Patria, ianuarie 1929 (Anul 11, nr. 1-23)
1929-01-01 / nr. 1
■.fWMll 11 41 fi 1 A înmormântarea unui jeliqu de operetă (Dela redacţia noastrS, din Bucureşti) , Bucureşti’ 30 Dec. Capitala urii române,,Vi este ca o femeie capricioasă. Nicăjr ' *fi cuprinsul globului terestru nu vei Qf*si un al doilea oraş cu atâta /anteziBaute amestecul variat de rase, poate c/ima, poate farmecul special al Dânboviţei — sau poate toate împreună au creat Bucureştiuru o mentalitate, un temperament şi un suflet aparte. Azi, cu ocazia înmormântării tenoruluiLeonard, lumea streină de capitală a surprins o faţeţă de sufletul acesta special al Dâmboviţei. Oraşul care nu are operetă ardus cu pompă de prinţ la ultimul său drum, pe un erou al acestui gen de teatru. Un convoiu imens de zeci de mii de persoane, în majoritate aparţinând sexului frumos, a urmat pas de pas, în ritm de pioşenie, sicriul împodobit cu sute de coroane al lui „Leonard’ Bute de automobile închise purtau cucoanele elitei, cari se rușinau să plângă un rând cu plebea, dar în schimb vărsau râuri întregi de lacrimii■ înmormântarea lui Leonard a fost din partea capitalei o fastuoasă și impresionantă manifestare a unui, capriciu de femeie iubită. O recompensă princiară pentru că cel dispărut se dăduse Bucureştiului cu mai multă patimă decât oricărei femei frumoase. Căci trebuie să ştiţi că miile de femei cari îl plângeau azi pe Leonard, se împărţeau in două tabere mari: cele ce au fost, şi cele ce ar fi vrut să fie iubite de acest dispărut erou. Biet și sărman erou de operetă... A. B. ! flj,,- • — -tai*#** Spectacole TEATRUL NATIONAL MARŢI: Secretarul general OPERA ROMANA MARŢI (Matineu): Bărbierul de„. Sevilla MI BUCURI: Ebrea, ca oaspet. Ida Holtay, dela opera din Berlin. CINEMA Cored: Steaua, dramă socială cu Oiina Gralla și W. Fuettever. Select: Domnul Marchiz, cu celebrii interpreţi: Gösta Eckmann şi dansatoarea pariziană, La Jana. „EDISON”. Cele trei nopţi ale unuiDon Juan, şi Un minut înainte de 12. Urania: Dama de pica. l este Junkers-Diesel neîntrecute din punc de edere technic, consumă mult mai puţină motorină decât oricare alt motor Diesel• Are siguranţa de uzină a maşinei de vapor fiindcă nu are ventile precum şi compresorul capac de cilindru care la alte maşini produc conturbaţii Funcţionează mai liniştit decât ale motoare cu explozie pentru că intr’un cilindru se află două pistoane cu mişcării contrarii cari se echilibrează din care cauză fundamentul codă numai pe sfert. Reprezentanţa Inginer mecanici dipl. Cluj» Strada N. Iorga No. 7 Marţi, 1 laa. — AmU XI. — Nr. 288 Literare - Culturale - Artistice M mmmmmmmmmu — li III II« I Uliu I—r ■■miiIII— m 1 III nu 1 I nu —I n—ni---------------~rnr-MrnnTW«iirr ■huli____________ Omagiu lui Henri Bergson „Les noirvelles littéraires” consacră întreg immbiul său din. 3 5 Decembrie marelui filosof Henri Bergson, căruia Academia din Suedia i-a d decernat premiul Nobel pentru literatură. Tot atât de bine ar fi meritat şi premiul păcii, deoarece Bergson a exprimat totdeauna prin operile sale şi atitudinea, sa morală, iar instinct extraordinar, o voinţă geni VIS de conciliaţie. Nu încape insă nici o îndoială că marele filosof este totodată şi un mare literat. Asociindu-ne şi noi la omagiile Franţei pentru marele ei om de ştiinţă, care este considerat ca cel mai mare geniu filosofic, după Descartes, credem de bine să publicăm câteva date biografice şi spicuiri din aprecierile oamenilor de ştiinţă din întreaga lume. Henri Bergson, de origină polonteză, s’a născut la Paris, la 18 Octombrie 1859. In atuul 1873 întră în Şcoala normală superoară, de unde în 1881, iasă agregat în filosofie. După câţiva ani de profesorat în provincie, este