Patria, ianuarie 1927 (Anul 9, nr. 1-21)

1927-01-15 / nr. 9

15 Ianuarie 1927 O nouă lămurire »Naţiunea liberală" ne dă o nouă lămurire. In bezna politică, ce cuprinde fizionomia provinciei noastre noua lămurire ne-ar prinde bine. Ea ar con­tribui la licurirea orizontului politic, dacă n’ar avea decât slaba lumină a licuriciului, care-şi luminează numai propriele vertebre. Astfel în noua lămurire „cetăţe­nească“, confratele nou născut ne dă să înţelegem, „că în România acorda­rea votului universal nu s’a făcut, ca o consecinţă a evoluţiei civice normale, la capătul unei epoci bogate în instruc­­ţie. Se vede, că autorul acestei formule are prea puţine cunoştinţe despre pro­ducerea fenomenelor politice şi sociale, cari nu pot fi consecinţa unui mecanism, ci sunt provocate de inspiraţia momen­tană a conştiinţei cetăţeneşti. Marea revoluţiei franceză n’a fost decretată prin lege şi nici pregătită în ateliere. Ea a fost produsul spontan al dem­nităţii omeneşti jignite şi terorizate de autocraţia feudală. Votul universal instituit în Franţa nu a venit la mod mecanic ca o consecinţă a democraţiei revoluţionare, ci la o ju­mătate de veac la 1848, ca un produs special al momentului şi nici­decum ca o evoluţie normală, împroprietărirea la noi înfăptuită de marele Domn şi prieten al ţăranilor Alexandru Ion Cuza la 1864 putea după teoria evoluţiei să primească forma ei definitivă înainte cu mult de marele răz­boi. Nu s’a putut înfăptui însă, pentrucă „Ciocoii noi“ ai lui Filimon au ţinut să întindă evoluţia la infinit. Noua lămurire a „Naţiunei liberale“ n’a produs nici de data aceasta nici o lumină în opinia publică. Din contră. Urmare îa ancheta n’gia Şcoala dr . conductori tehnici Câteva puneri la punct — Ce precizări vom mai aduce — Directorul să plece cât mai repede din fruntea acestei instituţi — Dacă nu... Reintorcându-se redac­torul nostru care a ce­rut purificarea Şcoalei de Conductori Technici, con­tinuă investigaţiile sale. Cele două articole consecutive apă­rute în cadrul ziarului nostru, cuprin­zând o scurtă anchetă făcută de noi la Şcoala de Conductori Technici, au avut efectul prompt de-a stârni revolta ipo­crită a directorului acestei şcoli (viola­torul de minore) şi de-a pune în de­fensivă corpul profesoral de-acolo care repetăm, n’a fost de noi integral în­vinuit. Sunt acolo elemente muncitoare cari ne înţeleg şi cari au cunoscut în prea­labil şi cu durere aceeaşi stare de lu­cruri pe care noi am evidenţiat-o. Cât de mult avem de-a face cu o cangrenă care distruge de sus din fruntea insti­­tuţei, este graba cu care de pretutin­­denea informaţiile ne-au fost complec­tate şi confirmate. Deoarece ancheta noastră e dezinteresată, vom recunoaşte real că de pildă printr'un lapsus de re­ţinere relatarea noastră nefavorabilă absolvenţilor de la Şcoala Politechnică din Timişoara şi profesori la instituţia despre care vorbim, se referea la anul 1925—26 şi că singurul profesor ab­solvent al acestei Politechnici în func­­ţie acum, este cu deosebire muncitor şi plin de zel. Nu vom pregeta însă de-a sublinia duplicitatea celor două întâm­pinări ale corpului profesoral, aşa cum se prezintă din atitudinea care o ia faţă de public în coloanele ziarului nostru şi în coloanele ziarului guvernamental. Pătrunsă de didacticism întâmpinarea are pretenţia să ne dea lecţii, să ne facă „respectuoşi“ asemenea elevilor a­­cestei