Patria, iunie 1927 (Anul 9, nr. 97-114)

1927-06-11 / nr. 101

CluJ, SÂMBĂTă 11 IuNIe 1927 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA CL­UJ, STR. REGINA MARIA 11 ANUNȚURI TARJE-PRI­MEȘTE APr­IJ«STRIMAJ ȘI AGENȚIJI^^B^îg^STATE .­ PRImăRia Orașului MuNICipal TELES VI­­ Ia Declarațiile dlui Maniu­ Am publicat­­ n­­umărul de ieri de­clarațiile făcute presei din Capitală de Prezident ai partidului național țărănesc. Din ele se disprin de judecata acea limpede, înț­legerea aceea chibzuită a realități, care caracterizează intelec­tualitatea omului politic superior. Și se mai desprinde din cuvintele rostite d dl Maniu înțelesul nestrămutatei lucre dcri în birurcia idollor sale, care printr’o interpretare greșită la unii, răutăcioasă la alții și naivă la cei mai mulți, forma un capăt de acuză împotriva atitudinei urmărite cu o rară perseverență. S’a văzut astăzi că Hala de conduită a președintelui partidului național-țără­­nesc, de la care nu s’a abătut un sin­gur moment, a fost cea adevărată. Intransigența sa in vederea schimbării rapravițiilor noastre politice a dat re­zultate satisfăcătoare. Întronarea guver­­nului electoral solicitat de noi de șapte ani de zile a fost aprobată in fine de supremul Factor constituț­onal. Actul acesta de îngăduință, conform dealtfel cu legiuirea fundamentală constitutul fără îndividuală începutul unei ere de libertate și de civilizație în politica ge­nerală a țării.* Ce ar fi fost, dacă ne-am fi lăsat și noi ademeniți, ca alții de poftitoarele îndemnuri ale stomacului? Unde ar fi ajuns țara aceasta, dacă am fi pornit și noi cu Inconștiența neghiobilor fău­­ritori ai „Societății de mâine“, pe calea apetiturilor friptoriste? România ar fi ajuns desigur, în hatul Turciei himi­diane, furată și exploatată în lăuntru, bârfită de unii și cumplrt iriită de alții, in afară. O țară condamnată pieirii si­gure, când și ultima rezervă cinstită — care eram noi, — s’ar fi refeodat tristelor regimuri tradiționale. Din fericire am fost salvați în ceasul din urmă grație atitudinei hotărâte a Prezidentului nostru. * M. La Regele a ținut deci formarea unui guvern rațional cu caracter tran­zitoriu cu misiunea de a face alegeri libere. După șapte ani de neobosită stăruință partidul național-țărănesc și-a văzut realizat cel mai important dintre prerogativele sale. Nu importă compo­ziția noului guvern, din moment, ce el este însărcinat cu o singură cea electorală, fără obligațiunea misiune, reali­zării unul program politic. In actuala situație importanța­­ o are intrarea în legalitate, considerată ca un succes al politicei de rezistență a dlui Man­u. Ea e chemată să normalizeze Într’o covârșitoare măsură, atâ­t com­­po­ziția viitoarelor Corpuri legiuitoare, cât și directivele, ce se vor lua în viața de Stat.« Ce poate însemna în istoria țării un atare început de legalitate, nu consti­tuie niciun mister pentru cercetătorii cu judecata obiectivă. Destinderea relațiilor între partide și tendințele de armonizare a preocupări­lor oamenilor de stat, v­or creia în vii­torul apropiat platforma soldă de co­laborare pentru binele obștesc, unde se vor concentra toate forțele productive ale n­țiunii. Liniștea sufletească, ca o firească rezultantă a eliminării din viața publică a elementelor turbulente, răutăcioase și intrigante, va da naștere in mod firesc acelei atmosfere senine. In sânul căreia dorul de viață se înfrățește cu iubirea de patrie și cu energia spornică a în­demnului U muncă.