Patria, iunie 1927 (Anul 9, nr. 97-114)
1927-06-11 / nr. 101
CluJ, SÂMBĂTă 11 IuNIe 1927 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA CLUJ, STR. REGINA MARIA 11 ANUNȚURI TARJE-PRIMEȘTE APrIJ«STRIMAJ ȘI AGENȚIJI^^B^îg^STATE . PRImăRia Orașului MuNICipal TELES VI Ia Declarațiile dlui Maniu Am publicat numărul de ieri declarațiile făcute presei din Capitală de Prezident ai partidului național țărănesc. Din ele se disprin de judecata acea limpede, înțlegerea aceea chibzuită a realități, care caracterizează intelectualitatea omului politic superior. Și se mai desprinde din cuvintele rostite d dl Maniu înțelesul nestrămutatei lucre dcri în birurcia idollor sale, care printr’o interpretare greșită la unii, răutăcioasă la alții și naivă la cei mai mulți, forma un capăt de acuză împotriva atitudinei urmărite cu o rară perseverență. S’a văzut astăzi că Hala de conduită a președintelui partidului național-țărănesc, de la care nu s’a abătut un singur moment, a fost cea adevărată. Intransigența sa in vederea schimbării rapravițiilor noastre politice a dat rezultate satisfăcătoare. Întronarea guvernului electoral solicitat de noi de șapte ani de zile a fost aprobată in fine de supremul Factor constituțonal. Actul acesta de îngăduință, conform dealtfel cu legiuirea fundamentală constitutul fără îndividuală începutul unei ere de libertate și de civilizație în politica generală a țării.* Ce ar fi fost, dacă ne-am fi lăsat și noi ademeniți, ca alții de poftitoarele îndemnuri ale stomacului? Unde ar fi ajuns țara aceasta, dacă am fi pornit și noi cu Inconștiența neghiobilor făuritori ai „Societății de mâine“, pe calea apetiturilor friptoriste? România ar fi ajuns desigur, în hatul Turciei himidiane, furată și exploatată în lăuntru, bârfită de unii și cumplrt iriită de alții, in afară. O țară condamnată pieirii sigure, când și ultima rezervă cinstită — care eram noi, — s’ar fi refeodat tristelor regimuri tradiționale. Din fericire am fost salvați în ceasul din urmă grație atitudinei hotărâte a Prezidentului nostru. * M. La Regele a ținut deci formarea unui guvern rațional cu caracter tranzitoriu cu misiunea de a face alegeri libere. După șapte ani de neobosită stăruință partidul național-țărănesc și-a văzut realizat cel mai important dintre prerogativele sale. Nu importă compoziția noului guvern, din moment, ce el este însărcinat cu o singură cea electorală, fără obligațiunea misiune, realizării unul program politic. In actuala situație importanța o are intrarea în legalitate, considerată ca un succes al politicei de rezistență a dlui Manu. Ea e chemată să normalizeze Într’o covârșitoare măsură, atât compoziția viitoarelor Corpuri legiuitoare, cât și directivele, ce se vor lua în viața de Stat.« Ce poate însemna în istoria țării un atare început de legalitate, nu constituie niciun mister pentru cercetătorii cu judecata obiectivă. Destinderea relațiilor între partide și tendințele de armonizare a preocupărilor oamenilor de stat, vor creia în viitorul apropiat platforma soldă de colaborare pentru binele obștesc, unde se vor concentra toate forțele productive ale nțiunii. Liniștea sufletească, ca o firească rezultantă a eliminării din viața publică a elementelor turbulente, răutăcioase și intrigante, va da naștere in mod firesc acelei atmosfere senine. In sânul căreia dorul de viață se înfrățește cu iubirea de patrie și cu energia spornică a îndemnului U muncă.* Acest unic rezultat ne-a dat deplină satisfacția. Misiunea actualului guvern, arătată în manifestul publicat, corespunde pe deplin vederilor partidului nostru. După îndeplinirea ci guvernul se-i va retrage, rămânănd, ca în noua formațiune să ocupăm situația indicată de succesul nostru electoral. Ideologia și programul nostru politic se vom desfășura atunci în toată libertatea convingerii noastre. Nici o îndoială, nu poate exista că vom fi biruitori. Credința noastră nestrămutată într’o democrație radicală și un naționalism curat, puse în serviciul consolidării interne și al impunerii respectului în afară, este idealul nostru conducător. Iată esența celor cuprinse