şcoale cari cunosc în anii din urmă toată rigoarea disciplinei. Nu cumva ca un corolar al aceleaşi aspre metode pedagogice se prezintă în eli­minarea unuia din cei mai buni elevi ai şcoalei, în condiţii pe care le vom re­lata la timp cu toate dedesubturile ? Şi totuşi, întâmpinarea pretinde, „că anul acesta nu s’a înregistrat nici un act de rea purtare“. Are avere de satisfacţie când ne răs­punde că din 150 de cereri de înscri­ere din pricina lipsei de locuri anul a­cesta n’au fost primiţi decât 50 da e­levi. Natural, fiindcă din 19 încăperi numai 3 (trei) au rămas destinate func­­ţiunei propriu zise a şcoalei. A face hotel din şcoală, nu este cea mai destră­bălată debandadă? începând cu dl Chinezu improvizato­rul întâmpinării şi sfârşind cu dl Stru­­gariu, unii profesori s’au instalat în corpul clădire­ cu birouri, cu bucătării, cu camere de dormit etc. De ce nu şi o cafenea ca astfel confortul să fie deplin ? Tot ceea ce regretăm e că profesorii s’au amestecat în mod inutil depărtân­­du-ne dela obiectivul nostru iniţial: directorul. Noi nu ne vom mulţumi cu floricelele unui patriotism căldicel, lăsând ruşinea să se lăfăiască după pa­ravane. Constatăm doar un lucru, că unii profesori fără vrere au făcut jocul interesat al plevuştei care domină în cadrele „Biruinţei“ şi s-au acomodat strategiei desnădăjduite desfăşurată de directorul, violator de minore. Acestuia îi vom rezerva un articol special alăturea de rodul investigaţiilor noastre la ecomonatul şi dormitoarele internatului acestei şcoale, asupra latu­­rei de hotel a şcoalei, asupra curioasei pedagogii aplicată în această şcoală. Considerând cele scrise mai sus drept generalităţi vom sfârşi articolele spe­ciale ale campaniei noastre pr­in publi­carea decretelor prin care s’a făcut excluderea dlui Gh. Mihăilescu din cor­pul technic şi vom publica sentinţa tri­bunalului de Ilfov (nu a celui din Pra­hova cum greşit relatasem). Până atunci sfidăm pe dl Mihăilescu că ne-ar fi dat la judecată pentru acuza noastră! P. S. Ceea ce dorim noi, e ca dl Mihăilescu să plece din Cluj... din Ardeal pentru totdeauna. Numai astfel va fi scutit el şi cei cari ii stau a­­proape, de penibila reproducere a sen­tinţei despre care vorbim, de portretul moral pe care i-l vom face documentat şi care îl va stigmatiza definitiv. Nu­mai astfel se va face purificarea insti­tuţiilor noastre din Ardeal, pe care cei de atâta vreme o pretindem, plecând de la etica severă prin care se caracte­rizează viaţa ardelenească. Relativ la procesul optanţilor unguri ministrul de externe dl Mi­­tilineu a declarat într’un cerc de ziarişti, că hotărârea Tribunalului arbitral nu trebuie se producă nici o îngrijorare în opinia pu­blică românească. Guvernul înte­meiat pe dreptatea cauzei noastre a luat toate măsurile Împreună cu dl Titulescu, reprezentantul nostru la Liga Naţiunilor pentru că drep­turile României să nu sufere nici o ştirbire mai ales când justeţa lor este atât de evidentă. *­Ziarele arată, că guvernul pri­veşte astfel procesul optanţilor un­guri . După ce intervenţia lor la Liga Naţiunilor a fost respinsă op­­tanţii s’au adresat Tribunalului ar­bitraj mixt de Paris. Guvernul român refuzând să recunoască competenţa acestui Tribunal a tri­mis reprezentanţi să susţin­ă acest punct de vedere. Tribunalul s’a declarat totuşi competent să ju­dece litigiul. Probabil se va de­clara de asemenea