Patria, octombrie 1926 (Anul 8, nr. 215-239)

1926-10-14 / nr. 226

Cluj, Joi 14 Octomvrie 1926 2 IMI BXBMJPI.AHUL, Anul VIII. * Numim* 226 Partidul naţional-ţărănesc M J» Congresele pentru ratificarea fuziunii — Vorbirile — Raportul secretarului — Moţiunea Dată fiind importanţa istorică a înfiin-­ ţării partidului naţional-ţărănesc în poli­tica ţării noastre, dăm azi, după dări de seamă oficiale, decursul congresului par-­­­tidului naţional. Dările de seamă au apă-1 Dl Iuliu Maniu (primit cu ovaţii nesfârşite şi strigăte: Trăiască preşe­dintele partidului) spune cam urmă­toarele : Partidele politice au chemarea ca să răspândească şi să realizeze ideile In jurul cărora s’au grupat şi să ia In mâna lor conducerea activă a vieţii de Stat. Adăugând la aceasta că partidele politice sunt şi expresiunea stării cul­turale a poporului şi a frământărilor lor, totdeodată reoglindesc însăşi viaţa publică şi politică a Statului. De aceea frământările partidelor poli­tice după realizarea unităţii naţionale reoglindesc întreaga viaţă de Stat a României întregite, împrejurările extrem de grele în care s-a realizat unirea tuturor românilor au mai fost complicate şi prin faptul că oligarhia de tot soiul care conducea viaţa de Stat şi care deţinea toată pu­terea publică în România mică nici nu voia să-i abzică de această putere, nici nu voia să se adapteze duhului noilor vremuri. Pierzăndu-şi de altă parte cu desăvârşire contactul cu massele popu­lare trezite la conştiinţă după război au făcut toate sforţările ca să păstreze în mâinile sale conducerea vieţii de Stat refugindu-se la mijloace de teroare, ori chiar al crimei. Massele populare răvnitoare spre un regim democratic erau însă prea slabe şi prea puţin organizate ca să poată face front acestui asalt reacţionar a că­rui înlăturare însă era şi este o su­premă necesitate naţională şi de Stat. O naţiune şi în ea principii întregi nu pot fi guvernate prin autoritatea baio­netelor (aplauze furtunoase). Lipsind consensul comun privitor la întocmirile interne, puterea de rezistenţă a ţării în faţa pericolelor ce ne pot a­­m­eninţa poate fi problematică. De aceia partidul naţional-român de peste Carpaţi s’a alăturat fără şovăire şi din primul moment curentelor demo­cratice şi şi-a găsit aşezarea sa politică în mijlocul masielor populare din ve­chiul Regat, Basarabia şi Bucovina (aplauze). A intrat fără amânare în federaţia naţională şi a prezidat prin dl Alex V.­Voevod guvernul blocului, primul şi până azi ultimul guvern parlamentar şi care a realizat în cele 3 luni de guver­nare lucruri cari vor rămâne neveri­­toare în analele politicei ţării româneşti (aplauze entuziaste). Fiind înlăturat de la putere prin intri­gile aceleiaşi oligarhii partidul naţional român, a trebuit să-şi dezvolte activi­tatea în două direcţii: De a face propagandă pe întreg cu­prinsul ţării pentru ideile sale şi în a­­cest scop din partid regional ce era s-a prefăcut un partid al întregei ţări întinzându-şi organizaţiile în toate păr­ţile ţării, iar de altă parte de a intra în legături strânse cu alte partide de­mocratice din ţară, în scopul de a face democraţia română destul de tare pen­tru a rezista atacurilor reacţionare. In acest mers de idei a făcut mai întâi fuziunea cu partidul democrat din vechiul Regat condus odinioară de marii patrioţi Take Ionescu şi N. Filipescu, apoi cu partidul naţional al regretatu­lui Iancu Fiondor din Bucovina şi cu partidul ţărănesc basarabean prezidat de dl Ion Pelivan, iar pe urmă a făcut fuziunea cu partidul naţionalist al po­porului al dlui profesor N. Iorga, a­­ceasta din urmă in baza apelului adre­sat de mine tuturor partidelor