numit profesor la Paris în 1889 şi rămâne la College de France până în anul 1921. In decursul războiului pleacă în interesul patriei laale în Spania şi America, iar după răzzboi devine un aprig susţinător al păţii mondiale. Când Societatea Naţiunilor a hotărât a numi un comitet de cooperaţie intelectuală, Bergson a fost ales preşedintele ei, în care calitate a activat până în anul 1925. începând cu anul 1901 Henri Bergson este membru al Academiei ştiinţelor morale, iar din 1914 membru al Academiei franceze. Primele lui conferinţe, cu cum a trezit interes general, datează din anii lui de profesor provincial şi tratează râsul şi politeţa. Cu prilejul cursurilor sale asupra filosofiei „eleaţilor” el a fost frapat de ideea ca „timpul matematicianilor nu ţine cont de acel timp interior sau acea durată, care este materia vieţei noastre filosofice.” Aprofuzînd această idee, Bergson întemeiază o nouă metoda filosofică. Ținta lui este să întoarcă omul către realitatea spirituală. Greutatea consistă însă în faptul, că omul este creat pentru orientare spre lumea exterioară, că ideile lui nasc gânduri materiale, cum ar putea deci face individul cunoscută prin ele o realitate spirituală schimbătoare, concretă nuanţată? Pentru ca adevărul să fie înregistrat de spirit nu este nevoe de intermedierea raţiunei, deci el îşi bazează teoria pe intuiţie. Pentru a ajunge la intuiţie, spiritul trebue întors spre durata reală a timpului eterogen, ca spre o melodie. E însă nevoe a se apropia de punctul la care se reduce ideea filosofică, şi care îl apropie de intuiţie, el scapă prin tangenţă, prin logica rectilină a unui gând geometric, spaţial, şi redevine exterior faţă de omul sine însăşi. Sondând propria sa personalitatea el pătrunde cu mult înainte în interiorul său propriu, el penetrează deasemena în interiorul vieţii şi al realităţii. Giovanni Papini recunoaşte în Bergson profetul aşteptat al revoluţiei metafizice, pe Columb al realităţii spirituale absolute, răsărit după douăzeci şi cinci de secole de tatonări . D. d’Ors, de la Academia regală din Spania, zice, că numele lui Bergson prezida o epocă de cultură şi o dominează în întregime. Mgr. Soderblom, episcop de Upsala, îl caracterizează astfel: Bergson este maestrul gândirii moderne şi al orientaţiei spirituale a epocii noastre. Shuzo Kuki afirmă, că Bergson a trezit în japonezi gustul pentru metafizică. Spiritul lor secat de formalismul critic al neokantismului german a primit o hrană divină prin intuiţia metafizică bergsoniană. Contesa de Noailles, răscolind printre amintirile sale, evocă figura lui ■ Bergson în faţa mormântului lui Henri Franck — un tânăr genial decedat în etate de douăzeci ani — caracterizându-l astfel: „Când l-ai văzut pe Bergson în faţa pământului săpat de morţi, când ai sorbit în prezenţa lui forţa de a suporta spectacolul injurios, ajungi a crede în necesitatea geniului, unica mângăere şi unicul ajutor”. Toate aceste aprecieri sunt omagiul suprem adus geniului latin şi îndeosebi marii Naţiuni franceze, căruia poporul român se asociază cu smerenie şi admiraţie profundă. (x) Reviste O CARTE CE TREBUIE SA PĂTRUNDĂ LA SATE. Bănci populare şi cooperative săteşti de Ion Popa-Câmpianu prof. la Blaj. Intre principalele probleme pe care guvernul actual este hotărit să le rezolve se află şi problema cooperaţiei. Neapărat lucrările practice vor trebui să fie precedate de o propagandă cât mai intensă pentru că toate satele să se documenteze asupra importanţei acestei probleme. Intre mijloacele cari pot fi defolos oricărui propagandist se află şi cartea amintită mai sus, care în şapte capitole tratează pentru popor în mod foarte luminos şi într’un limbaj foarte