Patria, octombrie 1931 (Anul 13, nr. 214-237)
1931-10-14 / nr. 225
PATRIA I Fii șoferui tău Insusit Au început înscrierile în ICOâlfl de $OlCnri mp ^ clemă după nivelul din străinătate, autorizată de Mi- ^ ^ misterul de Interne. Curs separat pentru doamne și ^ ^ domni iubitori de sport, precum și pentru conducători de meserie înscrierile se fac dela 9—1 a. m ^ 5—7 p. m.n Căi. Regele feudinand 30 etaj p .a 858 ___________ ^ MIEZICURI, 14 Oct. Anul XIII. No. 225. AICA PUBLICITATE A 1 %«(tilografă perfectă în lirmână, maghiară puțin fran germană cu lucrările de birou. Ai ziar sub Destoinică“. " ■aut 5 camere confort cu gradină mare ■ aproape de centru Adresa la ziar. 19 D « închiriat casă cu trei camere> bucătărie, și eventual bac. Str. Prof Marinesti 39. 851 De vânzare 2 parțele pentru locuri de case cu suprafață de 492 st. □ lângă fabrica de mobile Transilvania, o casă cu 3 camere, dependințe, curte și grădină în Calea Lungă 48. Imobilul din Str. Romulus 18, compus din 5 camere, 3 localuri de prăvălii și dependințe Pădure cu întindere de circa 600 hectare, din care 250 Ha. pădure seculară, iar restul cu vechime de peste 40 ani. Es nra fag, puțin brad. Lesne de exploatat. Informațiuni se pot primi dela Dr. Romulus Fersigan advocat Cluj, Str. Regina Maria 42 et. N. 853 De închiriat în casă nouă soi:umte cu una camere, și două camere confort, chirie avantajoasă, se poate prelua imediat. Informațiuni: Piața Unirii Nr 5 Postăvăria Rigo. 841 ^e vânzare cu preț avantajos o tr *vadă cu pomi și struguri, casă pentru locuit Str. Grigorescu 80 Informațiuni • Postăvăria Rigo, Piața Unirii 5. 841 Trandafiri ieftini, pomi fructiferi, aranjează grădini în loc și în provincie A. Sntylank grădinar. Cluj, Strada Gen. Grigoresti 104 souterani. 852 Ași da fetița mea de 2 ani unei familii bune, iubitoare de copi. Adresa la ziar. ___________________20 Rg. Caut una sau două camere mobilate, antreu, baie aproape de piață, intrare separată. Adresa la adivi ziarului: 855 închiriat ieftin 2 camere mobilată sau fără. Str. Casianu 91.* SiG Apartament modern cu 5 camere de închiriat citla 1 Nov în Calea Regele Ferdinand Nr. 79. 857 O locuință frumoasă din 3 odăi cu tot confortul din cauză de mutare pe 1 Nov. se închiriază. Adresa: Str. Mica No. 42. 859 invilid de războiu cu soție fără copii caută loc de portar sau alt serviciu. 22 au asociat Biroul advocațial Cluj. Birou vechiu și bine introdus. Oferte la adm. ziarului sub Viitorul*. 23 Rg. D e închiriat în centru 4 camerebaie și bucătărie. Adresa la adm. ziarului »Patria*. 24 Rg. E închiriat două camere mobilate DD sau remobilate în Str. Grâu 40. 25 e vânzare grădină pozițe admirabilă Str. Grigorescu cu preț foarte convenabil. Informațiuni: Piața Unirii 2 portar. 860 Cameră frumoasă cu intrare separată, cu întrebuințarea băii în Cal. Regele Ferdinand și goală eftin de închiriat 861 Pomi iucolori arbori de aleă, trandafiri, puiți de pomi cu prețuri reduse Pepiniere de pomi aitoiți ai instituției agricole Mediaș. Plantați toamna, că aveți succes. Preț curent gratuit 807 sau eventuale depozitări de limUI I mobile, In interesul dvoastră propriu efectuați numai prin Societatea de trans- N NhKIO** 8*ața Unirii No. 4. porturi Prin notă telefonică încredințatul nostru se deplasează la fața locului. Telefon 286, 1296 88 vite altoite Portalioi și butași cu rădăcini livrează din soiurile cele mai cunoscute, în calitatea cea mai bună garantat soiuri autentice: FR. CASPARI, MEDIAȘ, Județul Târnava-mare Catalog gratuit. Specialitatea Neuburger*. 