestrea guvernamentală obişnuită nu numai că a ră­mas în minoritate, dar n-a atins în alegeri procentul de peste 40, pretins de legea electorală liberală, pentru a­ i se atribui prima majoritară şi 2. Că guvernul şi partidul averescan şi-au salvat situa­ţia ridicolă şi umilitoare, numai prin coaliţia sa cu partidul maghiar şi partidul săsesc. Este deci evidentă situaţia precară a guvernului şi a partidului averescan, din care rezultă în mod natural lipsa lui totală de autori­tate morală şi politică. Dar mai rezultă din acestea şi o dovadă strălucită a conştiinţei tot mai mult înălţate a alegătorilor români şi o lecţiune arzătoare pentru aventurierii politici, cari s’au adunat la mirosul fripturei într’un gu­vern miluit, întemeiat pe ideea trădărei. Dr. Vaier Moldovan — Senatorul camerilor agricole — Ieri s’a efectuat alegerea de senator pentru camerile agricole din Cluj. Din urne a ieşit biruitor numel­e distinsului luptător naţional şi fruntaş al vieţei noa­stre intelectuale ardeleneşti şi bănăţene : Dr Vaier Moldovan. Un nume binecunoscut tuturor acelora, cari au fost cât de puţin în curent cu mişcările noa­stre naţionale poltice sociale şi culturale din Ardeal în ultimii 30 de ani. Ceea ce l-a caracterizat în deosebi, în a­­fară de inima sa românească şi de cuno­ştinţele ştienţifice cari îl împodobesc, a fost chiar devotamentul şi iubirea sa ne­ţărmurită pentru ţăranul român. Cunoscă­tor al lui prin contactul zilnic şi prin a­­profundarea tuturor problemelor în legă­tură cu viaţa şi cu interesele economice ale ţărănimei române, dr Valer Moldovan, deşi mi are diplomă de specialist în afa­ceri de agricultură, ori de vreun ram al economiei practice, este, totuşi, unul dintre cei mai buni şi temeinici cunoscători ai necesităţilor economice rurale ale ţărăni­­mei române şi ale unzuinţelor agrare mo­derne, precum şi al problemelor vieţei noastre rurale. Toate acestea împreunate cu însufleţi­rea şi cu inzistenţa care îl caracterizează în lucrările sale pentru popor, l-au de­semnat a fi candidatul partidului naţional la locul de senator al Camerei agricole. In afară de aceasta, trebue să ne bucu­răm că încrederea obştească i-a dat o nouă satisfacţie —­ dsa este ales şi în Ca­mera deputaţilor — acestui caracter de elită, căruia, în epocile detestabile ale alegerilor precedente averescane şi libe­rale, i s-a furat în trei rânduri mandatul. De astă dată celebrul trifoiu, Peştean- Boerică-Gricta, au dat faliment cu mano­­perile lor celebre, precum vor da rând pe rând toţi acei, cari s-au nizuit să întunece adevăratele merite şi să persecute pe cei vrednici în muncă şi curaţi la suflet. Camerile agricole se pot felicita de ale­gerea făcută. La alegerile judeţene lista partidului naţional din Cluj are sem­nul In Ardealul „românesc“ Aşa a fost scris.­­ De-o parte se găsia partidul na­ţional român, străjer al vech­lor tradiţiuni populare ale Ardealulu’, de alta Octavian Goga, încadrat de cei cari s’au rupt din trupul past - dulii lor pentru un ciolan şi de.. maghiarimea iridentă usque ad finem. Iată cele două armate ce au fost aruncate în marea bătălie pe care o dădea românimea din Ardeal. In vreme ce românimea ridicată de pretutindeni solidară cu cei ce, de zeci de ani, o conduc, nu putea pătrunde la vot, se izbea de toate piedicile, armata dlui Goga, ma­­ghiarimea cu care făcuse pact în contra României se prezenta la vot în masse compacte, fluturând ca semn de t­ran­ament steagul cu