Patria, octombrie 1926 (Anul 8, nr. 215-239)
1926-10-14 / nr. 226
Cluj, Joi 14 Octomvrie 1926 2 IMI BXBMJPI.AHUL, Anul VIII. * Numim* 226 Partidul naţional-ţărănesc M J» Congresele pentru ratificarea fuziunii — Vorbirile — Raportul secretarului — Moţiunea Dată fiind importanţa istorică a înfiin- ţării partidului naţional-ţărănesc în politica ţării noastre, dăm azi, după dări de seamă oficiale, decursul congresului par-tidului naţional. Dările de seamă au apă-1 Dl Iuliu Maniu (primit cu ovaţii nesfârşite şi strigăte: Trăiască preşedintele partidului) spune cam următoarele : Partidele politice au chemarea ca să răspândească şi să realizeze ideile In jurul cărora s’au grupat şi să ia In mâna lor conducerea activă a vieţii de Stat. Adăugând la aceasta că partidele politice sunt şi expresiunea stării culturale a poporului şi a frământărilor lor, totdeodată reoglindesc însăşi viaţa publică şi politică a Statului. De aceea frământările partidelor politice după realizarea unităţii naţionale reoglindesc întreaga viaţă de Stat a României întregite, împrejurările extrem de grele în care s-a realizat unirea tuturor românilor au mai fost complicate şi prin faptul că oligarhia de tot soiul care conducea viaţa de Stat şi care deţinea toată puterea publică în România mică nici nu voia să-i abzică de această putere, nici nu voia să se adapteze duhului noilor vremuri. Pierzăndu-şi de altă parte cu desăvârşire contactul cu massele populare trezite la conştiinţă după război au făcut toate sforţările ca să păstreze în mâinile sale conducerea vieţii de Stat refugindu-se la mijloace de teroare, ori chiar al crimei. Massele populare răvnitoare spre un regim democratic erau însă prea slabe şi prea puţin organizate ca să poată face front acestui asalt reacţionar a cărui înlăturare însă era şi este o supremă necesitate naţională şi de Stat. O naţiune şi în ea principii întregi nu pot fi guvernate prin autoritatea baionetelor (aplauze furtunoase). Lipsind consensul comun privitor la întocmirile interne, puterea de rezistenţă a ţării în faţa pericolelor ce ne pot ameninţa poate fi problematică. De aceia partidul naţional-român de peste Carpaţi s’a alăturat fără şovăire şi din primul moment curentelor democratice şi şi-a găsit aşezarea sa politică în mijlocul masielor populare din vechiul Regat, Basarabia şi Bucovina (aplauze). A intrat fără amânare în federaţia naţională şi a prezidat prin dl Alex V.Voevod guvernul blocului, primul şi până azi ultimul guvern parlamentar şi care a realizat în cele 3 luni de guvernare lucruri cari vor rămâne neveritoare în analele politicei ţării româneşti (aplauze entuziaste). Fiind înlăturat de la putere prin intrigile aceleiaşi oligarhii partidul naţional român, a trebuit să-şi dezvolte activitatea în două direcţii: De a face propagandă pe întreg cuprinsul ţării pentru ideile sale şi în acest scop din partid regional ce era s-a prefăcut un partid al întregei ţări întinzându-şi organizaţiile în toate părţile ţării, iar de altă parte de a intra în legături strânse cu alte partide democratice din ţară, în scopul de a face democraţia română destul de tare pentru a rezista atacurilor reacţionare. In acest mers de idei a făcut mai întâi fuziunea cu partidul democrat din vechiul Regat condus odinioară de marii patrioţi Take Ionescu şi N. Filipescu, apoi cu partidul naţional al regretatului Iancu Fiondor din Bucovina şi cu partidul ţărănesc basarabean prezidat de dl Ion Pelivan, iar pe urmă a făcut fuziunea cu partidul naţionalist al poporului al dlui profesor N. Iorga, aceasta din urmă in baza apelului adresat de mine tuturor partidelor