şi în celelelalte două chestiuni. Anume: despăgu­birile cerute de archiducere­a Fran­­cisc pentru exproprierile din Ar­deal şi cererea despăgubirii func­ţionarilor unguri, licenţiaţi de Statul român. Considerând aceste che­stiuni de ordin intern, respinge pretenţia de competenţă a Tribu­nalului arbitral mixt care atinge suveranitatea naţional. „Cuvântul“ informat din sursă sigură spune că guvernul român nu va admite judecarea fondului la Tribunalul arbitrai mixt. Dl Titulescu a primit instrucţiuni să facă apel la Con­siliul Ligii Naţiunilor împotriva ho­tărârii de competenţă Sunt mari speranţe, că Consiliul să accepte punctul de vedere românesc, în­trucât Consiliul s’a mai pronunţat odată în acest sens. ULTIMA ORA ■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■ Procesul optanţilor unguri Hotărârea tribunalului arbitrar mixt, a­­tinge suveranitatea naţională a României De vânzare o casă nouă modernă Locuința se poate prelua Str. Maşiniştilor 7 b. . „PATRIA“ în Ardeal Năsăud Liberalii în judeţul Nâsăud Marea întrunire s’a desfăşurat cu asistenţa alor 20—30 de ţărani — „Bogaţi cu Bogăti... — Culturale In 11 al. c., moştenitorul apropiat al partidului liberal, dl Duca, acompa­niat de foştii miniştrii, Moşoiu şi Lepa­­datu, şi de proaspeţii liberaloizi, Login, Ioan Pop, Sasu, Mureşan, etc., au des­călecat pe malurile Someşului cu gân­dul să reorganizeze inex­itentul partid liberal, din judeţul Năsăud. Primiţi cu mare vâlvă şi alai, de vre­o cinci-şase indivizi, cari până ori lâncezeau un necunoscut, iar pentru mâine zi, sperând într’o apropiată şi grasă răsplată, s’au afişat cu această ociziune, în fruntea alor 20 -30 ţărani culeşi de nulităţi şi rătăciţi, ca să aş­tearnă plocoane de slugi credincioase, oaspeţilor lor sărbătoriţi. Printre cei prezenţi, am observat cu surprindere, pe octogenarul dascăl din Rodna, Silvestru Mureşan, nu vechii şi­­neclintit stâlp al partidului naţional-ţă­­rănesc, care se vede sedus de ginerele său, şi-a pângărit bătrâneţele, făcân­­du-se de ruşine, înaintea celor ce-l re­spectau. Nu pot trece, fără de a aminti un alt învăţător şi nu pentru exteriorul său mare şi deşirat, ci pentru a eterniza principiile sale, ce se propovădueşte în lungul şi latul judeţului: „Bogăii cu bogăii, şi calicii cu pleava, vrând să zică, că în partidul liberal fiind bogaţii ţării, este o datoriată a fiecăru cetăţean înstărit să fie membru neclintit al acestui partid, pe când ca­licii, adecă conducătorii partidului na­­ţional-ţărănesc, fiind săraci n’au să se adreseze decât celor de o teapă cu ei, goilor şi t­ămânzilor acestei ţări. gjS’a mâncat, s’a băut, bineînţeles pe banii cuiva... Mulţi din cei prezenţi nu şi-au achitat consumaţia, ştiind că par­tidul liberal are pentru atari scopuri o castă inepuizabilă. S’au împărţit apoi, la repezeală dem­nităţile viitoarei guvernări celor cu me­rite mai mari pentru partid, s’a promis bancă liberală la Năsăud celor mijlocii şi gregarilor „Ordinul Mihai Viteazul“ La sfârşitul pomelnicului, dl Duca a amintit fiecărui, să se pună serios la lucru, fiindcă dl Vintilă Brătianu se va prezenta la ....bun lui Februarie pentru a-şi lua oile c­dbegite în primire. Urcându-se în automobile între stri­gătele ţăranilor năsăudeni: „Jos cu cer­­băralii“, „trăiască partidul naţional“ au părăsit Năsăudul. Arhiva Someşană A apărut la Năsăud Nr. 6 din Ar­hiva Someşană, revistă