cu­lorile Budapestei. Impresionant şi semnificativ lu­cru! Cântăreţul Ardealului purtând lupta de moarte în contra partidu­lui naţional român, alături de un­gurii pe cari i-a cântat cum i-a cântat şi întâlnind rezistenţa ro­­mânimei cum au întâlnit altădată ungurii, când ei conduceau bă­tă­ia. Românimea a rezistat. De zidul lor s’au frânt fripturiştii, de zidul lor s’a frânt dl Goga. Şi ne ră­mâne, din această luptă, şi tra­gică şi sinistră, mizeria morală a credinţelor naţionale şi patriotice terfelite în toate promiscuităţile unei lupte electorale fără prece­dent. Şi totuşi, mărfie, tot semnatarii pactului cu ungurii se vor osteni să ne dea lecţii de patriotism. Aşa a fost scris să se petreacă lucrurile în Ardealul „românesc“. („Ziarul Aurora) Alegerea Senatorului Universităţii din Cluj — Introducerea politicianismului în Universitate — In 30 Mai a c. s’a efectuat alege­rea de Senator la Universitatea din Cluj ales fiind dl dr Alexandru Lapedat cunoscutul agent politic al partidului liberal, faţă de savantul profesor cu re­nume mondial, care este dl dr­­. Ra­­coviţă. Partidul naţional, care prin Consiliul său Dirigent a pus temeliile Universi­tăţii româneşti din Cluj şi a organizat c o a fost condus la timpul său singur de interesul superior al neamului româ­nesc din aceste părţi de a avea un a­­şezămănt de înaltă cultură, ferit de zbu­­cium­ări politice, fiind în acelaşi timp un factor putern­ic al închegării sociale şi sufleteşti atât de necesare consolidării Statulu Român. Cu regret a trebuit să vedem cum domnii profesori aduşi aci să se pună cu tot devotamentul în serviciul acestui scop, s’au prefăcut în agenţi politici ai diferitelor partide politice compromiţând cu desăvârşire înalta chemare a Uni­vers’­taţii din Cluj. Partidul naţional având în vedere toate aceste s’a ferit întotdeauna aşa şi acuma cu prilej­­ul alegerii de sena­tor ca să-şi pună un candidat poliţe la Universitate şi a fost fericit să vadă, că s’a găsit un savant distins în per­soana dlai E. Racoviţă care şi-a în­scris candidatura, care stă mafară de partide şi care a reprezentat Universi­tatea în mod strălucit şi în ciclul tre­cut parlamentar aducând servicii ne­­preţuite Universităţii şi instituţiunilor sa­e. Opinia publică românească din Ar­deal care a găsit o expresiune atât de splendidă în lupta electorală din zilele trecute priveşte cu îngrijorare cele ce se întâmplă la Universitatea din Cluj. Nu numai, dezaprobăm dar condamnă chiar opera nefastă politicianistă a unor domni profesori, printre cari se numără în pri­mul rând senatorul ales. In acelaş timp trebue să ne exprimăm mirarea că unii profesori ai Universităţii din Cluj, au fost orbiţi în aşa măsură de patima politicei şi de prieteniile şi de interesele personale, — pentrucă ştim, că nu toţi cei ce l’au votat sunt liberali, — în­trucât s’au pus în directă contrazicere cu opinia publică românească manife­stată în Ardeal şi Bănat peste toa,te banditismele guvernamentale comise în alegeri. Domnul profesor Lapedat a avut curajul să dea un colorit politic liber al alegerii de la Universitate atunci, când s-au putut convinge că întreg Ardealul şi Banatul este în contra partidului liberal, care a fost respins de românii din Ardeal şi Banat neobţinând decât minimalul de 2 la sută voturi, în schimb nici un senator sau deputat din Ardeal şi Senat. Suntem de credinţa, că domnii pro­fesori, cari s’au angajat la jocul funest al pol­ticianismului, vor reveni