87 despoiați de dreptul de vot. Atât în serviciile statului, cât și în cele pariticulare, I.uitații nec ăsătitoriți nu s'ar cuveni să primească decât i.-ifilare minimale, cât tocmai e ailistilul necesar pentru un traiu modest și o iimbră că iminte modeistă. Niciodata, celor ne [UNK]ăs-să'toriți r'ă U'U li-i se plătească arab lalii. Să nu li-s(- perifită: nici un lux, pentru că nu-l merită, iar a.c tele de imorali.Lal‘ «exuală sa fie totdeaunul ,și cât mai aspru jedep.'țte. O astfel de lege va <'on»trange ]]e bărbați să se căsătorească la timp, întrucât, casă,soi'ia le-ar aduce avantagii, nu dezavantagii. Ce se va întâmpla însă cu bărbații, «ici din motive acceptabile nu vor putea fi admiși la căsătorie'.' Ce să se întâmple'.' Vor fi supuși și ei trata.meniorii aplicat altor celibatarii, fără să aibă motive de nemulțumire. i.bărbaților necăsătoriți li-sar putea reduce chiair și proprietatea mobilă ori imobilă la minismul necesar existentei, expropriindu-si restul pentru a se distribui familiilor sărace. .Mijloacele acestea ar fi la toată întâmplarea radicale, dar ducăltoire la sceyp. Bărbații ar scăpa de robia prejudiciilor, iar pentru femei, dreptul la casatorie, drept asigurat prin legea naturală, n’ar mai fi iluzoriu. S’ar soluțina problema feminină, iar această soluționare în eaiînnă un uriaș pas în:"inierăire" soluționarea calorlalte probleme sociale. Vor spune lunii, probabil, că rândurile de mai sus cupriind niște simple păreri libere. Reiestora sa raspind: libere, dar, adevărate. ADELINA ISTRATE Jud. Alba Librăria Damian Foltean, Alba-Iulia. Librăria Bernad Weisz, Alba-Iulia. Ana Gross, Sebeș, Iosif Vereș, Ocnele Mureșului. „Românul” s. a., Aiud. Fenichel Lazar, mare corn. Aiud. Librăria Minerva, Aiud. Librăria Jiisip Banciu, Ocnele Mureș. George Paul comerciant, Zlatna. Fund. Cult. Voevod Mihai, Teiușoara. Iosif Berko comerciant, Teiuș. Librăria Doina Teiuș, Chioșcul de ziare Sturza, Abrud. Jud. Bihor Hegedűs birou de ziare, Oradea. Fundația Culturală gara, Oradea. Librăria Doina, Beiuș, Iuliu Izsak, Beliu, Weisz Izidor, Tinca. Jud. Ciul Kalman Mózes dep. de ziare, Huedin Domokos Zoltán, Ciucea. Horvath Sándor, Sărmașul-Mare. lud. Cara$ E. Tișmonariu, dep. de ziare, Oravița. Tipografia Felix Weisz, Oravița. Fr. Deutsch dep. de ziare, Reșița. lud. Ciuc Boden Rudolf, Oheorgheni. lud. Cerndup Fund. Cult. Voevod Mihai, Gara Cernăuți. lud. Constanța Dep. Central de ziare, Țeposu et Năpăria, Constanța. jud. Gorj Angel Ionescu, tip de ziare, Tg -Julud. Brad of Staicu dep. de ziare. Brașov. Fund. Cult. Voevodul Mihai, gara Brașov. jud. Hunedoara Librăria E. Pascha, Lupeni. Libr. Universală, Hațeg. Gheorghe Roth, Brad. Nagy Balint, Hațeg. Jiul Cultural, Petroșani. Fund. Cult. Voevodul Mihai, gara Petroșani. Libr. Ștefan Szabó, Petroșani. Adolf Hirsch, Deva. Libr. Românească. Deva. N. Țintea, Hunedoara. Librăria Szabó, Lupeni. Volsenik Berta, Vulcan. Fund.Cult. Voevodului Mihai Simeria. Tutungeria Budoi, Orăștie. H. Spitra, Orăștie. Iosif Raț, Lonea, Gyöngyösi Gyula, Cugir. Librăria Branga, Orăștie. Tutungeria Ecaterina Enciu, Petroșeni. lud. Bacdu Lazar Vamstok, dep. de ziare Onești. ind. Pntna Libr. Curentul, Mărășești. lud. Mureș Eîsig Emanuel, Băile-Borsec. Uleșan Mihail Bazar", Băile-Sovata, Librăria Nouă, Reghin, Pal Tamáșné, Toplița, Victor Tomuța, Band. Baky Albert, Gurghiu. Biroul Central de ziare, Tg.Mureș. Fund. Cult. Voevodul Mihai, Gara Tg.