istorică­ culturală cu următorul cuprins: Virgil Şotropa: „Din zilele de zbu­cium ale anilor 1848—1849“. Francisc Ulrich­: „O excursiune la minele de aur din munţii metaliferi ai Ardealului“. Vasile Bichigean: „Un capitol din lupta Românilor Someşeni cu Saşii din Bistriţa“. Iuliu Marţian: „Acte şi documente. Contribuţii la viaţa şi activitatea lui George Coşbuc“. Comunicări, etc. Silviu Cosmin. Să curme Scrisori din Odorheiu Legalitatea care nu ne vine Mult trimbiţata legalitate încă tot nu ne vine în judeţul nostru. Negustorii vechiului regim liberale — satrapie dis­părută în formă sub — numirea de func­ţionari continuă să existe şi azi atot­puternici, neconturbaţi de nimeni, cu toate nelegiuirile, cari au dus la di­sperare populaţia. Probabil pactul — nefericitul pact! — îi susţine şi le dă zi de zi tăria de-a fi tot mai obraznici. Nu şi-a luat aici nici un funcţionar pă­cătos, sau vinovat, pedeapsa legală! —’ şi astfel se lasă mereu să scadă pres­tigiul Statului român, căci locuitorii săcui spun, că românii sunt da vină, chiar dacă pretorul jefuitor ar fi de neamul lor! — Primăria Odorheiulu. Ia fruntea pri­măriei, după demisia de silă a alesului primar liberal , Negruţiu, nu mai e un primar, căci conducerea de scurtă du­rată a averescanului ales(?) I. Metea, nu cade în conbinaţie. Astfel avem în conducere trei membri în comisia per­manentă, cari nu ştiu nici un cuvânt româneşte. E de sine înţeles astfel, că primnotarul român conduce azi fără control, încât nu bucuros ar vedea în fruntea oraşului un primar român, căci este cu mai multă vanitate. Se vorbia despre o combinaţie I. Nistor, nu pri­mărie, acel subrevizor, care pe vremuri a scris în „Néptanítók Lapja“ fulminan­tul articol despre „invazia“ valahă din 1916. Acum se zvoneşte pretendenţi unui învăţător — un fel de delegat al marelui român de azi, care spumega iasă pe vremuri, ca subrevizor. — Ai voştri nu-şi rup capul, căci atotputernicia pactului zădărniceşte orice plan, care­­­­­ ar fi înspre binele oraşului şi judeţul, şi pentru prestigiul autorităţii Statului român. Adevăraţii români trăesc cu spe­ranţa unui viitor mai fericit, când nici pact în forma cursei liberale, nici alt pact în fondul tragediei averescane, ci sinceritatea politică va aduce tihna su­fletului tuturora şi în acest pământ ne­glijat al ţării. Bio. Triburta liberă*) Un comu­nicat al Sfatu­lui Negustoresc din Cluj Comitetul Sfatului Negustoresc în şedinţa ţinută aseară, 13 Ianuarie a. c. a luat în discuţie între altele şi artico­lul apărut în „Biruinţa“ Nr. 219 din 14 Ianuarie 1927. Se constată, că dl Constantin Humu­­reanu, redactor şi autorul articolului deşi i s’a interzis de a frecventa Cer­cul intim al Statului, ca nefiind membru şi pentru intrare în stare de brţie şi provocare de teroare şi scandal, prin nesocotinţa regulamentului a căutat să continue a intra forţat până când comi­tetul a fost pus în situaţie de a lua măsurile cele mai drastice împotriva dsale. Ca urmare a acestor măsuri dsa a găsit cale de răzbunare prin ziarul „Biruinţa“. Comitetul în unanimitate a hotărât darea în judecată a dlui C. Humoreanu pentru calomniile prin presă cuprinse la acest articol al cărui conţinut este to­talmente fals şi defăimător şi să-i pre­tindă cuvenita despăgubire. Comitetul Sfatului Negustoresc ___ Cluj. *) Pentru cele cuprinse în aceasta rubrici Redacţia şi­ Administraţia nu