Patria, ianuarie 1927 (Anul 9, nr. 1-21)
1927-01-15 / nr. 9
15 Ianuarie 1927 O nouă lămurire »Naţiunea liberală" ne dă o nouă lămurire. In bezna politică, ce cuprinde fizionomia provinciei noastre noua lămurire ne-ar prinde bine. Ea ar contribui la licurirea orizontului politic, dacă n’ar avea decât slaba lumină a licuriciului, care-şi luminează numai propriele vertebre. Astfel în noua lămurire „cetăţenească“, confratele nou născut ne dă să înţelegem, „că în România acordarea votului universal nu s’a făcut, ca o consecinţă a evoluţiei civice normale, la capătul unei epoci bogate în instrucţie. Se vede, că autorul acestei formule are prea puţine cunoştinţe despre producerea fenomenelor politice şi sociale, cari nu pot fi consecinţa unui mecanism, ci sunt provocate de inspiraţia momentană a conştiinţei cetăţeneşti. Marea revoluţiei franceză n’a fost decretată prin lege şi nici pregătită în ateliere. Ea a fost produsul spontan al demnităţii omeneşti jignite şi terorizate de autocraţia feudală. Votul universal instituit în Franţa nu a venit la mod mecanic ca o consecinţă a democraţiei revoluţionare, ci la o jumătate de veac la 1848, ca un produs special al momentului şi nicidecum ca o evoluţie normală, împroprietărirea la noi înfăptuită de marele Domn şi prieten al ţăranilor Alexandru Ion Cuza la 1864 putea după teoria evoluţiei să primească forma ei definitivă înainte cu mult de marele război. Nu s’a putut înfăptui însă, pentrucă „Ciocoii noi“ ai lui Filimon au ţinut să întindă evoluţia la infinit. Noua lămurire a „Naţiunei liberale“ n’a produs nici de data aceasta nici o lumină în opinia publică. Din contră. Urmare îa ancheta n’gia Şcoala dr . conductori tehnici Câteva puneri la punct — Ce precizări vom mai aduce — Directorul să plece cât mai repede din fruntea acestei instituţi — Dacă nu... Reintorcându-se redactorul nostru care a cerut purificarea Şcoalei de Conductori Technici, continuă investigaţiile sale. Cele două articole consecutive apărute în cadrul ziarului nostru, cuprinzând o scurtă anchetă făcută de noi la Şcoala de Conductori Technici, au avut efectul prompt de-a stârni revolta ipocrită a directorului acestei şcoli (violatorul de minore) şi de-a pune în defensivă corpul profesoral de-acolo care repetăm, n’a fost de noi integral învinuit. Sunt acolo elemente muncitoare cari ne înţeleg şi cari au cunoscut în prealabil şi cu durere aceeaşi stare de lucruri pe care noi am evidenţiat-o. Cât de mult avem de-a face cu o cangrenă care distruge de sus din fruntea instituţei, este graba cu care de pretutindenea informaţiile ne-au fost complectate şi confirmate. Deoarece ancheta noastră e dezinteresată, vom recunoaşte real că de pildă printr'un lapsus de reţinere relatarea noastră nefavorabilă absolvenţilor de la Şcoala Politechnică din Timişoara şi profesori la instituţia despre care vorbim, se referea la anul 1925—26 şi că singurul profesor absolvent al acestei Politechnici în funcţie acum, este cu deosebire muncitor şi plin de zel. Nu vom pregeta însă de-a sublinia duplicitatea celor două întâmpinări ale corpului profesoral, aşa cum se prezintă din atitudinea care o ia faţă de public în coloanele ziarului nostru şi în coloanele ziarului guvernamental. Pătrunsă de didacticism întâmpinarea are pretenţia să ne dea lecţii, să ne facă „respectuoşi“ asemenea elevilor