-Mureș lud. Odorheiu Libr. și Tipografia s. a. Odorheiu Ilie Maftei dep. de ziare, Odorheiu lud. MaraUiureș Hoiman Anghel dep. ziare Sighet. Fund. Cult. Voevod Mihai, gara Sighet. Basch Eugen, Vișeul de sus. Fund. Cult. Voevod Mihai, Gara Sighet. jud. Viașca Cartea Românească, Giurgiu. lud. arad Löbl dep. de ziare. Arad. Fund. Cult. Voevodului Mihai, gara Arad. Ioan Raden, Radna. Marcus Weisz, Nădlac, Kauffman Mann, Chișinău-Criș. jud. radâraș Tipografia Ioan Hațiegan, Făgăraș jud. Treiscaune Margareta Androwschi, dep. de ziare, Băile Tușnad, Fundația Culturală Voevodul Mihai, gara Sft. Gheorghe. jud. Timiș I. Barbier librar, Jimbolia. Biroul de ziare A. B. C. Timișoara. Harasty Hermina, Buziaș, fond. Cult. Voevodului Mihai, gara Timișoara. . I. Friss dep. de ziare, Sânicolaulmare, Librăria „Gladys»", Lipova, jud. Noisand Grünberg, Bistrița. Librăria Gustav Zickely, Bistrița. Albert Binder, Bistrița. Ernest Hagier, Bistrița. Dumitru N. Nistor, Năsăud. Iosif Sabo comerciant, Rodna. Istrate Ilie dep. de ziare Ilva-mică. Scridon Silviu, Sângeorz-Băi. Sabo Apter, Colibița. jud. Scilal Văd. Taub Samuel, Careii-mari. Samuel Seres, Zalau. Librăria „Globus“, Zalau. Biroul de ziare „Costa“, Șimleul Silvaniei, Goldstein Lipot, Valea lui Mihai, Tutungeria Antal, Tășnad, Mihai Székely, Jibou, jud. Sath-Mare Biroul de ziare „Szamos“ Satu-Gizella Hecht, Satu-Mare. Fund. Cult. Voevodului Mihai, gara Satu-Mare. Librăria Mercur, Șomcuta-Mare. Sárközi Martin, Baia Mare. Văd. Heller Hugane, Halmen. Daesek Péter, Baia Spric. Markovits Adolf Seini. Ind. Someș Halil Bilal, dep. de ziare. Gherla. Nagy Péter, Dej. Fund. Cult. Voevodul Mihai, gara Dej. Ioan Murányi dep. de ziare. Beclean. Gheorghe Filip tutung. Gherla. Lazar David, Reteag. Verbiczky Géza, Ileanda mare. Iad. Soferta Fund. Cult. V. Mihai, gara Caransebeș. Tutungeria Văd. Haas, Caransebeș. Librăria Otto Steinbruck, Orșova. Librăria Diecezană, Lugoj. Librăria Patria, Lugoj. Fund. Cult. Voevod Mihai, gara Lugoj. T. Dumitrescu, Băile Herculane. Mangatich loan, Mehadia. H. Costovici, Băile Herculane. Librăria Cartea Banatului, Caransebeș. jud. Tardd Libr. Iosif Fossy Turda. Librăria Arieșul, Turda. Văd. Weisz Mor Ludoș, Szoker Mihai, gara Câmpia Turzii. Libr. V. Mariș. Câmpeni. Fund. Cult. Voevod Mihai, gara Răsboieni. lud. Td. Caramica Libr. Seminarială, Blaj. Dăniilă Boilă dep. de ziare Diciosânmărtin. Libr. Cartea Rom., Diciosânmartin. Libr. Cartea Românească Dumbrăveni. lud. Tomnafd-mare Zaharia Stajer, Sighișoara. Fund. Cult. Voevodului Mihai,gara Sighișoara. Gh. Lloyd, dep. de ziare, Hașfalău. Fund. Cult. Voevodului Mihai, gara Copșa mică. Vaczy Maria, Mediaș. Jad. Sibiu Karl Engber dep. de ziare. Sibiu Fund. Cult. Voevod Mihai ,gara Sibiul Centrala revistelor „Princess“ Sibiu. I. Henteș, Gena Sibiului, Iulius Konia, Sibiu. Văd. P. Sâintion, Băile Ocna-Sibiului. Onisifor N. Răcuciu, Săliște. Dobra Coman Lungu, Rășinari. Tutungeria Grün Eugenia, Sibiu. — Dda trim-isnl noslrti special. — ORAUEA. — Deși criaji economică a lovit deo potrivă toate orașele din Ardeal .