* Acest unic rezultat ne-a dat deplină satisfacția. Misiunea actualului guvern, arătată în manifestul publicat, cores­punde pe deplin vederilor partidului nostru. După îndeplinirea ci guvernul se-i va retrage, rămânănd, ca în noua formațiune să ocupăm situația indicată de succesul nostru electoral. Ideologia și programul nostru politic se vom desfășura atunci în toată liber­tatea convingerii noastre. Nici o îndo­ială, nu poate exista că vom fi birui­tori. Credința noastră nestrămutată în­­tr’o democrație radicală și un național­i­sm curat, puse în serviciul consolidării interne și al impunerii respectului în a­­fară, este idealul nostru conducător. Iată esența celor cuprinse în decla­rațiile dlui Maniu: Caracteristica lor este preciziune, convingere și patriotism. juscensiunea legalitații Se vor face alegeri libere. Chestiu­nea este, dacă partidele politice se vor prezenta la alegeri cu liste separate sau cu listă comună. Liste separate înseam­nă luptă în fața alegăto­lor, reparti­­zarea încrederii cetățenilor în partide, stabilirea raporturilor de forță între partidele politice. Listă comună inseam­nă înțelegerea paradelor peste capul cetățenilor, alegeri libere camuflate, îm­părțirea, în familie, a locurilor de de­putați și senatori, coborîrea parlamen­­tului la rolul servil de tributar al băncii ministeriale. In cazul prim suntem în ritmul ideiei de democrație, în hoza celei mai pure doctrine constituționale, în cazul al doilea în păianjenul ideilor scâncite de teama nepopularității. Unii cred că alegeți libere sub cerul liber al României libere nu sunt cu pu­tință. Numirile recente făcute în foto­liile minore de prefecți par a întări această părere. Iată proaspetele numiri de jandarmi: Col. Langier II. p­­efect la Arad; col Bălănescu D. la Timiș-Torontal; lt. col. Ignat Gh la Sălaj; lt. col. Ște­­fănescu Ion la Someș; lt col. Paul Ionescu la Brașov; col. Voinescu P. la Cahul; maior Panaitescu Anibal la Teleorman; căp. Chiricuță Anton la Buzău; col. Iordăchescu Târgoviște, etc, etc, etc. împotriva aparențelor, aceste fapte nu infirmă teza că se vor face alegeri libere. Pe cât suntem informați telefonic, s’au făcut intervențiile trebuincioase ca să se facă reparațiile necesare. Și se vor face. Sunt publiciști cari declamă hilartant că azi „interesele superioare nu ne per­mit să fim legaliști cu orice preț." Eroare, profundă eroare, orientală eroare. Legalismul este un interes superior al țării, temeiul solid al așezării sale morale. Numai printr’un restitutio­­n integrum a ideiei de legalitate ciuntite, încălcate și rănite; numai prin valori­ficarea principiului de legalitate este posibilă restabilirea ordinei morale în țară. Gazetele in solda materială sau in­telectuală a partidului averescan, care va deceda, fiindcă nu este un partid răsărit din nevoi sociale, ci un partid personal cu o pleto­n de slujbași cu apetitul excitat, dar fără rădăcini în țară. D­in van se trudesc să acredi­teze svonul că guvernul Barbu Știrbey va fi înlocuit de un guvern Brătianu realitatea îi va desminți, căci alegerile se vor face la 7 iulie de guvernul elec­toral al actualului premier. In urechi cu freamătul nădejdilor ru­­rale, în ochi cu intuiția viitorului lumi­nos, siguri în victoria legalității, arun­când in cumpăna luptei entuziasmul și hotărârea noastră, să așteptăm calm verdictul urnei. SEVER STOICA. 