în declarațiile dlui Maniu: Caracteristica lor este preciziune, convingere și patriotism. juscensiunea legalitații Se vor face alegeri libere. Chestiunea este, dacă partidele politice se vor prezenta la alegeri cu liste separate sau cu listă comună. Liste separate înseamnă luptă în fața alegătolor, repartizarea încrederii cetățenilor în partide, stabilirea raporturilor de forță între partidele politice. Listă comună inseamnă înțelegerea paradelor peste capul cetățenilor, alegeri libere camuflate, împărțirea, în familie, a locurilor de deputați și senatori, coborîrea parlamentului la rolul servil de tributar al băncii ministeriale. In cazul prim suntem în ritmul ideiei de democrație, în hoza celei mai pure doctrine constituționale, în cazul al doilea în păianjenul ideilor scâncite de teama nepopularității. Unii cred că alegeți libere sub cerul liber al României libere nu sunt cu putință. Numirile recente făcute în fotoliile minore de prefecți par a întări această părere. Iată proaspetele numiri de jandarmi: Col. Langier II. pefect la Arad; col Bălănescu D. la Timiș-Torontal; lt. col. Ignat Gh la Sălaj; lt. col. Ștefănescu Ion la Someș; lt col. Paul Ionescu la Brașov; col. Voinescu P. la Cahul; maior Panaitescu Anibal la Teleorman; căp. Chiricuță Anton la Buzău; col. Iordăchescu Târgoviște, etc, etc, etc. împotriva aparențelor, aceste fapte nu infirmă teza că se vor face alegeri libere. Pe cât suntem informați telefonic, s’au făcut intervențiile trebuincioase ca să se facă reparațiile necesare. Și se vor face. Sunt publiciști cari declamă hilartant că azi „interesele superioare nu ne permit să fim legaliști cu orice preț." Eroare, profundă eroare, orientală eroare. Legalismul este un interes superior al țării, temeiul solid al așezării sale morale. Numai printr’un restitution integrum a ideiei de legalitate ciuntite, încălcate și rănite; numai prin valorificarea principiului de legalitate este posibilă restabilirea ordinei morale în țară. Gazetele in solda materială sau intelectuală a partidului averescan, care va deceda, fiindcă nu este un partid răsărit din nevoi sociale, ci un partid personal cu o pleton de slujbași cu apetitul excitat, dar fără rădăcini în țară. Din van se trudesc să acrediteze svonul că guvernul Barbu Știrbey va fi înlocuit de un guvern Brătianu realitatea îi va desminți, căci alegerile se vor face la 7 iulie de guvernul electoral al actualului premier. In urechi cu freamătul nădejdilor rurale, în ochi cu intuiția viitorului luminos, siguri în victoria legalității, aruncând in cumpăna luptei entuziasmul și hotărârea noastră, să așteptăm calm verdictul urnei. SEVER STOICA. 3I.B.J JSXBM PJLJJFJ VB cătră alegători! Fraților! Guvernul jăfuitorilor banului public a fost silit, să se retragă după patrusprezece luni de abuzuri, ilegalități și corupție. Țara nu sa mai putut răbda, iar Suveranul, luând cunoștință de dorința țării, a hotărât o schimbare. Astfel parlamentul îmbuibaților și al fripturiștilor a fost lichidat. La cârma țării a fost chemat un nou guvern prezidat de dl Barbu Știrbey, a cărui Însărcinare este, să facă alegeri libere. După dorință Suveranului și primind garanții că voința alegătorilor va fi lăsată slobodă, partidul național-țărănesc, de sub conducerea iubitului său Prezident, dl Iuliu Maniu, a luat hotărârea să participe la actualul guvern de alegeri pentru a scoate țara din greutățile și neliniștea în care a fost aruncată de regimul căzut în vâltoarea propriilor sale păcate. Frați alegători! Țara se găsește astăzi într’o grea încurcătura. Insăuntru starea s’a înrăutățit din pricina conducerii fără pricepere și ușuratice a guvernului fripturist de tristă memorie. Administrația a fost rea. Justiția nu a funcționat cum trebuie, gospodăria țării a fost lăsată pradă exploatatorilor, producția neglijată, iar isvoarele de bogăție prădate fără nici o rușine. Bunăstarea și prosperarea cetățenilor a tânjit din cauza unei rânduieli economice nesocotite, cu opreliști de vamă întocmite nu după nevoile țârii, ci după interesele politicianilor, dornici de câștiguri nemuncite. Inafara am