acestei şcoale cari cunosc în anii din urmă toată rigoarea disciplinei. Nu cumva ca un corolar al aceleaşi aspre metode pedagogice se prezintă în eliminarea unuia din cei mai buni elevi ai şcoalei, în condiţii pe care le vom relata la timp cu toate dedesubturile ? Şi totuşi, întâmpinarea pretinde, „că anul acesta nu s’a înregistrat nici un act de rea purtare“. Are avere de satisfacţie când ne răspunde că din 150 de cereri de înscriere din pricina lipsei de locuri anul acesta n’au fost primiţi decât 50 da elevi. Natural, fiindcă din 19 încăperi numai 3 (trei) au rămas destinate funcţiunei propriu zise a şcoalei. A face hotel din şcoală, nu este cea mai destrăbălată debandadă? începând cu dl Chinezu improvizatorul întâmpinării şi sfârşind cu dl Strugariu, unii profesori s’au instalat în corpul clădire cu birouri, cu bucătării, cu camere de dormit etc. De ce nu şi o cafenea ca astfel confortul să fie deplin ? Tot ceea ce regretăm e că profesorii s’au amestecat în mod inutil depărtându-ne dela obiectivul nostru iniţial: directorul. Noi nu ne vom mulţumi cu floricelele unui patriotism căldicel, lăsând ruşinea să se lăfăiască după paravane. Constatăm doar un lucru, că unii profesori fără vrere au făcut jocul interesat al plevuştei care domină în cadrele „Biruinţei“ şi s-au acomodat strategiei desnădăjduite desfăşurată de directorul, violator de minore. Acestuia îi vom rezerva un articol special alăturea de rodul investigaţiilor noastre la ecomonatul şi dormitoarele internatului acestei şcoale, asupra laturei de hotel a şcoalei, asupra curioasei pedagogii aplicată în această şcoală. Considerând cele scrise mai sus drept generalităţi vom sfârşi articolele speciale ale campaniei noastre prin publicarea decretelor prin care s’a făcut excluderea dlui Gh. Mihăilescu din corpul technic şi vom publica sentinţa tribunalului de Ilfov (nu a celui din Prahova cum greşit relatasem). Până atunci sfidăm pe dl Mihăilescu că ne-ar fi dat la judecată pentru acuza noastră! P. S. Ceea ce dorim noi, e ca dl Mihăilescu să plece din Cluj... din Ardeal pentru totdeauna. Numai astfel va fi scutit el şi cei cari ii stau aproape, de penibila reproducere a sentinţei despre care vorbim, de portretul moral pe care i-l vom face documentat şi care îl va stigmatiza definitiv. Numai astfel se va face purificarea instituţiilor noastre din Ardeal, pe care cei de atâta vreme o pretindem, plecând de la etica severă prin care se caracterizează viaţa ardelenească. Relativ la procesul optanţilor unguri ministrul de externe dl Mitilineu a declarat într’un cerc de ziarişti, că hotărârea Tribunalului arbitral nu trebuie se producă nici o îngrijorare în opinia publică românească. Guvernul întemeiat pe dreptatea cauzei noastre a luat toate măsurile Împreună cu dl Titulescu, reprezentantul nostru la Liga Naţiunilor pentru că drepturile României să nu sufere nici o ştirbire mai ales când justeţa lor este atât de evidentă. *Ziarele arată, că guvernul priveşte astfel procesul optanţilor unguri . După ce intervenţia lor la Liga Naţiunilor a fost respinsă optanţii s’au adresat Tribunalului arbitraj mixt de Paris. Guvernul român refuzând să recunoască competenţa acestui Tribunal a trimis reprezentanţi să susţină acest punct de vedere. Tribunalul s’a declarat totuşi competent să judece litigiul. Probabil se va declara de asemenea