democratice şi naţionale. Toate aceste alianţe nu au fost suficiente pentru a putea respinge asaltul disperat al oligarhiei de tot soiul şi a slujitorilor ei conştienţi sau inconştienţi. Cu toate că prin această acţiune dublă s’a format partidul naţional puternic, el a fost înlăturat dela putere rămânând să se continue regimul nenorocit înstăpânit asupra ţării de partidul liberal. De aceea dăinueşte şi mai departe starea deplorabilă. Administraţia Statului descompusă, lipsită de autoritate şi uneori anarhică, tot atât InRomânia“ cât şi In „Aurora“. In numerile viitoare vom publica programul şi statutul partidului naţional-ţărănesc. Exploatarea politică a ţării prin alegeri brutale care au ajuns până la omoruri şi prin impunerea asupra provinciilor şi judeţelor a unor politiciani nepregătiţi şi fără scrupule; Exploatarea economică prin trusturi industriale şi monopoluri bancare interesate ; înăbuşirea surselor noui de forţe naţionale şi a generaţiei tinere cari toate cer cu drept cuvânt după război libera manifestare şi cuvenita influenţă; Pauperizarea generală a ţării şi mizeria financiară şi economică sub a cărui povară suferim cu toţii (aplauze puternice). Şi in urma acestora cel mai mare rău ce poate ajunge o naţiune, o dezagregare sufletească ce începe a cuprinde straturile populaţiunii şi uneori pe cei mai bun patrioţi (aplauze furtunoase). Cartelele electorale asemenea s’au dovedit insuficiente pentru definitiva şi solida organizare a forţelor democratice. De aceia congresul partidului naţional ţinut în primăvara aceasta a hotărât să ofere partidului ţărănesc fuziunea a cărui înfăptuire se încercase de acum 2 ani. (Ovaţii). Partidul ţărănesc primind această propunere a făcut delegaţiei noastre permanente după mai multe conversaţiuni particulare propunere concretă pentru realizarea fuziunii pe care delegaţia noastră permanentă le-a găsit acceptabile şi a hotărât a propune partidului nostru fuziunea cu partidul ţărănesc. (Urale nesfârşite). — (18 Aprilie 1926 — După aplauzele care sfârşesc cuvintele dlui luliu Maniu, dl I. Lugojeanu dă citire următorului raport al delegaţiunii permanente, conţinând istoricul tratativelor de fuziune: Ultimul congres general al partidului naţional, întrunit in şedinţă extraordinară, in ajunul alegerilor generale, la 18 Agust 1926, sub prezidenţia dlui profesor Nicolae Iorga, constatând că In actualele împrejurări orice orientare politică în afară de indicaţiile date de massele populare, nu poate duce la izbândă in configuraţia politică de astăzi a ţării şi că singură o politică naţională şi democratică poate asigura desvoltarea paşnică a poporului nostru, a aprobat demersurile făcute de conducerea centrală a partidului în vederea fuziunii cu partidul ţărănesc şi a adresat din nou prin moţiunea votată un călduros apel la partidul ţărănesc pentru înfăptuirea unui front unic, singur capabil să asigure fie prin colaborare, fie prin fuziune, biruinţa forţelor democratice ale ţării. Considerând că timpul este prea scurt faţă de iminenţa alegerilor generale spre a încheia un pact de fuziune, partidul ţărănesc răspunzând moţiunii partidului naţional îşi manifesta dorinţa de a întruni într’un viitor apropiat forţele democratice ale celor două partide populare într’un singur partid fuzionat, dar pentru moment nu socotia oportună decât încheierea urgentă a unui cartel electoral, pentru care şi propunea modalităţi concrete de înţelegere. Şednţele delegaţiei noastre permanente din 23 şi 24 Aprilie 1925, prezidate amândouă de dl prof. Iorga, au decis încheierea înţelegeri electorale cu partidul ţărănesc, care