fost puși în încurcătură cu marii noștrii aliați. Aceștia rămăseseră uimiți de ușurința, cu care am uitat ajutotorul, ce ne-a fost oferit pentru realizarea revendicărilor noastre istorice. Frați alegători! In aceste momente de grea cumpănă țara are nevoie de ajutorul numai al celor buni. Pe cei răi ii alungă cu dispreț. Intre cei buni, între cei cari au purtat mai mult la Inimă grija de mai bine, partidul național-țărănesc a ocupat ,vine deci astăzi, când se simte mai multă nevoie el să câștige în Casa Țării locul, ce-i merită. Frați alegători! La 7 Iulie, ce vine, țara ne cheamă la o nouă probă. — Prezidentul nostru și a dat consimțământul colaborării numai cu condiția, ca forța publică, să stea la o parte. E timpul suprem, să prindă și in politica noastră urmele civilizației. Dar dacă totuși lupul nu-și va schimba năravul, noi să dovedim și cu acest prilej hotărârea noastră, de a ne impune. Au trecut peste noi vijelii și mai mari și tot nu ne-am dat Înfrânți. Să luptăm și de data aceasta cu toată energia pentru isbânda steagului nostru, pentru câ triumful este numai al celui, ce cutează. Nu vom putea răsturna greutățile ce ne apasă și birurile grele, ce ni se impun, decât ieșind biruitori în alegerile, ce vin. La luptă deci fraților cu credință în răsăritul unor zări mai bune: primul joc. Se cade ajutorul lui, ca — Comitetul de o sută al organizației ardelene al partidului național-țărănesc, e convocat pentru ziua de Miercuri 15 Iunie, orele 10 înainte de masă, în localul ziarului „Patria“. Situația politică Alegerile se vor face de guvernul Barbu Știrbey — întâlnirea Maniu—Brătianu — (Prin telefon dela corespondentul nostru special) — București, 10 iunie. — Averescanui, după desperatele încercări de a se menține la putere și după confiscările de ultima oră ordonate de dl D. Goga, fost ministru și fost poet, astăzi se îndeletnicesc cu lansarea de svonuri alarmante. Este singura lor armă, singurul lor arsenal, singura lor tactică. Cea mai formidabilă gogoriță este răspândirea svonului că guvernul Barbu Știrbey își va da demisia în cazul când până la un termen fix național-țărăniștii nu vor cădea de acord cu liberalii să prezinte liste comune la alegerile generale. Această știre este complect neadevărată. Nefundată este și știrea că după demisia guvernului Știrbey, dl Brătianu va fi încredințat cu formarea guvernului, urmând să facă și alegerile din 7 iulie. „Cuvântul“, care ar trebui să fie un ziar de informație politică independentă, se pretează la acreditarea știrilor tendențioase din sursă averescană. Prin acțiunea ei publicistică vrea să slăbească rezistența morală a cititorilor dezorientați din Ardeal, unde are cei mai mulți cititori, întâlnirea dlui Iuliu Maniu și Ionel Brătianu, care a avut loc în casele dlui Mihai Popovici a decurs în modul cel mai cordial. Dl Ionel Brătianu, deși mai în vârstă a făcut cel dintâiu pasul pentru Se întâlni cu dl Iuliu Maniu în vederea restabilirii raporturilor normale între partidul național-țărănesc și partidul liberal, intre partidul național țărănesc și partidu liberal nu există nici o înțelegere. Se pare că dl Ionel Brătianu recunoaște atitudinea greșită pe care a avut-o până acum față de partidul național-țărănesc. ANUPIX. # NUMĂRUL 101 REDACTOR RESPONSABIL SEVER STOICA ABONAMENTUL I PE UN AN. . . . . 606 LI PE ȘASE LUNI . . . 30S UI PE TREI LUNI . . . KQ L4 IN STREINĂTATE. PE UN AN..................... 3000 UI PE ȘASE LUNI. . . 1501 UI Frați țărani alegători! In ziua de 7 Iulie vor fi nouă alegeri. Nu uitați, că semnul partidului național-țărănesc, semnul vostru, este roata. Votați-o deci pentru binele vostru. Tâlharii țarii să fie dați în Judecată S’a jefuit Statul cu miliarde, iar datoriile au rămas neplătite . Ordonanțări ilegale Fostul guvern averescan, care astăzi are nerușinarea de a vorbi despre căderea sa, ca despre o victorie „morală“, a făcut cel mai scandalos jaf din câte a pomenit țara vreodată. Plecarea dela guvern a dlui O. Goga și a celorlalți foști membri al guvernului incapabilului ambițios Ion Averescu, ți-a trezit in suflet toți fiorii de indignare