Patria, ianuarie 1929 (Anul 11, nr. 1-23)

1929-01-01 / nr. 1

■.fWMll 11 41 fi 1 A înmormântarea unui jeliqu de operetă (Dela redacţia noastrS, din Bucureşti) , Bucureşti’ 30 Dec. Capitala urii române,,Vi este ca o femeie capricioasă. Nicăjr ' *fi cuprin­sul globului terestru nu vei Qf*si un al doilea oraş cu atâta /anteziBau­te amestecul variat de rase, poate c/i­­ma, poate farmecul special al Dân­­bo­­viţei — sau poate toate împreună au creat Bucureştiuru o mentalitate, un temperament şi un suflet aparte. Azi, cu­ ocazia înmormântării teno­rului­­Leonard, lumea streină de ca­pitală a surprins o faţeţă de sufletul acesta special al Dâmboviţei. Ora­şul care nu are operetă ardus cu pom­pă de prinţ la ultimul său drum, pe un erou al acestui gen de teatru. Un convoiu imens de zeci de mii de persoane, în majoritate aparţinând sexului frumos, a urmat pas de pas, în ritm de pioşenie, sicriul împodobit cu sute de coroane al lui „Leonard’ Bute de automobile închise purtau cucoanele elitei, cari se rușinau să plângă un rând cu plebea, dar în schimb vărsau râuri întregi de la­crimii­■ înmormântarea lui Leonard a fost din partea capitalei o fastuoasă și impresionantă manifestare a unui, ca­priciu de femeie iubită. O recompen­să princiară pentru că cel dispărut se dăduse Bucureştiului cu mai multă patimă decât oricărei femei frumoa­se. Căci trebuie să ştiţi că miile de fe­mei cari îl plângeau azi pe Leonard, se împărţeau in două tabere mari: cele ce au fost, şi cele ce ar fi vrut să fie iubite de acest dispărut erou. Biet și sărman erou de operetă... A. B. !­ flj,,- • — -tai*#**­ Spectacole TEATRUL NATIONAL MARŢI: Secretarul general OPERA ROMANA MARŢI (Matineu): Bărbierul de„. Se­villa MI BUCURI: Ebrea, ca oaspe­t. Ida Holt­ay, dela opera din Berlin. CINEMA Cored: Steaua, dramă socială cu Oiina Gralla și W. Fuettever. Select: Domnul Marchiz, cu celebrii in­terpreţi: Gösta Eckmann şi dansa­toarea pariziană, La Jana. „EDISON”. Cele trei nopţi ale­ unui­­Don Juan, şi Un minut înainte de 12. Urania: Dama de pica. l este Junkers-Diesel neîntrecute din punc de edere technic, consumă mult mai puţină motorină decât ori­care alt motor Diesel• Are siguranţa de uzină a maşinei de vapor fiindcă nu­ are ven­tile precum şi compresorul capac de ci­lindru care la alte maşini produc con­­turbaţii Funcţionează mai liniştit decât al­e motoare cu explozie pentru că intr’un cilindru se află două pistoane cu mişcării contrarii cari se echilibrează din care cauză fundamentul co­d­ă numai pe sfert. Reprezentanţa Inginer mecanici dipl. Cluj» Strada N. Iorga No. 7 Marţi, 1 laa. — AmU XI. — Nr. 288 Lit­erare - C­ul­turale - Artistice M mmmmmmmmmu — li III II« I Uliu I—r ■■miiIII— m 1 III nu 1 I nu —I n—ni---------------~rnr-MrnnTW«iirr ■huli____________ Omagiu lui Henri Bergson „Les noirvelles littéraires” consacră întreg immbiul său din. 3 5 Decembrie marelui filosof Henri Bergson, căruia Academia din Suedia i-a d d­ecernat pre­miul­ Nobel pentru literatu­ră. Tot atât de bine ar fi meritat şi pr­emiul păcii, deoarece Bergson a exprimat totdeauna prin operile sale şi atitudinea, sa morală, iar instinct extraordinar, o voinţă ge­ni VIS de conciliaţie. Nu încape insă nici o în­­doială că marele filosof este totodată şi u­n mare literat. As­ociindu-­ne şi noi la omagiile Fran­ţei pentru marele ei om de ştiinţă, care este considerat ca cel mai mare geniu filosofic, după Descartes, c­redem de bine să publicăm câteva date biografice şi spicuiri din aprecierile oamenilor de ştiinţă din întreaga lume. Henri Bergson, de origină polonteză, s’a născut la Paris, la 18 Octombrie 1859. In atuul 1873 întră în Şcoala nor­mală superoară, de unde în 1881, iasă agregat în filosofie. După câţiva ani de profesorat în provincie, este