şi în celelelalte două chestiuni. Anume: despăgubirile cerute de archiducerea Francisc pentru exproprierile din Ardeal şi cererea despăgubirii funcţionarilor unguri, licenţiaţi de Statul român. Considerând aceste chestiuni de ordin intern, respinge pretenţia de competenţă a Tribunalului arbitral mixt care atinge suveranitatea naţional. „Cuvântul“ informat din sursă sigură spune că guvernul român nu va admite judecarea fondului la Tribunalul arbitrai mixt. Dl Titulescu a primit instrucţiuni să facă apel la Consiliul Ligii Naţiunilor împotriva hotărârii de competenţă Sunt mari speranţe, că Consiliul să accepte punctul de vedere românesc, întrucât Consiliul s’a mai pronunţat odată în acest sens. ULTIMA ORA ■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■ Procesul optanţilor unguri Hotărârea tribunalului arbitrar mixt, atinge suveranitatea naţională a României De vânzare o casă nouă modernă Locuința se poate prelua Str. Maşiniştilor 7 b. . „PATRIA“ în Ardeal Năsăud Liberalii în judeţul Nâsăud Marea întrunire s’a desfăşurat cu asistenţa alor 20—30 de ţărani — „Bogaţi cu Bogăti... — Culturale In 11 al. c., moştenitorul apropiat al partidului liberal, dl Duca, acompaniat de foştii miniştrii, Moşoiu şi Lepadatu, şi de proaspeţii liberaloizi, Login, Ioan Pop, Sasu, Mureşan, etc., au descălecat pe malurile Someşului cu gândul să reorganizeze inexitentul partid liberal, din judeţul Năsăud. Primiţi cu mare vâlvă şi alai, de vreo cinci-şase indivizi, cari până ori lâncezeau un necunoscut, iar pentru mâine zi, sperând într’o apropiată şi grasă răsplată, s’au afişat cu această ociziune, în fruntea alor 20 -30 ţărani culeşi de nulităţi şi rătăciţi, ca să aştearnă plocoane de slugi credincioase, oaspeţilor lor sărbătoriţi. Printre cei prezenţi, am observat cu surprindere, pe octogenarul dascăl din Rodna, Silvestru Mureşan, nu vechii şineclintit stâlp al partidului naţional-ţărănesc, care se vede sedus de ginerele său, şi-a pângărit bătrâneţele, făcându-se de ruşine, înaintea celor ce-l respectau. Nu pot trece, fără de a aminti un alt învăţător şi nu pentru exteriorul său mare şi deşirat, ci pentru a eterniza principiile sale, ce se propovădueşte în lungul şi latul judeţului: „Bogăii cu bogăii, şi calicii cu pleava, vrând să zică, că în partidul liberal fiind bogaţii ţării, este o datoriată a fiecăru cetăţean înstărit să fie membru neclintit al acestui partid, pe când calicii, adecă conducătorii partidului naţional-ţărănesc, fiind săraci n’au să se adreseze decât celor de o teapă cu ei, goilor şi tămânzilor acestei ţări. gjS’a mâncat, s’a băut, bineînţeles pe banii cuiva... Mulţi din cei prezenţi nu şi-au achitat consumaţia, ştiind că partidul liberal are pentru atari scopuri o castă inepuizabilă. S’au împărţit apoi, la repezeală demnităţile viitoarei guvernări celor cu merite mai mari pentru partid, s’a promis bancă liberală la Năsăud celor mijlocii şi gregarilor „Ordinul Mihai Viteazul“ La sfârşitul pomelnicului, dl Duca a amintit fiecărui, să se pună serios la lucru, fiindcă dl Vintilă Brătianu se va prezenta la ....bun lui Februarie pentru a-şi lua oile cdbegite în primire. Urcându-se în automobile între strigătele ţăranilor năsăudeni: „Jos cu cerbăralii“, „trăiască partidul naţional“ au părăsit Năsăudul. Arhiva Someşană A apărut la Năsăud Nr. 6 din Arhiva Someşană, revistă