și România întreagă, totuși când între‘r;HizL o anchetă socială în fiecare cintru și iei contact cu figurile reprezentative ale vieții economice, — auzi ca o rină constatare, care sună la fel : „In iațul nostru se simte mai mul decât in oricare alt oraș și ravagiile cumplite ale depresiunei economice“. Un Oradea, toată lumea se tânguie iar mentațiile nu mai iau sfârșit,și fiecare iute să-ți explice cât de înfloritor a fost acest oraș acum zece ani, și cum a decăzut astăzi, zeci de falnici șii-au încetat activitatea ,și sute de comercianți și-au închis prăvăliile. Evident că am renunțat să stau de Casă cu aceia, cari țineau să-mi expdice că sub unguri situația Orăzii a fost mai bimă. Pe noi ne interesează aemn un lucru : Ce-i de făcut, ca să salvăm Oradea, ce se poate întremindei peintru a produce o înviorare a vieții comerciale și industriale, ca și șomajul să scadă în acest oraș, în afară de cei mulți cari ,se tot plâng și pufă'e de indignare — spirite negative dar pasive — găsești în acest oraș, bărbați competenți, financiari cu'('de experiență, cari ca șii istoricul, cântăresc și sistematizează realitățilei date, pătrund în adâncul faptelor certe, — și știu să dea, și .soluțiuni .sănătoase. ROLUL. BANCI NAȚIONALE Dăm mai jos de suldă, declara viile interesante Ce ni se-a făcut un director de l'iincă din Oradea, cu privire la măsurile urgente, cari dacă le-ar lua noul guvern — asipectul Orăzii în câteva luni chiar ar fi cu totul altul. — E inutil începe financiarul din Oradea — să vă descriu în culori negre stările din acest oraș. Prefer să vă înșir a.i o serie de propunerii pozitive : 1) Banca Națională să acarde de acțivii înainte credite mai mari pentru 0radea. In raport cu alte orașe — cum sunt Timișoara, Arad, Lugojul, — deși în aceste orașe procentul populației e mai redus cu 20% ca, la Oradea, — au beneficiat de credite în cincit mai mar'i' obeșit acest oraș. Că Oradea ai fost neglijată în anii din urmă de Banca Națională, vina o TX>artă mai mult fostul conducător al Filialei Băncii Naționale din Oradea, care nu s’a prea intereesat de piața Orăzii. De fapt la Oradea, Banca Națională nici n’a pierdut, nici m’a riscat nimc până acum, în schimb la Arad și Timișoara în urma unor mari presiunni politice, Banca Națională acordând crerute mai mari unor Bănci prost conduse, — a pierdut acolo milioane și milioane. Repet dar , Banca Națională dacă ar inut da credite mrai importante Băncilor și fabricelor din Oradea — ar contribui foarte mult la înviorarea pieții acestui oraș. STATUL ȘI POLITICA RECONSTRUCȚIUNI 2) ( nouă politică de instrucțiuni trebuie să inaugureze statul la Oradea. De ani de aile nici o instituție de stat 11'a zidit nimic în acest oraș. Fxcei)țție face numai Direcția C. E. H. care a zidit o singură casă. Altfel tot ce s’a găsit ca edificii publice și comumile, au fost pur și_.simplu j)reluiate. expropriate. A.Șiu de pildă, cazărmile — sunt edificii ale i’rimărieii, și au fost zidite cu banii contribuabililor din Oradea. A'i cuvertit ca Ministerul de războiu S’ar .să plătească regulat chirie, comunei Onadm, pentru aceste cazărmi. Dar nu plătește nimic. Școlile de stat de asemieunosc, au fost instalați în școlile comunale — în loc să se zidescă ,școlii de stat,sau să se plătească chirie Primăriei, ca aceasta ,să diispute de fonduriii pentru o politică rațională de construcțiune. Mai departe , li s-a luat Camerei de Comerț din Oradea