numit pro­fesor la Paris în 1889 şi rămâne la Col­lege de France până în anul 1921. In decursul războiului pleacă­­ în interesul patriei laale în Spania şi America, iar după răzzboi devine un aprig susţină­tor al păţii mondiale. Când Societatea Naţiunilor a hotărât a numi un comi­tet de cooperaţie intelectuală, Bergson a fost ales preşedintele ei, în­ care cali­tate a activat până în anul 1925. înce­pând cu anu­l 1901 Henri Bergson este membru al Academiei ştiinţelor morale, iar din 1914 membru al Academiei fran­ceze. Primele lui conferinţe, cu cum­ a trezit interes general, datează din anii­ lui de profesor­ provincial şi tratează râsul şi politeţa. Cu prilejul cursurilor sale asupra fi­losofiei „eleaţilor” el a fost frapat de ideea ca „timpul matematicianilor nu ţine cont de acel timp interior sau acea durată, care este materia vieţei noastre filosofice.” Aprofuzînd această idee, Bergson întemeiază o nouă metoda fi­losofică. Ținta lui este să întoarcă­ omul către realitatea spirituală. Greutatea consistă însă în faptul, că omul este creat pentru orientare spre lumea ex­­terioară, că ideile lui nasc gânduri ma­teriale, cum ar putea deci face indivi­dul cunoscută prin ele o realitate spiri­tuală schimbătoare, concretă nuanţată? Pentru ca adevărul să fie înregistrat de spirit nu este nevoe de intermedierea raţiunei, deci el îşi bazează teoria pe intuiţie. Pentru a ajunge la intuiţie, spiritul trebue întors spre durata reală a timpului eterogen, ca spre o melodie. E însă nevoe a se apropia de punctul la care se reduce ideea filosofică, şi care îl apropie de intuiţie, el scapă prin tangenţă, prin logica rectilină a unui gând geometric, spaţial, şi redevine ex­terior faţă de omul sine însăşi. Son­dând propria sa personalitatea el pă­trunde cu mult înainte în interiorul său propriu, el penetrează deasemena în in­teriorul vieţii şi al realităţii. Giovanni Papini recunoaşte în Berg­son profetul aşteptat al revoluţiei me­tafizice, pe Columb al realităţii spiri­tuale absolute, răsărit după douăzeci şi cinci de secole de tatonări . D. d’Ors, de la Academia regală din Spania, zice, că numele lui Bergson pre­zida o epocă de cultură şi o dominează în întregime. Mgr. Soderblom, episcop de Upsala, îl caracterizează astfel: Bergson este maestrul gândirii moderne şi al orien­­taţiei spirituale a epocii noastre. Shuzo Kuki afirmă, că Bergson a tre­zit în japonezi gustul pentru metafizi­că. Spiritul lor secat de formalismul cri­tic al neokantismului german a primit o hrană divină prin intuiţia metafizică bergsoniană. Contesa de Noailles, răscolind prin­­tre amintirile sale, evocă figura lui ■ Bergson în faţa mormântului lui Henri Franck — un tânăr genial decedat în etate de douăzeci ani — caracterizân­­du-l astfel: „Când l-ai văzut pe Berg­son în faţa pământului săpat de morţi, când ai sorbit în prezenţa lui forţa de a suporta spectacolul injurios, ajungi a crede în necesitatea geniului, unica mângăere şi unicul ajutor”. Toate aceste aprecieri sunt omagiul suprem adus geniului latin şi îndeosebi marii Naţiuni franceze, căruia poporul român se asociază cu smerenie şi admi­raţie profundă. (x) Reviste O CARTE CE TREBUIE SA PĂ­TRUNDĂ LA SATE. Bănci populare şi cooperative săteşti de Ion Popa-Câm­­pianu prof. la Blaj. Intre principalele probleme pe care guvernul actual este h­otărit să le rezolve se află şi problema cooperaţiei. Neapărat lucrările practice vor trebui să fie precedate de o propa­gandă cât mai intensă pentru că toate satele să se documenteze asupra impor­tanţei acestei probleme. Intre mijloace­le cari pot fi de­­folos oricărui propa­gandist se află şi cartea amintită mai sus, care în şapte capitole tratează pen­tru popor în mod foarte luminos şi în­­tr’un limbaj foarte clar