3­I.B.J JSXBM PJLJJFJ VB cătră alegători! Fraților! Guvernul jăfuitorilor banului­ public a fost silit, să se retragă după patrusprezece luni de abuzuri, ilegalități și corupție. Țara nu sa mai putut răbda, iar Suveranul, luând cunoștință de dorința țării, a hotă­rât o schimbare. Astfel parlamentul îmbuibaților și al fripturiștilor a fost lichidat. La cârma țării a fost chemat un nou guvern prezidat de dl Barbu Știrbey, a cărui Însărcinare este, să facă alegeri libere. După dorință Suveranului și primind garanții că voința alegă­torilor va fi lăsată slobodă, partidul național-țărănesc, de sub condu­cerea iubitului său Prezident, dl Iuliu Maniu, a luat hotărârea să par­ticipe la actualul guvern de alegeri pentru a scoate țara din greutățile și neliniștea în care a fost aruncată de regimul căzut în vâltoarea pro­priilor sale păcate. Frați alegători! Țara se găsește astăzi într’o grea încurcătura. Insăuntru starea s’a înrăutățit din pricina conducerii fără pricepere și ușuratice a guvernului fripturist de tristă memorie. Administrația a fost rea. Justiția nu a funcționat cum trebuie, gospodăria țării a fost lăsată pradă exploatatorilor, producția neglijată, iar isvoarele de bogăție prădate fără nici o rușine. Bunăstarea și prosperarea cetățenilor a tânjit din cauza unei rânduieli economice nesocotite, cu opreliști de vamă întocmite nu după nevoile țârii, ci după interesele politicianilor, dornici de câștiguri nemuncite. Inafara am fost puși în încurcătură cu marii noștrii aliați. Aceștia rămăseseră uimiți de ușurința, cu care am uitat ajuto­­torul, ce ne-a fost oferit pentru realizarea revendicărilor noastre istorice. Frați alegători! In aceste momente de grea cumpănă țara are nevoie de ajutorul numai al celor buni. Pe cei răi ii alungă cu dispreț. Intre cei buni, între cei cari au purtat mai mult la Inimă grija de mai bine, partidul național-țărănesc a ocupat ,­­­­vine deci astăzi, când se simte mai multă nevoie el să câștige în Casa Țării locul, ce-i merită. Frați alegători! La 7 Iulie, ce vine, țara ne cheamă la o nouă probă. — Prezidentul nostru și a dat consimțământul colaborării numai cu condiția, ca forța publică, să stea la o parte. E timpul suprem, să prindă și in politica noastră urmele civilizației. Dar dacă totuși lupul nu-și va schimba năravul, noi să dovedim și cu acest prilej hotărârea noastră, de a ne im­pune. Au trecut peste noi vijelii și mai mari și tot nu ne-am dat Înfrânți. Să luptăm și de data aceasta cu toată energia pentru isbânda steagului nostru, pentru câ triumful este nu­mai al celui, ce cutează. Nu vom putea răsturna greutățile ce ne apasă și biru­rile grele, ce ni­ se impun, decât ieșind biruitori în alegerile, ce vin. La luptă deci fraților cu credință în răsăritul unor zări mai bune: primul joc. Se ca­­de ajutorul lui, ca — Comitetul de o sută al organizației ardelene al parti­dului național-țărănesc, e con­vocat pentru ziua de Miercuri 15 Iunie, orele 10 înainte de masă, în localul ziarului „Patria“. Situația politică Alegerile se vor face de guvernul Barbu Știrbey — întâlnirea Maniu—Brătianu — (Prin telefon dela corespondentul nostru special) — București, 10 iunie. — Averescanui, după desperatele încercări de a se menține la putere și după confis­cările de ultima oră ordonate de dl D. Goga, fost ministru și fost poet, astăzi se îndeletnicesc cu lansarea de svonuri alarmante. Este singura lor armă, singurul lor ar­senal, singura lor tactică. Cea mai formidabilă gogoriță este răspândirea svonului că gu­vernul Barbu Știrbey