răspunde. Cetiţi ziarul „PATRIA“ 2 ei Somenta-mare Din Chioar — Ordinul mai recent al Ministeruln! Instrucţiunii, — ca prelegerile să în­ceapă­ In toata şcolile Statului în 10 Ian. şi nu In 8, cum s’a dat dela în­ceput, conform regulamentului, — venit abia în momentul ultim (6 Ian.) şi cu­noscut numai din ziare In multe Ioca­­lităţi, — a produs cum era de aştep­tat: confuzie, unele şcoli au început prelegerile în 8, altele în 10 Ianuarie. Întrebăm, pentru ce nu se iau aseme­nea hotărâri la timpul lor, la începutul vacanţei ? — Remarc un fapt care începe să se repete şi producă sistematic în timpul din urmă: nerespectarea repaosului do­­mi­ni­cal din partea acelora, cari „ser­bează Sâmbăta*, fie aceia cârciumari, ceasornicari, ori comercianţi. Eu văd în acest abuz temerar, o sfidare a or­dine! sociale actuale. Duşmanii de astădată au nimerit cel mai serzibil punct al vostru. Autorită­ţile se impune să dea cuvenita impor­tanţă acestei probleme, care nu e de loc bagatelă nici exagerată. Avem o datori­ţă şi m-am simţit silit să o sem­nalez. Cea mai riguroasă măsură de con­trol şi asanare se impune cel puţin a­­cum, când nu e încă prea târziu. Coresp. Mieţfafr VI" A­bsolvent a 4 cl. de liceu caută post ca funcţionar stabil, merge i?i în provincie. Adresa la adm. ziarului­ 3_3 G aut manicuristă şi coafor(ă), cu 1 Februarie. Salonul Fleischer Bistriţa Str. Ungurească 12. 612 2-3 S­e caută o dactilograf cunos­când bine limba română. A se adresa la Adm. ziarului „Patria“. S-au ieftinit lemnele Lemne de fag tăiate I cal . L 105 Tăiate și crepate . . . . L 112 Lemne de fag un stânj. I cal L 1600 Tăiate și crepate un stânj. . L 1700 Lemne lungi ..........................L 1750 Furnizate acasă. La cantități mai mai mare se acordă plata în rate. HOFFMANN ADOLF depozit de lemne de foc, Calea Traian (Arpad­u) 61. Telefon 1239—370 1­­3 — A Vl-a conferință a Che­mării, Duminecă 16 Ianuarie, ora 1112 în sala „Patria“ Dr. Aurel Vlad despre intrarea în activitate (epoca 1902—1914 — Dl Iuliu Maniu îa Cluj. Eri a sosit în localitate dl Iuliu Maniu preşe­dintele partidului naţional-ţărănesc, ve­nind de la Bucureşti. Uşa va sta în ora­şul nostru până la redeschiderea Par­lamentului. — Discuţiile Chemării. Sâmbătă se vor continua discuţiile tineretului chemă­­rist D: data aceasta expunerea cuprinde ideile politice ale celui ce este cel mai de seamă produs al geniului românesc: M. Eminescu, D. Sever Stoica va des­volta conferinţa sa pătrunzând adânc in structura ideologiei acestui gigant. Membrii Chemării şi cei ce se intere­sează de subiect sunt rugaţi să parti­cipe. Conferinţa va avea loc Sâmbătă la ora 6:40 seara în localul „Patriei“. — Dimisia decanului Baroului advocaţii! din Cluj. Dl dr­ian So­ciu, decar­ul Baroului advocaţii din Cluj şi-a înaintat demisia. Motivul ace­stei dimisii este un violent conflict care a avut lo, între dl decan şi câţiva membrii ai mag­straturei la şedinţa co­misiei dis­plicată, de Luni după a­­miazi Alegerea noului decan va avea loc la luni Martie. Pâ­na afunci agen­dele Baroului vor fi conduse de către dl pro-decan, dr Valentin Poruţiu. — Cercul studenţilor făgârăşeni aranjează. Sâmbătă, 15 ianua­ie ia orele 9 seara în saloanele „Cercului M­iltar“ o Serată dansantă sub patronajul unui comitet de doamne, care va avea loc Sâmbătă, 15 Ianuarie 1927. Taxa de intrare: De persoană 100 lei, de fami­lie (3 persoane) 