demo­cratice şi naţionale. Toate aceste alianţe nu au fost su­ficiente pentru a putea respinge asal­tul disperat al oligarhiei de tot soiul şi a slujitorilor ei conştienţi sau in­conştienţi. Cu toate că prin această acţiune du­blă s’a format partidul naţional puter­nic, el a fost înlăturat dela putere ră­mânând să se continue regimul nenoro­cit înstăpânit asupra ţării de partidul liberal. De aceea dăinueşte şi mai departe starea deplorabilă. Administraţia Statului descompusă, lipsită de autoritate şi uneori anarhică, tot atât In­­România“ cât şi In „Aurora“. In numerile viitoare vom publica pro­gramul şi statutul partidului naţional-ţă­rănesc. Exploatarea politică a ţării prin a­legeri brutale care au ajuns până la omoruri şi prin impunerea asupra pro­vinciilor şi judeţelor a unor politiciani nepregătiţi şi fără scrupule; Exploatarea economică prin trusturi industriale şi monopoluri bancare in­teresate ; înăbuşirea surselor noui de forţe na­ţionale şi a generaţiei tinere cari toate cer cu drept cuvânt după război li­bera manifestare şi cuvenita influenţă; Pauperizarea generală a ţării şi mi­zeria financiară şi economică sub a cărui povară suferim cu toţii (aplauze puternice). Şi in urma acestora cel mai mare rău ce poate ajunge o naţiune, o de­zagregare sufletească ce începe a cu­prinde straturile populaţiunii şi uneori pe cei mai bun patrioţi (aplauze fur­tunoase). Cartelele electorale asemenea s’au do­vedit insuficiente pentru definitiva şi solida organizare a forţelor democratice. De aceia congresul partidului naţio­nal ţinut în primăvara aceasta a hotă­rât să ofere partidului ţărănesc fuziunea a cărui înfăptuire se încercase de acum 2 ani. (Ovaţii). Partidul ţărănesc primind această propunere a făcut delegaţiei noastre permanente după mai multe conversa­­ţiuni particulare propunere concretă pentru realizarea fuziunii pe care dele­gaţia noastră permanentă le-a găsit acceptabile şi a hotărât a propune par­tidului nostru fuziunea cu partidul ţă­rănesc. (Urale nesfârşite). — (18 Aprilie 1926 — După aplauzele care sfârşesc cuvin­tele dlui luliu Maniu, dl I. Lugojeanu dă citire următorului raport al delega­­ţiunii permanente, conţinând istoricul tra­tativelor de fuziune: Ultimul congres general al partidului naţional, întrunit in şedinţă extraordi­nară, in ajunul alegerilor generale, la 18 Agust 1926, sub prezidenţia dlui pro­fesor Nicolae Iorga, constatând că In actualele împrejurări orice orientare po­litică în afară de indicaţiile date de mas­­sele populare, nu poate duce la izbândă in configuraţia politică de astăzi a ţă­rii şi că singură o politică naţională şi democratică poate asigura desvoltarea paşnică a poporului nostru, a aprobat demersurile făcute de conducerea cen­trală a partidului în vederea fuziunii cu partidul ţărănesc şi a adresat din nou prin moţiunea votată un călduros apel la partidul ţărănesc pentru înfăptuirea unui front unic, singur capabil să asi­gure fie prin colaborare, fie prin fu­ziune, biruinţa forţelor democratice ale ţării. Considerând că timpul este prea scurt faţă de iminenţa alegerilor generale spre a încheia un pact de fuziune, partidul ţărănesc răspunzând moţiunii partidului naţional îşi manifesta dorinţa de a în­truni într’un viitor apropiat forţele de­mocratice ale celor două partide­ popu­­lare într’un singur partid fuzionat, dar pentru moment nu socotia oportună de­cât încheierea urgentă a unui cartel electoral, pentru care şi propunea mo­dalităţi concrete de înţelegere. Şednţele delegaţiei noastre perma­nente din 23 şi 24 Aprilie 1925, pre­zidate amândouă de dl prof. Iorga, au decis încheierea înţelegeri electorale cu partidul ţărănesc, care