a dus la alegerea in Cameră a 33 deputaţi naţionali şi 36 deputaţi ai partidului ţărănesc, precum şi la alegerea a 11 senatori ai partidului naţional şi 2 ai partidului ţărănesc. Faţă de ilegalităţile comise în aceste alegeri şi faţă de metodele de brutală violenţă folosite de guvern pentru obţinerea unor succese artificiale, rezultate dobândite de blocul electoral al partidelor naţional şi ţărănesc dovedesc prin cele aproape 800.000 voturi obţinute puternica vitalitate a acestor par-De aceia delegaţia permanentă v-a convocat la acest congres extraordinar al partidului şi vă roagă să aducţi hotărârile dv. în urma raportului care vi se va prezintă. (Strigăte: Trăiască fuziunea). Vă mulţumesc pentru numărul impunător în care aţi venit din mari depărtări şi cu mari sacrificii v-eţi prezentat. Vă salut din tot sufletul şi doresc ca hotărârile ce se vor aduce să fie ca totdeauna până acum spre folosul ţării şi a naţiunii noastre. Dl Maniu constată apoi numărul delegaţilor şi parlamentarilor prezenţi şi observând că sunt de faţă şi sunt verificaţi delegaţii nu numărul cerut de statuie declară congresul deschis (Sala zbucneşte într’un formidibil ura. Uraiele şi aplauzele sunt nesfârşite). 10 Octomvrie 1926) —uide şi simpatia de care ele se bucură în massele largi ale poporului românesc. Ele ne dovedesc câ o idee şi o credinţă sunt în mers, că poporul nostru se adaptează cu repeziciune la practica sufragiului universal şi că vremea se apropie când orice presiune şi orice fraudă vor fi neputincioase in faţa hotărârii nestrămutate a alegătorului de a-şi apăra patrimoniul şi de libertăţi publice. Cu prilejul deschiderii Corpurilor Legiuitoare, rezultate din alegerile din Maia şi Iunie 1926, delegaţia permanentă a partidului nostru, convocată spre a examina situaţia politică creată de noile împrejurări a dat mandat categoric conducerii partidului să clarifice raporturile partidului nostru cu partidul ţărănesc, fie făcând fuziunea, fie reluându-şi libertatea de acţiune. In acelaş timp la data de 12 iulie dl Ioan Mihalache, preşedintele partidului ţărănesc, trimetea conducerii partidului naţional, următoarea scrisoare: Iubite Die Maniu, „In urma hotărârilor comitetului executiv central al partidului ţărănesc — şedinţele din 10 şi 11 iulie — am onoare a vă aduce la cunoştinţă următoarele : „1. înainte de alegerile generale, partidul naţional a binevoit a ne propune — partidul ţărănesc — fuziunea sau în caz de neprimire, cartelul electoral. „Partidul ţărănesc, primind cartelul ca imediat realizabil, v’a răspuns prin subsemnatul că în ceea ce priveşte fuziunea, aceasta se primeşte în principiu, urmând însă ca realizarea ei să se examineze şi efectueze după alegerile generale Alegerile generale trecând şi posibilităţile de realizare existând, partidul ţărănesc prin subsemnatul vă stă la dispoziţie pentru întreaga examinare a acestei chestiuni aşa de importantă pentru ambele partide strâns legate prin lupte şi aspiraţii comune, cât şi pentru ţară. „2. Pentru conducerea tratativelor, partidul mi-a dat depline împuterniciri — sub rezerva aprobării comitetului central — după care ar urma ratificarea congreselor. „3. Termenul ce mi-a fost dat de comitetul central pentru realizarea acestui act (stabilirea înțelegerii) și eventual — in caz de insucces — pentru deplina clarificare a raporturilor noastre de viitor, este 31 August. „Evident dorinţa şi a comitetului nostru şi a subsemnatului este ca aceste convorbiri să dureze cât mai scurt din motivele bine cunoscute. „Alătur aţi şi copia de pe hotărârea respectivă a comitetului. Cu stimă (ss) I. Mihalache. “ Luând cunoştinţă de această scrisoare, deşi congresul însuşi al partidului ceruse fuziunea, iar delegaţia permanentă dăduse conducerea mandatul categoric de a preciza raporturile ca partidul ţărănesc în această privinţă, conducerea partidului n’a crezut nimerit — spre a nu supune la noui dezamăgiri opinia publică — să intre in tratative oficiale de fuziune cu conducerea partidului ţărănesc şi modalităţile concrete de reazarea unei fuziuni deja primită In principiu, corespund ideologiei, formei de organizare şi compunerii partidului naţional. Din discuţiunile urmate conducerea partidului naţional şi-a format convingerea că partidul ţărănesc înţelege să pr opună partidului naţional modalităţi de fuziune, cari corespund vederilor partidului nostru din îndoitul punct de vedere al programului şi al organizaţiei şi a cerut dlui Ion Mihalache să facă propuneri concrete şi obligatorii de fuziune corespunzătoare condiţiunilor discutate şi sugestiilor primite. Ca urmare a dorinţii exprimate de partidul nostru, dl Ion Mihalache a adresat conducerii partidului naţional scrisoarea din 21 Septemvrie 1926, prin care propune următoarele modalităţi concrete de fuziune a celor două partide populare: 1) Numirea partidului fuzionat va fi partidul naţional-ţărănesc. a) Principiile de bază programatice ale partidului fuzionat naţional-ţărănesc vor fi cele 10 puncte adoptate cu prilejul tratativelor de fuziune din 1924 de congresele ambelor partide. b) Ca program de guvernământ cu soluții practice potrivite împrejurărilor de azi va servi cel întocmit în 1924 cu revizuirile succesare făcute prin comun acord. c) Organizarea definitivă a partidului fuzionat se va duce pa baza statutului întocmit în 1924, de asemenea revizuit prin comun acord. II) Organizarea provizorie a partidului național-țărănesc până la convocarea unui congres general chemat să aplice statutele, se va face după următoarele norme: a) Conducerea centrală a partidului va fi încredinţată unui comitet central compus din actuala delegaţie permanentă a partidului naţional şi din actualul comitet central al partidului ţărănesc întregite la număr egal de fiecare partid. 2) Un comitet de direcţie mai restrâns care se compune din câte 10 —12 membri delegaţi de fiecare partid —număr egal — din sânul comitetului său central. 3. In ce priveşte preşedinţia, deşi dl Iulia Maniu a cerut cu insistenţă ca desemnarea preşedintelui să fie făcută de partidul naţional şi pe seama unei persoane din sânul său, partidul ţărănesc condiţionează ca fuziunea să se facă şi de astădată sub preşedenţia dlui Iuliu Maniu. Secretarul general va fi desemnat dintre membrii partidului ţărănesc, iar casierul dintre membrii partidului naţional. Câte doi vice-preşedinţi vor fi desemnaţi de fiecare partid. Biroul este organ pur executiv. Organe deliberate sunt: comitetul central şi comitetul de direcţie. Preşedintele ia parte la votare. în caz de paritate de voturi hotărârea se va da de partea unde votează preşedintele. 4. Provinciile vor fi conduse de comitetele provinciale provizorii, care se vor compune din contopirea actualelor comitete provinciale aflate în funcţiune. Comitetul provincial din Ardeal şi Banat — unul singur — va fi prezidat de actualul preşedinte al partidului naţional din Ardeal şi Banat. Comitetul provincial din Basarabia va fi prezidat de actualul preşedinte al partidului ţărănesc basarabean. Pentru Bucovina va fi delegat preşedinte provizoriu dl Al. Vaida-Voevod, iar secretar general dl T. S. Săveanu. 