și revoltă, a retrageri trupelor germane din teritoriile ocupate, atât de mari au fost prădăciunile pe cari le-a făcut. S’au furat trei miliarde lei in numerar, iar statul care datorește fnruitorilor Interni peste un jumătate miliard lei, nu a achitat nici un ban din aceasta datorie, care în urma dobânzilor enorme, astăzi a ajuns să fie dublată. Tâlirii mănușați au operat cu o mai mare lipsă de conștiinți ca cei mai periculoși bandiți din țară. Terente și Munteanu apar față de acești odioși „iubitori de țară“ ca niște adevărați sfinți. Și ciudată coincidență. Banditul Terente chiar atunci a fost împușcat de către jandarmi, când căzut guvernul dilor Averescu—Goga, având astfel nenorocul să i se întunece cu totul gloria de tâlhar reputat, căci faptele lui „banditești“ apar neînsemnate găinării față de miliardele guvernulu „poporului“. Cel mai abject guvern însă, care a fost cel averescan, guvernul tâlharilor și al lichelelor flămânde, are totuș lipsa de pudoare să vorbească despre „cinstita guvernare“, atunci, când s’au furat banii funcționarilor, lăsându-i muritori de foame pe stradă. S’au făcut ordonanțări de sume mari tuturor borfașilor, cari și-au cerut plata devotamentului“ lor față de guvernul tipurilor lombrossene, sume care treceau peste 100 mii lei, fără un jurnal al Consiliului de miniștri, deși legea contabilității publice prevede că ordonanțarea lor, nu se poate face nici de un ministru sau secretar general, fără aprobarea Consiliului de miniștri. Sumele ordonanțate s’au încasat noaptea îndată după sosirea avizului, deși legea prevede, că plata nu se poate face decât după 24 ore de la sosirea avizului. Jaful a mers și mai departe. S’au acordat și gratificații grase multor suncționari superiori, gratificații de 70 —80 mii lei, pe când soldații s’mpH ai birourilor Ministerelor de jaf, trăesc in cea mai cumplită mizerie. Nu știim dacă dl. Goga a scris cândva vreo poezie sau proză intitulată „Piriteria“. Din hoțiile ce le-a făcut insă guvernul, reiese cu certitudine că beneficiarul poeziilor cu noroc, s’a ocupat mult și temeinic, de o asemenea operă, căci prin dsa, sverescanii ne-au dat o adevărată capodoperă de hoție, de care ar putea fi geloși și cei mai temuți bandiți. Justiția însă trebue să-și facă datoria. Parchetele să-și deschidă larg pușcăriile pentru a nu esclama și noi ca celebrul Caton: „cine fură pe un particular își pierde viața In lanțuri, la auri purpură cine fură comuna! Goga și tovarășii săi de piraterie și fie judecați. Un sămănător NOTE Gazetele au înregistrat la timp, gestul inginerului Petre Lucaciu, care și-a testat Academiei Române întreagă agoniseala cinstită a unei vieți de muncă. Faptul s’a pierdut apoi repede din conștiința publică, între rafturile prăfoase ale banalului fapt divers, căci actualitatea febrilă nu încrestează decât prea fugar și prea șters, răbojul faptelor semnificative, inginerul Petre Lucaciu, care prin inteligența și personalitatea sa, putea să urce culmile popularității, purtătorul unui nume întrat adânc in conștiința vremii prin figura de vajnic tribun roman a luptătorului Vasile, a rămas muncitorul tăcut și folositor, dând până in clipele-i din urmă, pildă adevărată de constructivă dragoste de neam. O broșură recentă a Academiei, despre „Succesiunea Inginerului Petre Lucaciu“ ne-a reamintit nobilul gest. Inginerul care toată viața și-a îndreptat gândul spre valorizarea și cunoașterea comorilor cari zac în pântecele bogat al pământului nostru, căci „pe când neobositul Popa Vasile, cu glasul lui de foc, voia să pregătească românimea de pe suprafață, ca să-și cucerească stăpânirea peste toată întinderea patriei române naturale, în mare parte copleșită de streini, pe atunci Petre, lucra pentru cucerirea aceleiași patrii, în adâncime". Ion Bianu, a ținut să-și manifeste același gând și aceeași dragoste și prin testament. Nimeni poate n’a arătat mai mare tragere de inimă, față de profesiunea sa, ca el; nimeni popte — dintre ai noștri — n’a pus mai multă grijă pentru continuarea operei sale, ca el. Ca ’n baladele nordice, unde spiritul celui mort se reîntoarce