a dus la alege­rea in Cameră a 33 deputaţi naţionali şi 36 deputaţi ai partidului ţărănesc, precum şi la alegerea a 11 senatori ai partidului naţional şi 2 ai partidului ţă­rănesc. Faţă de ilegalităţile comise în aceste alegeri şi faţă de metodele de brutală violenţă folosite de guvern pentru ob­ţinerea unor succese artificiale, rezul­tate dobândite de blocul electoral al partidelor naţional şi ţărănesc dovedesc prin cele aproape 800.000 voturi obţi­nute puternica vitalitate a acestor par-De aceia delegaţia permanentă v-a convocat la acest congres extraordinar al partidului şi vă roagă să adu­cţi hotărârile dv. în urma raportului care vi se va prezintă. (Strigăte: Trăiască fuziunea). Vă mulţumesc pentru numărul impu­nător în care aţi venit din mari depăr­tări şi cu mari sacrificii v-eţi prezentat. Vă salut din tot sufletul şi doresc ca hotărârile ce se vor aduce să fie ca totdeauna până acum spre folosul ţării şi a naţiunii noastre. Dl Maniu constată apoi numărul de­legaţilor şi parlamentarilor prezenţi şi observând că sunt de faţă şi sunt veri­ficaţi delegaţii nu numărul cerut de sta­tuie declară congresul deschis­ (Sala zbucneşte într’un formidibil ura. Uraiele şi aplauzele sunt nesfârşite). 10 Octomvrie 1926) —­uide şi simpatia de care ele se bucură în massele largi ale poporului româ­nesc. Ele ne dovedesc câ o idee şi o credinţă sunt în mers, că poporul no­stru se adaptează cu repeziciune la practica sufragiului universal şi că vre­mea se apropie când orice presiune şi orice fraudă vor fi neputincioase in faţa hotărârii nestrămutate a alegăto­rului de a-şi apăra patrimoniul şi­ de libertăţi publice. Cu prilejul deschiderii Corpurilor Legiuitoare, rezultate din alegerile din Maia şi Iunie 1926, delegaţia perma­nentă a partidului nostru, convocată spre a examina situaţia politică creată de noile împrejurări a dat mandat ca­tegoric conducerii partidului să clari­fice raporturile partidului nostru cu partidul ţărănesc, fie făcând fuziunea, fie reluându-şi libertatea de acţiune. In acelaş timp la data de 12 iulie dl Ioan Mihalache, preşedintele partidului ţărănesc, trimetea conducerii partidului naţional, următoarea scrisoare: Iubite Die Maniu, „In urma hotărârilor comitetului e­­xecutiv central al partidului ţărănesc — şedinţele din 10 şi 11 iulie — am onoare a vă aduce la cunoştinţă urmă­toarele : „1. înainte de alegerile generale, partidul naţional a binevoit a ne pro­pune — partidul ţărănesc — fuziunea sau în caz de neprimire, cartelul elec­toral. „Partidul ţărănesc, primind cartelul ca imediat realizabil, v’a răspuns prin subsemnatul că în ceea ce priveşte fu­ziunea, aceasta se primeşte în princi­piu, urmând însă ca realizarea ei să se examineze şi efectueze după alegerile generale Alegerile generale trecând şi posibilităţile de realizare existând, par­tidul ţărănesc prin subsemnatul vă stă la dispoziţie pentru întreaga examinare a acestei chestiuni aşa de importantă pentru ambele partide strâns legate prin lupte şi aspiraţii comune, cât şi pentru ţară. „2. Pentru conducerea tratativelor, partidul mi-a dat depline împuterniciri — sub rezerva aprobării comitetului central — după care ar urma ratifica­rea congreselor. „3. Termenul ce mi-a fost dat de co­mitetul central pentru realizarea acestui act (stabilirea înțelegerii) și eventual — in caz de insucces — pentru deplina clarificare a raporturilor noastre de vii­tor, este 31 August. „Evident dorinţa şi a comitetului no­stru şi a subsemnatului este ca aceste convorbiri să dureze cât mai scurt din motivele bine cunoscute. „Alătur aţi şi copia de pe hotărârea respectivă a comitetului. Cu stimă (ss) I. Mihalache. “ Luând cunoştinţă de această scrisoare, deşi congresul însuşi al partidului ce­ruse fuziunea, iar delegaţia permanentă dăduse conducerea mandatul categoric de a preciza raporturile ca partidul ţă­rănesc în această privinţă, conducerea partidului n’a crezut nimerit — spre a nu supune la noui dezamăgiri opinia publică — să intre in tratative oficiale de fuziune cu conducerea partidului ţă­rănesc şi modalităţile concrete de rea­­­zarea unei fuziuni deja primită In prin­cipiu, corespund ideologiei, formei de organizare şi compunerii partidului na­ţional. Din discuţiunile urmate conducerea partidului naţional şi-a format convin­gerea că partidul ţărănesc înţelege să pr opună partidului naţional modalităţi de fuziune, cari corespund vederilor par­tidului nostru din îndoitul punct de ve­dere al programului şi al organizaţiei şi a cerut dlui Ion Mihalache să facă pro­puneri concrete şi obligatorii de fuziune corespunzătoare condiţiunilor discutate şi sugestiilor primite. Ca urmare a dorinţii exprimate de partidul nostru, dl Ion Mihalache a a­­dresat conducerii partidului naţional scri­soarea din 21 Septemvrie 1926, prin care propune următoarele modalităţi con­crete de fuziune a celor două partide populare: 1) Numirea partidului fuzionat va fi partidul naţional-ţărănesc. a) Principiile de bază programatice ale partidului fuzionat naţional-ţărănesc vor fi cele 10 puncte adoptate cu pri­lejul tratativelor de fuziune din 1924 de congresele ambelor partide. b) Ca program de guvernământ cu soluții practice potrivite împrejurărilor de azi va servi cel întocmit în 1924 cu revizuirile succesare făcute prin comun acord. c) Organizarea definitivă a partidului fuzionat se va duce pa baza statutului întocmit în 1924, de asemenea revizuit prin comun acord. II) Organizarea provizorie a partidu­lui național-țărănesc până la convoca­rea unui congres general chemat să a­plice statutele, se va face după urmă­toarele norme: a) Conducerea centrală a partidului va fi încredinţată unui comitet central compus din actuala delegaţie perma­nentă a partidului naţional şi din actua­lul comitet central al partidului ţără­nesc întregite la număr egal de fiecare partid. 2) Un comitet de direcţie mai restrâns care se compune din câte 10 —12 mem­bri delegaţi de fiecare partid —număr egal — din sânul comitetului său cen­tral. 3. In ce priveşte preşedinţia, deşi dl Iulia Maniu a cerut cu insistenţă ca desemnarea preşedintelui să fie făcută de partidul naţional şi pe seama unei persoane din sânul său, partidul ţără­nesc condiţionează ca fuziunea să se facă şi de astădată sub preşedenţia dlui Iuliu Maniu. Secretarul general va fi desemnat dintre membrii partidului ţărănesc, iar casierul dintre membrii partidului na­ţional. Câte doi vice-preşedinţi vor fi de­semnaţi de fiecare partid. Biroul este organ pur executiv. Organe deliberate sunt: comitetul central şi comitetul de direcţie. Preşe­dintele ia parte la votare. în caz de paritate de voturi hotărârea se va da de partea unde votează preşedintele. 4. Provinciile vor fi conduse de co­mitetele provinciale provizorii, care se vor compune din contopirea actualelor comitete provinciale aflate în funcţiune. Comitetul provincial din Ardeal şi Banat — unul singur — va fi prezidat de actualul preşedinte al partidului na­ţional din Ardeal şi Banat. Comitetul provincial din Basarabia va fi prezidat de actualul preşedinte al partidului ţărănesc basarabean. Pentru Bucovina va fi delegat preşe­dinte provizoriu dl Al. Vaida-Voevod, iar secretar general dl T. S. Săveanu. 