250 iei, pentru stu­denţi 40 lei. — „Tart­ife“. — Aseară s’a jucat la Teatrul Naţional „Tartuffe“ de Me­liere. Cronica din lipsă de spaţiu, vom da-o mâine. — De ce s’au înscris la liberali? între cei noi Înscrişi in partidul liberal am arătat că sunt numai oameni cari şi-au vândut conştiinţa pentru un blid de linte. Pentru aceştia blidul de linte e reprezentat de câte 5—10 mii de lei împrumuturi la băncile liberale. Alţii au obţinut mai mult. De exemplu Eugen Lauda cofetarul şi Marionfy, achiziţiile minoritare ale dini Laped.du, au cont curent la Ben­a Românească iar dl dr Blaga, e trifisurist sadea, căci contul dsale la Creditul Industrial e de 3 mi­lioane Iti. Aşa liberali treacă meargă. Dar de cei cu 5 mii de lti... Prea e puţin pentru un suflit.­­Repertoriul Teatrului Naţional Sâmbătă 15 Ian. 1927 „ Tartuffe“. Duminică 16 Ian. 1927 „Tartuffe“ (seara). Marţi 18 Ian. 1927 se va reprezenta pentru prima dată „Maestrul“ piesă în 3 acte de Mi­cea Ștefânescu, cu dnii Dem. Psatta, N. Dimitriu, V. Potoroacă și dna V. Crocova d. Joi 20 Ian. 1927 „Maestrul*. Sâmbătă 22 Ian. 1927 „Maestrul*. Joi 23 Ian. 1927 va avea loc a XI premieră in această stagiune. Se va reprezenta „Tartuffe* comedie în 5 acte de Molie­e. In rolul titular apare dl. N. Neamtzu-Ottonel, iar in celelalte roluri dan­ C. Potcoavă, Arsene Popo­­vici, Const. Simionescu, V. Potoroacă, Dem. Constantinescu etc. şi daele V. Cronwald, Anissara lonescu, M. Seve­­rineanu-Floriac, Jeony Rădulescu. Căutăm corespondenţi în următoarele localităţi: O­­răştie, Alba-Iulia, Brad, Haţeg, Bistriţa, Uioara, Diciosânmăr­­tin, Cucerdea, Oraviţa, Orşova, Zălau, Lugoj, Aiud, Mediaş, Simeria, Beclean, Sal­on­ta, Gherla. La Oradea, Braşov, Satu- Mare căutăm redactori externi. Ofertele se trimit de urgenţă secretariatului de redacţie al ziarului nostru. INFORMAT­­II IN Programul Operei Române Duminecă, 16 Ianuarie. (Matineu): „M. Butterfly“. BALUL INGINERILOR în 22 Ianuarie la Hotelul New-York Biroul balului: Str. Universităţii 1. (Banca Comercială Română) TELEFON 12—30. TELEFON 12-30. PROGRAMUL CINEMATOGRAFELOR CINEMA SELECT JȘlagăr extraordinar! Cecil B. de miile reprezintă o dramă de Rupert Iulian dură romanul lui Antony Paul Kelly PENTRU PATRIE (SPIOANA) In rolurile principale : Ietta Qondal, Robert Antes și H. B. Walthall. Monumentul cel mai însemnat a războiului mondial: Bombardarea oraşului London prin Zeppelinum­. Monopol Transylvania CINEMA URANIA Ruppert Iulian reprezintă în drama lui CAVALERUL ROȘU supravizat de Cecil B. de Miile, Bod la Roque cunoscutul artist în ultimul su­cces In celelalte roluri: Kilian Rich şi I. Acker. Monopol Transylvaniafilm. CINEMA APOLLO Viarlot soldat comedie senzaţională cu Charlie Chaplin Monopol Transylvaniafilm. Ciorapi Şi Umbrele cumpăraţi numai la „Dénes“ CLUJ Cal. Reg. Ferdinand 2. Telefon 5­91. _________________________61 N. N- 1— 1-3Trifoi şi lucerna Cumpărăm ca şi în anii trecuţi orice cantităţi de­­ seminţe de trifoi şi lucernă de pe lângă preţurile cele mai avantagioase. gj A­TENŢIUNE!­­ Acelor propietari, cari ne vor vinde nouă produsele lor, ne o-­­ bligăm, ca să le decuscutăm (curăţim de matasa) gratuit a zecea­­ parte din marfa vândută nouă, pentru a fi întrebuinţată la ■ viitoarea însărcântare, BANCA CENTRALA, secţia Cereale 1 CLUJ, Strada Regina Maria Nr. 1 - 3. PATRIA fit«»stafia Aaftoat, S. A* Qwj, Shrrfi **• 4.

Next