din când în când peste locurile dragi ale vieții, gândul lui Petre Lucaciu, materializat, a ținut să rămână în continuarea operei sale. Testamentul prevede ca lucrul cel mai important, împărțirea de burse pentru studenții la politehnică, secția minelor, ca astfel opera larg începută prin „Creditul minier", creația răposatului, să sporească, pentru bunăstarea acestei țări. Prin testamentul nobil redactat, de-acolo unde Petre Lucaciu s’a întâlnit cu făptura spiritualizată a fratelui său Vasile, figura lui se profilează pentru sufletul vremii de azi, senină și grăitoare. Gestul lui nobil, 11 Îmbracă în lumina semănătorului ințelept, I, BR. Amenințări... Dl Manoilcscu fostul subsecretar dela finanțe incearcă o scuză a miliardelor „păcate“ de fostul guvern cu apetitul fără precedent al unei singure zi. D sa pleacă bineînțeles, din ansamblul cheltiuielilor. Ceea ce, desigur, îi ușurează situația. Suma astronomică de trei miliarde n’a putut fi pe de-antregul înghițită de nevoile casnice ale oilor Goga Tavi și ( ni) de moara de la Chitii i cumpărată cu 12 milioane, pe seama Ministerului de Interne. Ca totdeauna conform tradiției pământului, tânărul fost flutură tricolorul urlă halt Invitând să stăm încetișor de vorbă. Adevărat — spune — că s’au cheltuit sume enorme, dar au fost date pentru armata iar când e vorba de armată orice bun român e dator să tacă. Adevărat că s’au aruncat într’o singură zi la Ministerul de Interne, ca grăuniți la porumbei 250 de milioane, dar milioanele acestea erau destinate lipsurilor de cari sufereau comunele ș orașele. (Intre aceste lipsuri era și cumpărarea moarei de la Chitila cu suma de 12 milioane lei. N. B.) Toată expunerea tânărului apologet averescan se mărginește la generalități. In adevăr e ușor să fi aproximativ, când ai Ia îndemână terenul vast așternut bancnotele celor trei miliarde. Ai toată libertatea de mișcări să faci halaripii de lămuriri. Tânărul apologet poate fi chiar admirat că se mișcă așa de sprinten printre vârfurile de cuie ale percizârilor date de presă și cari nu pot fi desmințite. La Ministerul de Instrucție s’a repartizat 200 milioane, din cari numai 6 milioane au o destinație precisă restul de 164 milioane ne pierde în ceața presupunerilor. Mai curioasă pare suma de 16 milioane lei dată de ministerul de războlu „pentru preîntâmpinarea primelor cheltueli pentru realizarea tranzacției ce urmează a se încheia cu Cassa Fokker". Iată niște cheltuieli foarte circumspecte. Ele preîntâmpină mm\, primele cheltuieli etc. Și in sfârșit suma de 10 milioane destinată pentru studiul unei eșiri la mare. Dl Manoilescu trece alăturia de aceste delicte indubitabile, rece. Și ca un post scriptum al apologiei sale, amenință că dacă se insistă prea mult asupra acestei afaceri atât de curate va desvălui la rândul lui tabloul cassei lăsat de precedenta guvernare liberală, Stilet. Muncă) cinste) legalitate Flămânzirea soldaților, văduvelor, invalizilor și orfanilor Lozinca atât de ideală, muncă, cinste, legalitate, cu care guvernul No. 2 al generalului Averescu s’a prezentat in fața țării la Mti 1926 a ajuns de pomină. Nu s’a pomenit un guvern mai avid și mai nesăturat, decât al grupării averescane, poftită cu prea multă delicatiță, să plece, îndeosebi bugetivorul de la interne a fost la înălțimea simțurilor sale patriotice de poet și de iubitor al poporului. Dintr’o înghițitură a sorbit frumuși ca sumă de 250 de milioane, adecă un sfert de miliard, acordat de ministerul finanțelor la distribuirea excedentului pe 1926 cu o rară generositate. Ce s o fi făcut acești bani Dunezeu știe, pentru că in socotelile ministerului se găsesc urme foarte slab precizate. tor Dar ceea ce pare într’adevăr revoltăeste faptul, că o sumă de peste douăzeci milioane a fost luată din gura soldaților, a văduvelor, invalizilor și orfanilor de război. Astfel găsim într’un decret din 1 Oct. 1926, că n’au aprobat pe seama ministerului de interne o sumă de peste 20 de milioane cu specificații ca acestea: Lei 5 mii. pentru menținerea ordinei publice. Lei 1.200.000 pentru diferite comisiuni. ntliuuus P« pagltu tt«