istorică culturală cu următorul cuprins: Virgil Şotropa: „Din zilele de zbucium ale anilor 1848—1849“. Francisc Ulrich: „O excursiune la minele de aur din munţii metaliferi ai Ardealului“. Vasile Bichigean: „Un capitol din lupta Românilor Someşeni cu Saşii din Bistriţa“. Iuliu Marţian: „Acte şi documente. Contribuţii la viaţa şi activitatea lui George Coşbuc“. Comunicări, etc. Silviu Cosmin. Să curme Scrisori din Odorheiu Legalitatea care nu ne vine Mult trimbiţata legalitate încă tot nu ne vine în judeţul nostru. Negustorii vechiului regim liberale — satrapie dispărută în formă sub — numirea de funcţionari continuă să existe şi azi atotputernici, neconturbaţi de nimeni, cu toate nelegiuirile, cari au dus la disperare populaţia. Probabil pactul — nefericitul pact! — îi susţine şi le dă zi de zi tăria de-a fi tot mai obraznici. Nu şi-a luat aici nici un funcţionar păcătos, sau vinovat, pedeapsa legală! —’ şi astfel se lasă mereu să scadă prestigiul Statului român, căci locuitorii săcui spun, că românii sunt da vină, chiar dacă pretorul jefuitor ar fi de neamul lor! — Primăria Odorheiulu. Ia fruntea primăriei, după demisia de silă a alesului primar liberal , Negruţiu, nu mai e un primar, căci conducerea de scurtă durată a averescanului ales(?) I. Metea, nu cade în conbinaţie. Astfel avem în conducere trei membri în comisia permanentă, cari nu ştiu nici un cuvânt româneşte. E de sine înţeles astfel, că primnotarul român conduce azi fără control, încât nu bucuros ar vedea în fruntea oraşului un primar român, căci este cu mai multă vanitate. Se vorbia despre o combinaţie I. Nistor, nu primărie, acel subrevizor, care pe vremuri a scris în „Néptanítók Lapja“ fulminantul articol despre „invazia“ valahă din 1916. Acum se zvoneşte pretendenţi unui învăţător — un fel de delegat al marelui român de azi, care spumega iasă pe vremuri, ca subrevizor. — Ai voştri nu-şi rup capul, căci atotputernicia pactului zădărniceşte orice plan, care ar fi înspre binele oraşului şi judeţul, şi pentru prestigiul autorităţii Statului român. Adevăraţii români trăesc cu speranţa unui viitor mai fericit, când nici pact în forma cursei liberale, nici alt pact în fondul tragediei averescane, ci sinceritatea politică va aduce tihna sufletului tuturora şi în acest pământ neglijat al ţării. Bio. Triburta liberă*) Un comunicat al Sfatului Negustoresc din Cluj Comitetul Sfatului Negustoresc în şedinţa ţinută aseară, 13 Ianuarie a. c. a luat în discuţie între altele şi articolul apărut în „Biruinţa“ Nr. 219 din 14 Ianuarie 1927. Se constată, că dl Constantin Humureanu, redactor şi autorul articolului deşi i s’a interzis de a frecventa Cercul intim al Statului, ca nefiind membru şi pentru intrare în stare de brţie şi provocare de teroare şi scandal, prin nesocotinţa regulamentului a căutat să continue a intra forţat până când comitetul a fost pus în situaţie de a lua măsurile cele mai drastice împotriva dsale. Ca urmare a acestor măsuri dsa a găsit cale de răzbunare prin ziarul „Biruinţa“. Comitetul în unanimitate a hotărât darea în judecată a dlui C. Humoreanu pentru calomniile prin presă cuprinse la acest articol al cărui conţinut este totalmente fals şi defăimător şi să-i pretindă cuvenita despăgubire. Comitetul Sfatului Negustoresc ___ Cluj. *) Pentru cele cuprinse în aceasta rubrici Redacţia şi Administraţia