clar problema cooperaţiei, înfiinţarea de bănci populare, de lăptarii etc. Problema cooperaţiei merge la noi mână în mână cu vasta problemă a organizării economice a ţărănimei. Cartea dlui prof. Ion Popa-Câmpianu, cu cele 64 de pagini ale ei, nu costă decât 6 Lei. Preoţii şi învăţătorii noştri se pot adresa oricând la Ohiciul pentru desfacerea publicaţilor strein din Cluj şi a Memorandului Nr .2. Ei cari trăesc la sate şi cunosc întreg sbuciumul de neputinţă al vieţii noastre economice rurale sunt chiar datori de a contribui la răspândirea ideii de cooperaţie în popor. * „ÎNVĂŢĂTORUL”, organul asoc. învăţătorilor din Transilvania aduce în unul său din Inna Dec. articole de specialitate semnate de dnii G. Saloş, Şt. Tătaru, şi Gr. Moian. Continuându-şi drumul început cu atâta sârguinţă acum sunt nouă ani revista aceasta pentru a cărei susţinere recentul congrese al învăţătorilor a luat măsuri întinse, se dovedeşte zi de zi a fi tot mai mult o tribună demnă de la înălţimea căreia se poate vorbi în numele întregei învăţătorimi din Ardeal. Notăm partea a II a articolului preşedintelui asociaţiei, d. Traian Şuteu care expune în continuare cauzele şi motivul oprirei congresului învăţătorilor ce trebuia să se ţină astă- vară la Turda stabilind definitiva concluzie că această oprire a fost un simplu act de râsbunare liberală. . „GÂNDIREA”, îşi împlineşte cu unul de pe luna Decemvrie al optulea an de existenţă. Mănunchiul de scriitori idealişti cari fac cere în jurul ei îi asigură şi pe mai departe apariţia în aceleaşi condiţiuni artistice. In acest Ultim număr al revistei „Gândirea” d. Gib. Mihăescu publică o nuvelă de analiză sufletească iar d. Emanoil Bucuţa continuă cu „Maica Domnului dela Mare”. Versuri semnează dnii: V. Voiculescu, Ion Pillat, R. Han şi I. M. Sadoveanu. Cronici bogate, scrise de dnii Mircea Vulcănescu, Al. Bădăuţă, Cisek, Lucian Blaga şi Vasile Băncilă, dau revistei un caracter de palpitantă actualitate. • Notăm cu această ocazie articolul de fond al dlui G. Călinescu, „De apparitione angelorum”, un studiu filozofic expus cu multă finețe literară și cu mult rafinament psichologic. Note muzicale foarte bune pt. cadou de Crăciun! Bard Album de Crăciun L- 175 Moravetz Album de Crăciun ..............................L. 17 Nádor Album de Crăciun L. 175 Rózsavölgyi Album de Crăciun ...... L. 175 Behoven, Schubert, Schuhmann, Chopin etc albume mari de lux legate în loc de lei 480 . . L 360 Die Oper im Heim 2 volume 40 cei mai frumoase parture de operă . . L. ISZv Bethoven, toate sonate • L 300 Havdon, Sonate volume l-IV L. 80 Mendelssohn Lieder ohne worte ...........................L. 80 Mozart, Toate sonate . L. 160 Schubert, album de cântec. I-VII ... . L. 160 Schumann, album de cântece 1—111... . . L. 160 Carmen, opera extras complect pentru pian . • . L. 100 Bărbierul din Sevilla extras complect pentru pian . L. 80 Traviata extras complec pentru pian . . • L 135 Toate operele atât pt. pian ca și pentru cântece și pian cu preturi foarte reduse-Din Husik für Alle, Aida Bajazzo, Bohém, Mad. Butterfly, Carmen, Cavaleria Rusticana, Faust, Povestile lui Hoffmann Jüdin, Tannhäuser, Tosca, Traviata, Trobadour etc. . . • L. 25—30 Din Coroana Colectlon Bach Bethoven, Borodin, Bruckner Chopin, Handel, Liszt, Mahler Mozart, Reger, Rubinstein, Schu beit Schumann. Tschaikovskv etc. broşur pe 24—30 pagini Lei 25 Cărţi ilustrate şi de poveşti, romane (Erdos Renee etc.), podoabe de pom de Crăciun, mare asortiment Reducere (ie Crăciun de 10°/o Notele şi cărţile de mai sus de vânzare în magazinul de opere muzicale şi librăriani loi tit N Irály Cluj, Piaţa Unirii No. 15 (Casa parohială) in casa tuturor să meagâ ziarul„Patria“