5. Cu privire la fuzionarea organizaţiilor judeţene pentru epoca de provizorat: a) In principiu toate organizaţiile judeţene vor căuta să se înţeleagă singure supunând aprobării centrale aceste libere înţelegeri. In caz de neînţelegere va interveni centrul printr-o comisie de arbitri cu voturi în număr egal pentru fiecare partid, aplicându se la caz de nevoe absolută şi desemnarea de preşedinţi de la centru. b) In judeţele unde unul din preşedinţii celor două organizaţii au făcut pane din conducerea centrală (delegaţie* permanentă la partidul naţional — comitetul central la partidul ţărănesc) prezidarea provizorie de drept revine aceluia. In caz că ambii preşedinţi au făcut parte din conducerile centrale respective, prezidarea provizorie revine aceluia, care a avut o situaţie preponderentă. Delegaţia permanentă a partidului naţional convocată în şedinţa de Duminecă, 26 Septemvrie, examinând propunerea de realizare a fuziunii făcute de dl Ion Mihalache a căzut de acord pentru acceptarea lor nu numai în ce privea principiul însuşi al fuziunii, ci şi asupra programului de guvernământ, asupra proiectului de statut al partidului fuzionat şi a votat prin aclamaţii acceptarea fuziunii în condiţiule propuse. Programul principial, care a servit de bază a fuziunii, sunt cele zece puncte, votate în 1924 atât de congresul partidului naţional, cât şi de acela al partidului ţărănesc. Aceste zece puncte făceau deci parte integrantă din programul partidului nostru, ele au fost propuse de dl Iuliu Maniu şi prin apelul său din 24 ianuarie 1924, ca bază a unei înţelegeri a partidelor naţional şi democratice şi în fine tot ele au fost condiţiunea esenţială a fuziunii fostului partid naţional român cu partidul naţionalist al poporului al dlui profesor Nicolae Iorga şi au fost votate de congresul ambelor acestor partide. Inlăuntrul acestor cadre principiale a fost alcătuit programul de guvernământ al noului partid fuzionat, care este în realitate programul redactat în 1924, propus astăzi congresului spre aprobare, cu uşoare modificări de redacţie, impuse de schimbarea împrejurărilor de ultimii doi ani. (Adel Lugoşis nu dă cetire programului de guvernământ al partidului fuzionat, pe care îl vom publica înorul viitor). Statutul de organizare al partidului se întemeiază pe principiile reprezentării democratice şi nu diferă esenţial întru nimic nici de statutul fostului partid naţional-român, nici de acela al partidului naţional. Partidul este alcătuit de o ierarhie de organizaţii, în ordinea importanţei lor: organizaţia locală, cea judeţeană, cea provincială şi un fine deliberativ, care este congresul, un organ executiv, care este comitetul şi o delegaţie permanentă, însărcinată cu expedierea lucrărilor şi cu luarea hotărârilor în intervalul dintre şedinţele comitetelor sau congreselor. In ceea ce priveşte în fine organizarea definitivă făcută prin alegeri conform statutului, s’a avut în vedere stabilirea unui echilibru real de forţe între partidul naţional şi cel ţărănesc, aşa încât nici unul dintre partidele care fuzionează, să nu fie expus la o schimbare esenţială a organizării sau compunerii sale. De aceea, de la început conducerea centrală a partidului a ţinut să asigure într’un număr însemnat de judeţe, în special în vechiul Regat, situaţiunile politice dobândite prin activitate şi experienţă de numeroşi reprezentanţi distinşi ai partidului naţional aşa încât să fie de la început garantată o acţiune comună, prietenească şi de nimic tulburată a forţelor dinamice ale partidului nostru ca acelea ale partidului ţărănesc. Vă rugăm: a) să binevoiţi a aproba prezentul raport al delegaţiei permanente ; b) a vota fuziunea partidului naţional şi a partidului ţărănesc