nu răspunde. Cetiţi ziarul „PATRIA“ 2 ei Somenta-mare Din Chioar — Ordinul mai recent al Ministeruln! Instrucţiunii, — ca prelegerile să înceapă In toata şcolile Statului în 10 Ian. şi nu In 8, cum s’a dat dela început, conform regulamentului, — venit abia în momentul ultim (6 Ian.) şi cunoscut numai din ziare In multe Iocalităţi, — a produs cum era de aşteptat: confuzie, unele şcoli au început prelegerile în 8, altele în 10 Ianuarie. Întrebăm, pentru ce nu se iau asemenea hotărâri la timpul lor, la începutul vacanţei ? — Remarc un fapt care începe să se repete şi producă sistematic în timpul din urmă: nerespectarea repaosului dominical din partea acelora, cari „serbează Sâmbăta*, fie aceia cârciumari, ceasornicari, ori comercianţi. Eu văd în acest abuz temerar, o sfidare a ordine! sociale actuale. Duşmanii de astădată au nimerit cel mai serzibil punct al vostru. Autorităţile se impune să dea cuvenita importanţă acestei probleme, care nu e de loc bagatelă nici exagerată. Avem o datoriţă şi m-am simţit silit să o semnalez. Cea mai riguroasă măsură de control şi asanare se impune cel puţin acum, când nu e încă prea târziu. Coresp. Mieţfafr VI" Absolvent a 4 cl. de liceu caută post ca funcţionar stabil, merge i?i în provincie. Adresa la adm. ziarului 3_3 G aut manicuristă şi coafor(ă), cu 1 Februarie. Salonul Fleischer Bistriţa Str. Ungurească 12. 612 2-3 Se caută o dactilograf cunoscând bine limba română. A se adresa la Adm. ziarului „Patria“. S-au ieftinit lemnele Lemne de fag tăiate I cal . L 105 Tăiate și crepate . . . . L 112 Lemne de fag un stânj. I cal L 1600 Tăiate și crepate un stânj. . L 1700 Lemne lungi ..........................L 1750 Furnizate acasă. La cantități mai mai mare se acordă plata în rate. HOFFMANN ADOLF depozit de lemne de foc, Calea Traian (Arpadu) 61. Telefon 1239—370 13 — A Vl-a conferință a Chemării, Duminecă 16 Ianuarie, ora 1112 în sala „Patria“ Dr. Aurel Vlad despre intrarea în activitate (epoca 1902—1914 — Dl Iuliu Maniu îa Cluj. Eri a sosit în localitate dl Iuliu Maniu preşedintele partidului naţional-ţărănesc, venind de la Bucureşti. Uşa va sta în oraşul nostru până la redeschiderea Parlamentului. — Discuţiile Chemării. Sâmbătă se vor continua discuţiile tineretului chemărist D: data aceasta expunerea cuprinde ideile politice ale celui ce este cel mai de seamă produs al geniului românesc: M. Eminescu, D. Sever Stoica va desvolta conferinţa sa pătrunzând adânc in structura ideologiei acestui gigant. Membrii Chemării şi cei ce se interesează de subiect sunt rugaţi să participe. Conferinţa va avea loc Sâmbătă la ora 6:40 seara în localul „Patriei“. — Dimisia decanului Baroului advocaţii! din Cluj. Dl drian Sociu, decarul Baroului advocaţii din Cluj şi-a înaintat demisia. Motivul acestei dimisii este un violent conflict care a avut lo, între dl decan şi câţiva membrii ai magstraturei la şedinţa comisiei displicată, de Luni după amiazi Alegerea noului decan va avea loc la luni Martie. Pâna afunci agendele Baroului vor fi conduse de către dl pro-decan, dr Valentin Poruţiu. — Cercul studenţilor făgârăşeni aranjează. Sâmbătă, 15 ianuaie ia orele 9 seara în saloanele „Cercului Miltar“ o Serată dansantă sub patronajul unui comitet de doamne, care va avea loc Sâmbătă, 15 Ianuarie 1927. Taxa de intrare: De persoană 100 lei, de familie (3 persoane) 