își va da de­­misia în cazul când până la un termen fix național-țărăniștii nu vor cădea de acord cu liberalii să prezinte liste comune la alegerile generale. Această știre este com­plect neadevărată. Nefundată este și știrea că după demisia guvernului Știrbey, dl Bră­tianu va fi încredințat cu forma­rea guvernului, urmând să facă și alegerile din 7 iulie. „Cuvântul“, care ar trebui să fie un ziar de informație politică in­dependentă, se pretează la acre­ditarea știrilor tendențioase din sursă averescană. Prin acțiunea ei publicistică vrea să slăbească re­zistența morală a cititorilor dez­­orientați din Ardeal, unde are cei mai mulți cititori, întâlnirea dlui Iuliu Maniu și Io­nel Brătianu, care a avut loc în casele dlui Mihai Popovici a de­curs în modul cel mai cordial. Dl Ionel Brătianu, deși mai în vârstă a făcut cel dintâiu pasul pentru Se întâlni cu dl Iuliu Maniu în ve­derea restabilirii raporturilor nor­male între partidul național-țără­nesc și partidul liberal, intre par­tidul național țărănesc și partidu liberal nu există nici o înțelegere. Se pare că dl Ionel Brătianu recu­noaște atitudinea greșită pe care a avut-o până acum față de parti­dul național-țărănesc. ANUPIX. # NUMĂRUL 101 REDACTOR RESPONSABIL SEVER STOICA ABONAMENTUL I PE UN AN. . . . . 606 LI PE ȘASE LUNI . . . 30S UI PE TREI LUNI . . . K­Q L4 IN STREINĂTATE. PE UN AN..................... 3000 UI PE ȘASE LUNI. . . 1501 UI Frați țărani alegători! In ziua de 7 Iulie vor fi nouă alegeri. Nu uitați, că semnul partidului național-țărănesc, semnul vostru, este roata. Votați-o deci pentru binele vostru. Tâlharii țarii să fie dați în Judecată S’a jefuit Statul cu miliarde, iar datoriile au rămas neplătite . Ordonanțări ilegale Fostul guvern averescan, care astăzi are nerușinarea de a vorbi despre că­derea sa, ca despre o victorie „mo­rală“, a făcut cel mai scandalos jaf din câte a pomenit țara vreodată. Ple­carea dela guvern a dlui O. Goga și a celorlalți foști membri al guvernului incapabilului ambițios Io­n Averescu, ți-a trezit in suflet toți fiorii de indig­nare și revoltă, a retrageri trupelor germane din teritoriile ocupate, atât de mari au fost prădăciu­nile pe cari le-a făcut. S’au furat trei miliarde lei in nume­rar, iar statul care datorește fnruitori­­lor Interni peste un jumătate miliard lei, nu a achitat nici un ban din aceasta datorie, care în urma dobânzilor enorme, astăzi a ajuns să fie dublată. Tâ­lirii mănușați au operat cu o mai mare lipsă de conștiinți ca cei mai periculoși bandiți din țară. Terente și Munteanu apar față de acești odioși „iubitori de țară“ ca niște adevărați sfinți. Și ciudată coincidență. Banditul Terente chiar atunci a fost împușcat de către jandarmi, când căzut guvernul dilor Averescu—Goga, având astfel nenorocul să i se întunece cu totul gloria de tâlhar reputat, căci faptele lui „banditești“ apar neînsem­nate găinării față de miliardele guvernul­u „poporului“. Cel mai abject guvern însă, care a fost cel averescan, guvernul tâlharilor și al lichelelor flămânde, are totuș lipsa de pudoare să vorbească despre „cinstita guvernare“, atunci, când s’au furat banii funcționarilor, lăsându-i muritori de foame pe stradă. S’au făcut ordonanțări de sume mari tuturor borfașilor, cari și-au cerut plata devotamentului“ lor față de guvernul tipurilor lombrossene, sume care treceau peste 100 mii lei, fără un jurnal al Consiliului de miniștri, deși legea con­tabilității publice prevede că