în condiţiunile propuse, în ce priveşte programul de guvernământ, statutele şi modalităţile de organizare ale partidului; c) a da mandat delegaţiei permanente să completeze prin cooptare numărul membrilor săi, aşa încât acest număr să fie egal cu acela al membrilor delegaţiei permanente a partidului ţărănesc. * Dl I. Lugoşanu, propune apoi adunării următoarea : Discursul dlui luliu Maniu Raportul delegaţiei permanente a partidului naţional Dl IULIU MANIU Preşedintele partidului naţional-ţărănesc REZOLUTIUNE: Congresul General al partidului naţional, întrunindu-se la Bucureşti, in ziua de 10 Octomvrie 1926, ascultând raportul Delegaţiei Permanente a partidului : I. Ia cunoştinţă de raportul Delegaţiei Permanente a partidului şi aprobă activitatea acesteia dela ultimul congres până astăzi. II. Hotăreşte fuziunea partidului naţional şi partidului ţărănesc pe bazele următoare : Numirea partidului fuzionat va fi partidul naţional-ţărănesc. Principiile de bază programatică ale partidului fuzional naţional-ţăănesc vor fi cele zece puncte stabilite la 1924. Ca program de guvernământ cu soluții practice, potrivite împrejurărilor de azi va servi cel întocmit în 1924, cu revizuirile necesare făcute prin comun acord. Organizarea definitivă a partidului fuzionat se va face pe baza statutului intocmit în 1924, de asemenea revizuit de comun acord. Organizarea provizorie până la congresul general al partidului fuzionat — care va fi chemat să aplice statutul — se va face după următoarele norme: Comisiunea centrală a partidului va fi încredinţată unui comitet central din actuala Delegaţie Permanentă a partidului naţional şi din actualul comitet central al partidului ţărănesc întregite la număr egal de fiecare partid. Un comitet de direcţie mai restrâns, care se compune din 10—12 membri delegaţi de fiecare partid din sânul comitetului său central. Preşeditele partiduluifuzionat va fi dl Iuliu Maniu. Secretarul general va fi desemnat dintre membrii partidului ţărănesc iar casierul dintre membrii partidului naţional. Câte doi vicepreşedinţi vor fi desemnaţi de fiecare partid. Biroul este organ pur executiv. Organe deliberative sunt comitetul de direcţie. Preşedintele ia parte la votare. In caz de paritate de voturi hotărârea se va da de partea unde votează preşedintele. Provinciile vor fi conduse de comitetele provinciale provizorii care se vor compune din contopirea actualelor comitete provinciale aflate in funcţiune. Comitetul provincial din Ardeal şi Banat — unul singur — va fi prezidat de actualul preşedinte al partidului naţional din Ardeal şi Banat. Comitetul Provincial din Basarabia va fi prezidat de actualul preşedinte al partidului ţărănesc basarabean. Pentru Bucovina va fi depgat preşedinte provizoriu dl Dr Alexandru Vaida Voevod, iar secretar general va fi dl T. G. Săveanu, deputat. In ce priveşte vechiul Regat, chestiunea constituirei comitetului provincial rămâne în suspensie. Intrucât partidul naţional nu a avut un astfel de comitet, iar partidul ţărănesc a avut mai multe. Până la constituirea eventuală a comitetului provizoriu al vechiului Regat, conducerea acestei provincii revine comitetului central de direcţie. In momentul în care va fî pus în funcţiune pe baza modalităţilor cele mai practice, prezidenţia acestui comitet îi revine unui membru al partidului ţărănesc. Cu privire la fuzionarea organizaţiilor judeţene pentru epoca de provizorat: In principiu toate organizaţiile judeţene vor căuta să se înţeleagă singure, supunând aprobării centrale aceste libere înţelegeri. In caz de neînţelegere va interveni (Continuare pe pagina n-a)