5. Cu privire la fuzionarea organiza­ţiilor judeţene pentru epoca de provi­zorat: a) In principiu toate organizaţiile ju­deţene vor căuta să se înţeleagă sin­gure supunând aprobării centrale aceste libere înţelegeri. In caz de neînţelegere va interveni centrul printr-o comisie de arbitri cu voturi în număr egal pentru fiecare partid, aplicându se la caz de nevoe absolută şi desemnarea de preşedinţi de la centru. b) In judeţele unde unul din preşe­dinţii celor două organizaţii au făcut pane din conducerea centrală (delega­ţie* permanentă la partidul naţional — comitetul central la partidul ţărănesc) prezidarea provizorie de drept revine aceluia. In caz că amb­ii preşedinţi au făcut parte din conducerile centrale respec­tive, prezidarea provizorie revine ace­luia, care a avut o situaţie prepon­derentă. Delegaţia permanentă a partidului na­ţional convocată în şedinţa de Dumi­necă, 26 Septemvrie, examinând pro­­punerea de realizare a fuziunii făcute de dl Ion Mihalache a căzut de acord pen­tru acceptarea lor nu numai în ce pri­vea principiul însuşi al fuziunii, ci şi asupra programului de guvernământ, asupra proiectului de statut al partidu­lui fuzionat şi a votat prin aclamaţii acceptarea fuziunii în condiţiu­le pro­­puse. Programul principial, care a servit de bază a fuziunii, sunt cele zece puncte, votate în 1924 atât de congresul par­tidului naţional, cât şi de acela al par­tidului ţărănesc. Aceste zece puncte fă­ceau deci parte integrantă din progra­mul partidului nostru, ele au fost pro­puse de dl Iuliu Maniu şi prin apelul său din 24 ianuarie 1924, ca bază a unei înţelegeri a partidelor naţional şi democratice şi în fine tot ele au fost condiţiunea esenţială a fuziunii fostului partid naţional român cu partidul na­ţionalist al poporului al dlui profesor Nicolae Iorga şi au fost votate de con­gresul ambelor acestor partide. Inlăuntrul acestor cadre principiale a fost alcătuit programul de guvernământ al noului partid fuzionat, care este în realitate programul redactat în 1924, propus astăzi congresului spre aprobare, cu uşoare modificări de redacţie, im­puse de schimbarea împrejurărilor d­e ultimii doi ani. (Ad­­el Lugoşis nu dă ce­tire programului de guvernământ al partidului fuzionat, pe care îl vom pu­blica în­orul viitor). Statutul de organizare al partidului se întemeiază pe principiile reprezen­tării democratice şi nu diferă esenţial întru nimic nici de statutul fostului par­tid naţional-român, nici de acela al par­tidului naţional. Partidul este alcătuit de o ierarhie de organizaţii, în ordinea importanţei lor: organizaţia locală, cea judeţeană, cea provincială şi un fine deliberativ, care este congresul, un or­gan executiv, care este comitetul şi o delegaţie permanentă, însărcinată cu ex­pedierea lucrărilor şi cu luarea hotă­rârilor în intervalul dintre şedinţele co­mitetelor sau congreselor. In ceea ce priveşte în fine organiza­rea definitivă făcută prin alegeri con­form statutului, s’a avut în vedere sta­bilirea unui echilibru real de forţe între partidul naţional şi cel ţărănesc, aşa încât nici unul dintre partidele care fu­zionează, să nu fie expus la o schim­bare esenţială a organizării sau com­punerii sale. De aceea, de la început conducerea centrală a partidului a ţinut să asigure într’un număr însemnat de judeţe, în special în vechiul Regat, situaţiunile politice dobândite prin activitate şi ex­perienţă de numeroşi reprezentanţi dis­tinşi ai partidului naţional aşa încât să fie de la început garantată o acţiune comună, prietenească şi de nimic tul­burată a forţelor dinamice ale parti­dului nostru ca acelea ale partidului ţă­rănesc. Vă rugăm: a) să binevoiţi a aproba prezentul raport al delegaţiei perma­nente ; b) a vota fuziunea partidului naţio­nal şi a partidului ţărănesc