edificiul ei, care a fost transformat în școala superioară de comerț de fete, fără să i se plătească vre o chirie. Ori Camera de Comerț din Oradea niai bogată și totuși a fost silită să se mute în altă clădire. Iată de ce, cred că nu cerem prieia mult, când propunem ca Ministerul de războiu vȘ ii Ministerul instrucției biblice, lîentru numeroșii ofițeri, fiincionari, profesori și familiile lor, carii au venit din vechiul regat, i pentru acesta — să se încîniapă o serie de constricțiunii. — locuințe ieftine. Căci dacă autoritățile statului, ar zidi manivi necesitățile lor, — în loc să aca|aveze edificiile vechi ale Primăriei sau particularilor — lucru de altfel foarte comod, dar anti-social și contra intereselor orașului. — atunci într’un an s'ar schimb, multe la Oradea. ■ BANII SCOȘI DIN .JUDEȚ .LA HAMATE IN JUDEȚ 3) In altă ordine de idei — contiiuă directorul de bancă din Oradea, — credeți că cerem prea mult, când spunem, că de pe urma legii drumurilor, numai din orașul nostru se încasează de la contribuabilii ])este 7 milioane anual, apoi cât se adună din întreg județul Bihor ? —"Și totuși străzile din Oradea rămân nereparate, și șoselele din județul Bihor sunt în cel mai trist hal. Credeți că cerem prea mult când cerem ca taxele de milioane încasație din județul nostru pe baza legii drumurilor să rămână în județul nostru^ ientru folosul județului nostru, neintru repara raxulnumirilor, iar nu cu banii noștri ,să se rejpare șoselele altor județe. Avem și noi șomerii noștri. Să li se dea posibilitatea de muncă. 4) Comenzile mar dor instruiri de stat să se efectueze ,și la Oradea. Căile ferate să comande vagoane și locomotive la marile uzine din Oradea. Ministerul da războiu să comande bocanci, cuzme dela munciroasele fală,ci de incălțăminte din Oradea și astfel sarciaile lucru, la sute de muncitori, cari acualmente flămânzesc ]Hî străzile trăzii. In lu’ivința aceasta vă pot da următorul detaliu: Fabrica Rimanoczi primise cu câțiva ani in urmă, comenzi însemnate bi locomotive dela Direct tr C. F. R. In acest .SC011, fabr îca făcuse investiții de milioane, ca să aibe cea mai perfectă instalație de mașini și' utensile pentru efortuai'cai de locomotive. EA este un an de activitate în direcția aceasta însă, — în .se retrage fabrice din Oradea comenzile — sub cuvânt că : „Nu putem da comenzi ciar de importante intr’un oraș le graniță. Mai afiră fabrica in interiorul țării“. TRAGEDIA OUASELOR DELA GRANIȚA După o astfel de concepție nenorocită, toate orașele noastre de frontieră sunt condamnite la moarte prin inaniție. ] râi flasicitate. E destul să vă aminitim ce orașe ar intra atunci în aceasta categorie: Timișoara, Arad, Oradea, Valea lui Mihai. Case,'î-Mari, Satu-Mare, Sighet ,■ 0itesc deocamdată numai ele orașele de Lî, din ArdVL Față de această greșită concepție, noi opunem concepția activă constructivă, în sensul, că și orașele noastre de la graniță au drept la viață și autoritățile de stat trebuie să supuie unui tratament egal Orașele dela frontiera, fabricele noastre lela frontieră) cu orașele și fabricele din centrul țării. Ba mai mult decat ataLi, e nevoie lamtru a scoate din cumplita criză ora" șele dela frontieră, să se facă un tarif preferenț nol de și partea Ministerelor de comunicații de industrie și de finanțe, pentru o seriei de produse ce se aduc din vtchiul regal în orașele noastre