250 iei, pentru studenţi 40 lei. — „Tartife“. — Aseară s’a jucat la Teatrul Naţional „Tartuffe“ de Meliere. Cronica din lipsă de spaţiu, vom da-o mâine. — De ce s’au înscris la liberali? între cei noi Înscrişi in partidul liberal am arătat că sunt numai oameni cari şi-au vândut conştiinţa pentru un blid de linte. Pentru aceştia blidul de linte e reprezentat de câte 5—10 mii de lei împrumuturi la băncile liberale. Alţii au obţinut mai mult. De exemplu Eugen Lauda cofetarul şi Marionfy, achiziţiile minoritare ale dini Laped.du, au cont curent la Bena Românească iar dl dr Blaga, e trifisurist sadea, căci contul dsale la Creditul Industrial e de 3 milioane Iti. Aşa liberali treacă meargă. Dar de cei cu 5 mii de lti... Prea e puţin pentru un suflit.Repertoriul Teatrului Naţional Sâmbătă 15 Ian. 1927 „ Tartuffe“. Duminică 16 Ian. 1927 „Tartuffe“ (seara). Marţi 18 Ian. 1927 se va reprezenta pentru prima dată „Maestrul“ piesă în 3 acte de Micea Ștefânescu, cu dnii Dem. Psatta, N. Dimitriu, V. Potoroacă și dna V. Crocova d. Joi 20 Ian. 1927 „Maestrul*. Sâmbătă 22 Ian. 1927 „Maestrul*. Joi 23 Ian. 1927 va avea loc a XI premieră in această stagiune. Se va reprezenta „Tartuffe* comedie în 5 acte de Moliee. In rolul titular apare dl. N. Neamtzu-Ottonel, iar in celelalte roluri dan C. Potcoavă, Arsene Popovici, Const. Simionescu, V. Potoroacă, Dem. Constantinescu etc. şi daele V. Cronwald, Anissara lonescu, M. Severineanu-Floriac, Jeony Rădulescu. Căutăm corespondenţi în următoarele localităţi: Orăştie, Alba-Iulia, Brad, Haţeg, Bistriţa, Uioara, Diciosânmărtin, Cucerdea, Oraviţa, Orşova, Zălau, Lugoj, Aiud, Mediaş, Simeria, Beclean, Salonta, Gherla. La Oradea, Braşov, Satu- Mare căutăm redactori externi. Ofertele se trimit de urgenţă secretariatului de redacţie al ziarului nostru. INFORMATII IN Programul Operei Române Duminecă, 16 Ianuarie. (Matineu): „M. Butterfly“. BALUL INGINERILOR în 22 Ianuarie la Hotelul New-York Biroul balului: Str. Universităţii 1. (Banca Comercială Română) TELEFON 12—30. TELEFON 12-30. PROGRAMUL CINEMATOGRAFELOR CINEMA SELECT JȘlagăr extraordinar! Cecil B. de miile reprezintă o dramă de Rupert Iulian dură romanul lui Antony Paul Kelly PENTRU PATRIE (SPIOANA) In rolurile principale : Ietta Qondal, Robert Antes și H. B. Walthall. Monumentul cel mai însemnat a războiului mondial: Bombardarea oraşului London prin Zeppelinum. Monopol Transylvania CINEMA URANIA Ruppert Iulian reprezintă în drama lui CAVALERUL ROȘU supravizat de Cecil B. de Miile, Bod la Roque cunoscutul artist în ultimul succes In celelalte roluri: Kilian Rich şi I. Acker. Monopol Transylvaniafilm. CINEMA APOLLO Viarlot soldat comedie senzaţională cu Charlie Chaplin Monopol Transylvaniafilm. Ciorapi Şi Umbrele cumpăraţi numai la „Dénes“ CLUJ Cal. Reg. Ferdinand 2. Telefon 591. _________________________61 N. N- 1— 1-3Trifoi şi lucerna Cumpărăm ca şi în anii trecuţi orice cantităţi de seminţe de trifoi şi lucernă de pe lângă preţurile cele mai avantagioase. gj ATENŢIUNE! Acelor propietari, cari ne vor vinde nouă produsele lor, ne o- bligăm, ca să le decuscutăm (curăţim de matasa) gratuit a zecea parte din marfa vândută nouă, pentru a fi întrebuinţată la ■ viitoarea însărcântare, BANCA CENTRALA, secţia Cereale 1 CLUJ, Strada Regina Maria Nr. 1 - 3. PATRIA fit«»stafia Aaftoat, S. A* Qwj, Shrrfi **• 4.