ordonan­­țarea lor, nu se poate face nici de un ministru sau secretar general, fără a­­probarea Consiliului de miniștri. Sumele ordonanțate s’au încasat noaptea îndată după sosirea avizului, deși legea prevede, că plata nu se poate face decât după 24 ore de la sosirea avizului. Jaful a mers și mai departe. S’au acordat și gratificații grase multor suncționari superiori, gratificații de 70 —80 mii lei, pe când soldații s’m­­pH ai birourilor Ministerelor de jaf, trăesc in cea mai cumplită mizerie. Nu știim dacă d­l. Goga a scris cândva vreo poezie sau proză intitu­lată „Piriteria“. Din hoțiile ce le-a fă­cut insă guvernul, reiese cu certitudine că beneficiarul poeziilor cu noroc, s’a ocupat mult și temeinic, de o aseme­nea operă, căci prin dsa, sverescanii ne-au dat o adevărată capodoperă de hoție, de care ar putea fi geloși și cei mai temuți bandiți. Justiția însă trebue să-și facă dato­ria. Parchetele să-și deschidă larg puș­căriile pentru a nu esclama și noi ca ce­lebrul Caton: „cine fură pe un parti­cular își pierde viața In lanțuri, la aur­­i purpură cine fură comuna! Goga și tovarășii săi de piraterie și fie judecați. Un sămănător NOTE Gazetele au înregistrat la timp, gestul inginerului Petre Lucaciu, care și-a testat Academiei Române întreagă agoniseala cinstită a unei vieți de muncă. Faptul s’a pierdut apoi repede din conștiința publică, între rafturile prăfoase ale banalului fapt divers, căci actualitatea febrilă nu în­­crestează decât prea fugar și prea șters, răbojul faptelor semnificative, inginerul Petre Lucaciu, care prin inteligența și personalitatea sa, putea să urce culmile popularității, purtătorul unui nume întrat adânc in conștiința vremii prin figura de vajnic tribun roman a luptătorului Vasile, a rămas muncitorul tăcut și folositor, dând până in clipele-i din urmă, pildă adevă­rată de constructivă dragoste de neam. O broșură recentă a Academiei, despre „Succesiunea Inginerului Petre Lucaciu“ ne-a reamintit nobilul gest. Inginerul care toată viața și-a îndreptat gândul spre valo­rizarea și cunoașterea comorilor cari zac în pântecele bogat al pământului nostru, căci „pe când neobositul Popa Vasile, cu gla­­sul lui de foc, voia să pregătească români­mea de pe suprafață, ca să-și cucerească stăpânirea peste toată întinderea patriei române naturale, în mare parte copleșită de streini, pe atunci Petre, lucra pentru cucerirea aceleiași patrii, în adâncime". Ion Bianu, a ținut să-și manifeste ace­lași gând și­ aceeași dragoste și prin tes­tament. Nimeni poate n’a arătat mai mare tragere de inimă, față de profesiunea sa, ca el; nimeni popte — dintre ai noștri — n’a pus mai multă grijă pentru continua­rea operei sale, ca el. Ca ’n baladele nor­dice, unde spiritul celui mort se reîn­toarce din când în când peste locurile dragi ale vieții, gândul lui Petre Lucaciu, materializat, a ținut să rămână în conti­nuarea operei sale. Testamentul prevede ca lucrul cel mai important, împărțirea de burse pentru studenții la politehnică, secția minelor, ca astfel opera larg înce­pută prin „Creditul minier", creația ră­posatului, să sporească, pentru bună­sta­rea acestei țări. Prin testamentul nobil redactat, de-acolo unde Petre Lucaciu s’a întâlnit cu făptura spiritualizată a frate­lui său Vasile, figura lui se profilează pentru sufletul vremii de azi, senină și grăitoare. Gestul lui nobil, 11 Îmbracă în lumina semănătorului ințelept, I, BR. Amenințări... Dl Manoilcscu fostul s­ubs­ecretar