la mai bune convingeri, căci altcum ar trebui să ne gândim la unele măsuri, prin cari s’ar putea reda Universităţii liniştea şi seninătatea ce trebue să aibă o institu­­ţiune de aşa sublimă menire şi care va trebui să ţină seamă­ de mediul româ­nesc din Ardeal şi Banat care este pe calea avântului de naţionalizm şi de o morală superioară, pe care ar trebui şi ea să-l servească cu tot prestigiul ei. Dr. V. P. Năzdrăvăniile legei electorale In repartiţia mandatelor de deputaţi pe judeţe, potrivit nouii legi electorale, s’au produs situaţii cari merită a fi relevate, spre a pune în lumina adevă­rată, strania „biruinţă“ a guvernului actual, precum şi sistemul electoral gra­­ţie,căruia şi-a putut înjgheba majorităţi parlamentare. . In judeţul Bihor, de pildă, unde erau de ales 9 deputaţi, lista opoziţiei unite a avut peste 32 mii voturi, iar a gu­vernului numai 25 mii. Opoziţia unită avea, deci, majoritatea relativă, cu 7 mii de voturi mai mult decât guvernul. Potrivit calculelor năzdrăvane ale legii electorale repartiţia mandatelor din a­­cest judeţ s’a făcut astfel: opt man­date s’a atribuit guvernului şi numai unul opoziţiei. Prin urmare 32.000 alegători ai o­­poziţiei din Bihor au dreptul a fi re­­prezentanţi în Parlament printr’un sin­gur deputat, iar ceilalţi 25.000 vor fi reprezentaţi prin opt deputaţi. Nu se poate spune, de­sigur, că le­gea electorală a dlui Brătianu nu este „democrată“ şi mai ales că în ţara românească nu există votul universal! Aceiaş situaţie s a produs in alte 4 judeţe din Ardeal şi anume: în jud. Turda, Sălaj, Sibiu, Maramureş. Reprezentarea proporţională a mino­ritadei avea ca principiu dreptul gru­părilor minoritare de a fi reprezentate proporţional în Parlament, deşi în­truneau un număr mai mic de voturi decât gruparea majoritară. După noua lege electorală reprezentarea proporţio­nală a minorităţei este tocmai pe dos. Cu majorităţi de voturi, minorităţile sunt reprezentate invers proporţional cu capacitatea lor electorală. Dacă alegerile din 25 Mai se făceau în Ardeal şi Banat sub­ regimul legei de justă reprezentare proporţională a mi­norităţilor, partidul naţional, fără să piardă nici unul din mandatele obţinute acum pe bază adevăratului principiu de reprezentare proporţională, ar fi trebuit să câştige în cele cinci judeţe — în care a obţinut majoritate relativă — 19 mandate în plus. Potrivit scrutinului, la Bihor partidu­lui naţional trebuia sâ­ i­ se atribue 6 mandate, iar guvernului numai două, la Sălaj şi Sibiu partidul naţional tre­buia să aibă câte trei locuri, la Mara­mureş 4, iar la Turda 3. După actuala lege electorală Ardea­lul şi Banatul vor fi reprezintat în Parlament prin treizeci de deputaţi ai partidului naţional. Ca o lege de justă proporţionalitate, partidul naţional ar fi avut aproape cincizeci la, sută din numărul total al deputaţilor Ardealului şi Banatului. Acesta este rezultatul real al consul­tării corpului electoral şi oricine poate vedea în ce constă „biruinţa“ guvernu­lui în alegerile de acum. La aceste constatări trebue să adau­­­găm faptul că cel puţin 80°­0 din vo­turile obţinute de listele guvernului sunt ale alegătorilor maghiari, saşi şi evrei, în timp ce românii au votat în bloc pe întreg cuprinsul Ardealului și Banatu­lui listele partidului național. EPILOG Că întotdeauna, epilogul alegerilor în România înregistrează cele mai triste reminiscenţe. N’am aşteptat de la actua­lul guvern să utilizeze mijloace