de grat’.iță. Să luăm de ]unda, păcura. Atât uzina tectrică din Oradea cât și alte fabrici voiesc ,să treacă la încălzitul cu păcura, socotit ca cel mai ieftin combustibil. I Dar un vaigon de păcură care costă ăOO0 lei în valea Prabovei, — mai mai trans-portul până Oradea costă semarat 80000 I lei. Unde e clar rentabilitatea? Dacă s’iar admite un tarif preferențial in materie de transport, — atunci (»le ro.IKK) vagoane de lemne, și scânduri, (lepozdaiie la Oradea și împrejurimi. — ce IUI ]K)t fi exportate acum în Ungaria, din cauza marilor taxe de import (581 engö de vagon de lemne) — ceeace ai iNsit drept urmare, imobilizarea liniii stocle lemne de peste 200 milioane INi — ar putea fi transportate spre Galați, ]pentru Orient, — dacă Căile Srarate Române ar ține ,se amă și de nevoile locale, neționale, și ar introduce tailiful preferențial. Cu aceste propuneri, directorul de bancă Un Oradea își încheie declarațiile. Iată dar atâtea și atâtea propuneri interesante și bine întemeiaite, cari, dacă ar fi luate în considerare de factorii autorizați și s’ar traduce în fapt — s’ar schimba în scurt timp stările economice și sociale d.și Oradea ca și ale altor or ișule la granița, unde se pot aplica aceleași norme. LEONARD PAUKEROW. In dicniiunea cititorilor noștri. Ziarul „Patria“ se află zilnic spre vânzare în județele de mai jos la următorii depozitari de ziare: Să salvăm Oradea! Ce Se poate face in acest centru ardelenesc, pentru a produce o înviorare a activitatii Industriale. comerciale $1 diminuarea romajului — O vastă anchetă ~ Standardizarea presei confesionale - Probleme de meditat — Păr. A. Gabor în „Sentinela Catolică” din Iași duce o vie campanie pentru întemeierea unui cotidian catolic românesc în București. In favorul ideii sale aduce când nimerite argumente, când altele mai puțin nimerite. Un lucru nu se poate tărgădui : că e bine ca, în capitala țării, să existe un organ, români și catolic. Un organ dre care să-l poată i orice român și orice catolic. .Așa fiind, noi unii nu găsim lipsită de orice critică inițiativa Mgr. Fiedler do Ur îinființa un cotidian catolic de limbă maghiară în Oradea. N’am avea nimic de zis, dacă un astfel de organ ar apărea în Alba-Iulia, într'o eparhie eminamente maghiară. Dar, în dieceza de Oradea—Satu-Mare, într’o dieceză eminamentă mixtă, în care cel puțin o treime din credincioși sunt șaibî și dacă aceștia sunt azi numai o treime pricinal — s’o spunem verde — zelul maghiar iizant al predecesorilor Mgr. Fiedler din zilele lui Franz Jesef. Afară de asta, la frontieră, un organ cotidian de limbă maghiară,pentru o eparhie maghiarogermană nu e cea mai fericită inițiativă a noului episcop. Nimeni nu poate pune la îmbizilă bunele și creștineștile intenzi mi alle U. S. S. Dar nu se știe, dacă rezultabile vor răspunde intențiuniilor. De aceea marimistim că cele cinci milioane ale ei>iscopii ei ar fi dat mult mai bune roade spirituale, întrebuințate altfel. Uite, spre pildă, ce face arhiepiscopul latin al Bucureștilor. Arhidieceza latină e o dieceză germano-italiano-româno-maghiară. Aci, în București, a părții o foaie săptămânală „Enkarister Gontagblatt”. Una la fel aplărea la Timișoara, o dieceză germano-ungaroromână. Mgr. Cisar s’a înțeles cu Mgr. l^acha și „Temesvarer Sonbaigsblatt“ s’ia contopit cu foița din București în așa fel ca în Timișoara apare o