dela finanțe incearcă o scuză a miliardelor „păcate“ de fostul guvern cu apetitul fără precedent al unei singure zi. D sa pleacă bineînțeles, din ansamblul chelt­iuielilor. Ceea ce, desigur, îi ușurează situația. Suma astronomică de trei mi­liarde n’a putut fi pe de-antregul în­ghițită de nevoile casnice ale oilor Goga Tavi și ( ni) de moara de la Chitii i cumpărată cu 12 milioane, pe seama Ministerului de Interne. Ca totdeauna conform tradiției pă­mântului, tânărul fost flutură tricolorul urlă halt Invitând să stăm încetișor de vorbă. Adevărat — spune — că s’au chel­tuit sume enorme, dar au fost date pentru armata iar când e vorba de ar­mată orice bun român e dator să tacă. Adevărat că s’au aruncat într’o sin­gură zi la Ministerul de Interne, ca grăuniți la porumbei 250 de milioane, dar milioanele acestea erau destinate lipsurilor de cari sufereau comunele ș orașele. (Intre aceste lipsuri era și cum­părarea moarei de la Chiti­la cu suma de 12 milioane lei. N. B.) Toată expunerea tânărului apologet averescan se mărginește la generalități. In adevăr e ușor să fi aproximativ, când ai Ia îndemână terenul vast aș­ternut bancnotele celor trei miliarde. Ai toată libertatea de mișcări să faci halaripii de lămuriri. Tânărul apologet poate fi chiar admirat că se mișcă așa de sprinten printre vârfurile de cuie ale percizârilor date de presă și cari nu pot fi desmințite. La Ministerul de Instrucție s’a repar­tizat 200 milioane, din cari numai 6 milioane au o destinație precisă restul de 164 milioane ne pierde în ceața presupunerilor. Mai curioasă pare suma de 16 mi­lioane lei dată d­e ministerul de răz­­bolu „pentru preîntâmpinarea primelor cheltueli pentru realizarea tranzacției ce urmează a se încheia cu Cassa Fokker". Iată niște cheltuieli foarte circumspecte. Ele preîntâmpină mm\, primele chel­tuieli etc. Și in sfârșit suma de 10 milioane destinată pentru studiul unei eșiri la mare. Dl Manoilescu trece alăturia de a­­ceste delicte indubitabile, rece. Și ca un post scriptum al apologiei sale, a­­menință că dacă se insistă prea mult asupra acestei afaceri atât de curate va desvălui la rândul lui tabloul cassei lăsat de precedenta guvernare liberală, Stilet. Muncă) cinste) lega­­litate Flămânzirea soldaților, văduvelor, invalizilor și orfanilor Lozinca atât de ideală, muncă, cin­­ste, legalitate, cu care guvernul No. 2 al generalului Averescu s’a prezentat in fața țării la Mti 1926 a ajuns de pomină. Nu s’a pomenit un gu­vern mai avid și mai nesăturat, decât al grupării averescane, poftită cu prea multă delicatiță, să plece, îndeosebi bugetivorul de la interne a fost la înălțimea simțurilor sale patrio­tice de poet și de iubitor al poporului. Dintr’o înghițitură a sorbit frumuși ca sumă de 250 de milioane, adecă un sfert de miliard, acordat de ministerul finanțelor la distribuirea excedentului pe 1926 cu o rară generositate. Ce s o fi făcut acești bani Du­ne­­zeu știe, pentru că in socotelile ministe­rului se găsesc urme foarte slab pre­cizate. tor Dar ceea ce pare într’adevăr revoltă­este faptul, că o sumă de peste douăzeci milioane a fost luată din gura soldaților, a văduvelor, invalizilor și orfanilor de război. Astfel găsim într’un decret din 1 Oct. 1926, că n’au aprobat pe seama ministerului de interne o sumă de peste 20 de milioane cu specificații ca acestea: Lei 5 mii. pentru menținerea or­dinei publice. Lei 1.200.000 pentru diferite comi­­siuni. ntliuuus P« pagltu tt«

Next