electo­rale mai civilizate şi mai conforme cu cerinţele morale al timpurilor. Şi nici nu puteam face acest lucru, conside­rând, că el a venit la putere pe uşa din dos a palatului, cu un bagaj neînsem­nat de forţe — în ce priveşte cadrele massele electorale şi organizaţia — şi fără nici o popularitate. Aveam totuşi speranţa, că generalul Averescu nu va uza de obiceiurile antecesorilor în lupta electorală şi­­va îngădui massele să-şi spună liber cuvâtul, conform dispoziţii­lor constituţionale. Iar în cazul, când ţara îl va respinge, se va retrage în mod cinstit, lăsând locul acelora, cari se bucură de încrederea obştească. Aşa ar fi fost procedeul normal şi numai aşa am fi înţeles, că viaţa noastră po­­litică începe a se îndruma pe adevăra­tele căi ale progresului. Dar nu s’a u­­zat de acest procedeu, ci s’a continuat cu imoralităţile trecutului: ingerinţe, bătăi, torturi, armată, jandarmerie, ad­ministraţie. Întreg aparatul de teroare electorală a fost pus în mişcare. Din cercetările făcute de Comitetul Central electoral al opoziţiei coalizate s-a constatat, că sute de arestări sunt încă menţinute şi după alegeri. Din ţară vin şi astăzi ştiri de extra­ordinare abuzuri. Sate întregi din dife­rite judeţe, acolo unde se simţia spiri­tul contrar al populaţiei împotriva gu­vernului au fost declarate contaminate, pentru a nu putea vota. Pretorii au fost mutaţi pentru a fi înlocuţi cu oameni certaţi cu justiţia, pentru a se confirma încă odată adevărul, că hoţii trăiesc pe pământul răbdător al României, ca în sânul lui Avram. In multe locuri au fost descoperite urne şi buletine false. Mulţi agenţi din slujba guvernului au votat cu cărţi false de alegător. In Capitală serii întregi de sergenţi de Stradă au votat de mai multe ori S’au recunoscut sergenţi de stradă îm­brăcaţi in civil. O astfel de situaţie nu poate fi deloc nici în ajutorul guvernului, nici în avan­tajul ţării. Câtă vreme poporul va avea conştiinţă, că stă la cheremul unor gu­verne samavolnice, câtă vreme el va şti, că voinţa lui nu este luată în con­siderare, că cel din urmă agent sau ipostat guvernamental poate dispune în voie de libertatea şi de bunul vii, în ţară nu va fi linişte şi orice guvern va întâmpina din partea masselor­ cea mai categorică opoziţie. Aserţiunea, că ţara încă nu e coaptă pentru democraţie este un semn convenţional al partidelor oligarchice, pentru a-şi putea trece pu­terea după plac. Poporul vede şi rabdă. In cuminţe­nie lui tolerează încă ambiţiile politi­­cianilor. Dar vorba românului — ulcio­rul merge la apă până se sparge. Ul­cioarele oligarhiei încă nu pot avea o viaţă mai lungă. Teama nu­ este însă ca aceste ulcioare să nu se spargă, în apoi acestor oligarhii, mai înainte de a re­veni vremea. Cazul Szele Câteva ziare liberale au început a vântura chestiunea compatibilităţii de­putatului guvernamental, dr Szele Béla, directorul politic al lui „Brassói Lapok“. Aceste ziare contestă noului reprezen­tant al poporului dreptul, de a ocupa vreun scaun în Parlamentul României întregite, pe motiv, că personalitatea acestuia e pătată de grave acuzaţii a­­duse României, armatei şi Regelui la începutul campaniei din 1916 Ni se pare curioasă aceasta atitudine a organelor liberale, câtă vreme în trecut sub guvernul propriu a tăcut chitic la toate acuzaţiile noastre de aceasta natură. Liberalii încă nu au fost mai buni pa­trioţi sub acest raport. Şi ei au scos la iveală tot felul de trădători şi paş­ti

Next