problema cooperaţiei, înfiinţarea de bănci popu­­lare, de lăptarii etc. Problema cooperaţiei merge la noi mână în mână cu vasta problemă a or­ganizării economice a ţărănimei. Cartea d­lui prof. Ion Popa-Câmpianu, cu cele 64 de pagini ale ei, nu costă decât 6 Lei. Preoţii şi învăţătorii noştri se pot a­­dresa oricând la O­hiciul pentru desface­rea publicaţilor strein din Cluj şi a Memorandului Nr .2. Ei cari trăesc la sate şi cunosc întreg sbuciumul de ne­putinţă al vieţii noastre economice ru­rale sunt chiar datori de a contribui la răspândirea ideii de cooperaţie în po­por. * „ÎNVĂŢĂTORUL”, organul asoc. învăţătorilor din Transilvania aduce în unul său din Inna Dec. articole de spe­cialitate semnate de dnii G. Saloş, Şt. Tătaru, şi Gr. Moian. Continuându-şi drumul început cu atâta sârguinţă acum sunt nouă ani revista aceasta pentru a cărei susţinere recentul congrese al în­văţătorilor a luat măsuri întinse, se do­vedeşte zi de zi a fi tot mai mult o tri­bună demnă de la înălţimea căreia se poate vorbi în numele întregei învăţă­­torimi din Ardeal. Notăm partea a II a articolului preşedintelui asociaţiei, d. Traian Şuteu care expune în continua­re cauzele şi motivul oprirei congresu­lui învăţătorilor ce trebuia să se ţină astă- vară la Turda stabilind definitiva concluzie că această oprire a fost un simplu act de râsbunare liberală. . „GÂNDIREA”, îşi împlineşte cu unul de pe luna­ Decemvrie al optulea an de existenţă. Mănunchiul de scrii­tori idealişti cari fac cere în jurul ei îi asigură şi pe mai departe apariţia în aceleaşi condiţiuni artistice. In acest Ul­tim număr al revistei „Gândirea” d. Gib. Mihăescu publică o nuvelă de ana­liză sufletească iar d. Emanoil Bucuţa continuă cu „Maica Domnului dela Ma­re”. Versuri semnează dnii: V. Voicu­­lescu, Ion Pillat, R. Han şi I. M. Sado­­veanu. Cronici bogate, scrise de dnii Mircea Vulcănescu, Al. Bădăuţă, Cisek, Lucian Blaga şi Vasile Băncilă, dau re­vistei un caracter de palpitantă actuali­tate. •­ Notăm cu această ocazie articolul de fond al dlui G. Călinescu, „De appari­­tione angelorum”, un studiu filozofic expus cu multă finețe literară și cu mult rafinament psichologic. Note muzicale foarte bune pt. cadou de Crăciun! Bard Album de Crăciun L- 175 Moravetz Album de Cră­ciun ..............................L. 17 Nádor Album de Crăciun L. 175 Rózsavölgyi Album de Cră­ciun ...... L. 175 Be­hoven, Schubert, Schu­hmann, Chopin etc al­bume mari de lux legate în loc de lei 480 . . L 360 Die Oper im Heim 2 volume 40 cei mai frumoase par­­t­ure de operă . . L. ISZv Bethoven, toate sonate • L 300 Havdon, Sonate volume l-IV L. 80 Mendelssohn Lieder ohne worte ...........................L. 80 Mozart, Toate sonate . L. 160 Schubert, album de cân­tec. I-VII ... . L. 160 Schumann, album de cân­tece 1—111... . . L. 160 Carmen, opera extras com­plect pentru pian . • . L. 100 Bărbierul din Sevilla extras complect pentru pian . L. 80 Traviata extras complec pentru pian . . • L 135 Toate operele atât pt. pian ca și pentru cântece și pian cu pre­turi foarte reduse-Din Husik für Alle, Aida Ba­jazzo, Bohém, Mad. Butterfly, Car­men, Cava­leria Rusticana, Faust, Povestile lui Hoffmann Jüdin, Tannhäuser, Tosca, Traviata, Tro­­badour etc. . . • L. 25—30 Din Coroana Colectlon Bach Bethoven, Borodin, Bruckner Chopin, Handel, Liszt, Mahler Mozart, Reger, Rubinstein, Schu beit Schumann. Tschaikovskv etc. broşur pe 24—30 pagini Lei 25 Cărţi ilustrate şi de poveşti, ro­mane (Erdos Renee etc.), podoabe de pom de Crăciun, mare asortiment Reducere (ie Crăciun de 10°/o Notele şi cărţile de mai sus de vân­zare în magazinul de opere mu­zicale şi librăria­­ni loi tit N Irály Cluj, Piaţa Unirii No. 15 (Casa parohială) in casa tuturor să mea­gâ ziarul„Patria“

Next