foaie catolică de limbă germaiă pentru folosul catolicilor germani din ambele el>arhii.Nu ar fi fost mai bine ca Mgr. Eichler să ceară ca „Tagblatt‘‘-ul din Timișoara să deservească și pe fiii săi sufletești de limbă germană și, la rându-i să se înțeleagă cu Mgr. Majlăth că forța săptămânală din Alba-Iulia să se despoite și să deservească și pe catolicii de origină maghiară din U>ceza .sai ? A asta ar fi fost de făcut și ar costa mult mai puțin de cinci miloane. Asta-i părurea noastră, fin* o spunem, pentru că o socotim din toate punctele de vedere unii folositoare minoritarilor catolici decât cotidiane, în care se not strecura, desigur fără voia episcopului și o activitate politică ce poate da de bănuit. Dacă, dar, nu ne putem felicitai împreună cu „Sent”, Catolică” .și „Unirea” la ideea unui cotidian catolic maghiar la Oradea, mi ne sfiim a lăuda pe UD. SS. Gisar și Pacha pentru fuziunea foilor săptămânale de limbă germană. Asta ar putea folosi și miresei confesionale românești. Fără nici o sfială declaram că ,,Sent. Gat.“ are dreptate când zice că încetarea aivarițiimii „Albinei“, cotidianul catolic din București, a fost o greșală, o pagubă ,atât pentru siguranța Statului, cât Și pentru apărarea catolicismului. Dar asta în definitiv nu ne privește pe noi. Pe noi ne doare inima văzând cantitatea de forțe și le broșurele ce ap mr în românește din limnăuți până la Bixad, trecând prin București—Bibii—Blaj—Alad și care nici una nu corespunde la ce s’ar• re le la ele. Și dacă nu putem s>retinde o stamdardizație a întrngei prese confesionale române, ne întrebăm însă : Dacă nu s’ar pute înfăptui o concentrare oarecare? In loc de „Telegraful Român“. ..Biserifei Ort. Română“, „,1'llev. Teologică“, „Candela“ „Crucea“, „Fântâna Darurilor“ ,și alte folo și foițe nu s’ar put si să apară în București o revistă cea mai bună și o foaie la fel ) .Ne gândim aioi la frații noștri nu ți. Au atâtixi foi și reviste. In Lugoj două, în Blaj alt<‘le, în eparhia Orăzii la fel. ar .femeiu'a la Gherlii, Bâxad și Sighet. Cu hi IU' le-ar sta, dacă s’ai înțelege și ar întemeia, o foaie și o revistă mai bune, se în limbă absolut literară și titpărite lui Bumbești! .acelaș sfat îl dăm catolicilor de rit lattnn din Moldova. Au trei foi tipărite șii redactate de părinții franciscani și alte două dei dhu'ul .secular. Nu s’ar putea reduce c 4 inița la două ? fată !)roblem' ce adastă rezolvant din meditarea celor în drept. N. T. SPECTACOLE Programul Teatrului Național și Operei Române din Cluj pe timpul dela 15—2) Octomvrie 1931 joi, 15 Octomvrie 1931: Vlaicu Vodă. Vineri, 16 Octomvrie 1931: Aida. Sâmbătă, 17 Octomvrie 1931: Vlaicu Vodă. Duminică, 18 Octomvrie 1931: (matineu) Când vrea femeea. Duminică 18 Octomvrie 1931: (seara) Carmen. Luni, 19 Octomvrie 1931: Emani. Marți, 20 Octomvrie 1931: Bolnavul închipuit. Miercuri, 21 Octomvrie 1931: Lakme, Joi, 22 Octomvrie 1931: Bolnavul închipuit. Vineri, 23 Octomvrie 1931 : Emani. Sâmbătă, 24 Octomvrie 1931 : Vlaicu Vodă. Duminică, 25 Octomvrie 1931 : (matineu) Hansel și Greter. Duminică, 25 Octomvrie 1931 : (seara) Bolnavul închipuit. In ofensiunea prestalitorilor de caș Cel mai bun caș se pregătește cu cneastul-schweifier cu efect sigur și nu se strică. rebricațiunea CGGCR d Coș. Cluj. Tot aici se află de vânzare manual pentru pregătirea cașului, se trimite contra sumei de 20 Lei