în condi­­ţiunile propuse, în ce priveşte progra­mul de guvernământ, statutele şi mo­dalităţile de organizare ale partidului; c) a da mandat delegaţiei permanente să completeze prin cooptare numărul membrilor săi, aşa încât acest număr să fie egal cu acela al membrilor de­legaţiei permanente a partidului ţărănesc. * Dl I. Lugoşanu, propune apoi adu­nării următoarea : Discursul dlui luliu Maniu Raportul delegaţiei permanente a partidului naţional Dl IULIU MANIU Preşedintele partidului naţional-ţărănesc REZOLUTIUNE: Congresul General al partidului na­ţional, întrunindu-se la­ Bucureşti, in ziua de 10 Octomvrie 1926, ascultând raportul Delegaţiei Permanente a par­tidului : I. Ia cunoştinţă de raportul Delega­ţiei Perm­anente a partidului şi aprobă activitatea acesteia dela ultimul congres până astăzi. II. Hotăreşte fuziunea partidului na­ţional şi partidului ţărănesc pe bazele următoare : Numirea partidului fuzionat va fi par­tidul naţional-ţărănesc. Principiile de bază programatică ale partidului fuzional naţional-ţă­ănesc vor fi cele zece puncte stabilite la 1924. Ca program de guvernământ cu so­luții practice, potrivite împrejurărilor de azi va servi cel întocmit în 1924, cu revizuirile necesare făcute prin comun acord. Organizarea definitivă a partidului fuzionat se va face pe baza statutului intocmit în 1924, de asemenea revizuit de comun acord. Organizarea provizorie până la con­gresul general al partidului fuzionat — care va fi chemat să aplice statutul — se va face după următoarele norme: Comisiunea centrală a partidului va fi încredinţată unui comitet central din actuala Delegaţie Perm­anentă a parti­dului naţional şi din actualul comitet central al partidului ţărănesc întregite la număr egal de fiecare partid. Un comitet de direcţie mai restrâns, care se compune din 10—12 membri delegaţi de fiecare partid din sânul co­mitetului său central. Preşed­itele partidului­­fuzionat va fi dl Iuliu Maniu. Secretarul general va fi desemnat dintre membrii partidului ţărănesc iar casierul dintre membrii partidului na­ţional. Câte doi vicepreşedinţi vor fi desem­naţi de fiecare partid. Biroul este organ pur executiv. Organe deliberative sunt comitetul de direcţie. Preşedintele ia parte la vo­tare. In caz de paritate de voturi ho­tărârea se va da de partea unde votează preşedintele. Provinciile vor fi conduse de comi­tetele provinciale provizorii care se vor compune din contopirea actualelor co­mitete provinciale aflate in funcţiune. Comitetul provincial din Ardeal şi Banat — unul singur — va fi prezidat de actualul preşedinte al partidului na­ţional din Ardeal şi Banat. Comitetul Provincial din Basarabia va fi prezidat de actualul preşedinte al partidului ţărănesc basarabean. Pentru Bucovina va fi depgat preşe­dinte provizoriu dl Dr Alexandru Vaida Voevod, iar secretar general va fi dl T. G. Săveanu, deputat. In ce priveşte vechiul Regat, ches­tiunea constituirei comitetului provincial rămâne în suspensie. Intru­cât partidul naţional nu a avut un astfel de comi­tet, iar partidul ţărănesc a avut mai multe. Până la constituirea eventuală a co­mitetului provizoriu al vechiului Regat, conducerea acestei provincii revine co­mitetului central de direcţie. In momentul în care va fî pus în funcţiune pe baza modalităţilor cele mai practice, prezidenţia acestui comitet îi revine unui membru al partidului ţă­rănesc. Cu privire la fuzionarea organizaţiilor judeţene pentru epoca de provizorat: In principiu toate organizaţiile jude­ţene vor căuta să se înţeleagă singure, supunând aprobării centrale aceste li­bere înţelegeri. In caz de neînţelegere va interveni (Continuare pe pagina n-a)

Next