Patria, decembrie 1931 (Anul 13, nr. 261-283)

1931-12-08 / nr. 266

An­ul al XlII-lea No. 266 lEDlGTlá |1 1DMDII8SBÁTU Clsi, Bbada a«|iaa Haila Bf. (Dlrmtinnu • , , U-M |1 iádmla. U-« DIRECȚIA POUnCii Ownstetml pasi «I partaalal —d­onal-u­ri—^ ■eetu Ajdsalml»i ABONAMENT ANDALI Piticiul liban —<­n Lal SO0 futu­mul M ^ ^ 700 Amtan­titi si Imiiu­mb­uii ^ 1*0* la fermm­aatata RaUa. Lel 3 Propaganda revizionistă a fost combătută de actualul gu­vern, prin darea afară a func­ționarilor ardeleni de la Pre­zidenția Consiliului. Ticneala Îndată la începutul guvernării, s’a văzut, că n’avem a face cu un ritm nou. Fiindcă pentru așa ceva trebuia dacă nu oameni noui, cel puțin pro­gram nou și metode noui. Și totuși am înțeles că este vorbă de ceva nou. Oamenii erau, excluziv înregi­mentați din partide vechi sau din partide cari au sucombat în cursul vremilor. Program propriu n’aveau, dar au plagiat pe alții cu o îndrăs­­neală uimitoare. Au adoptat și me­todele vechi cu puține modificări, dar fără să aducă vr’o inovație în practica lor. Și apoi au botezat gu­vernarea lor zicândui: uniune na­țională. S’a văzut însă chiar dela început, că este vorbă de o parodie a uniunii naționale. Și atunci am intervenit noi, dela acest ziar, substituind funcția de naș, și-am dat un alt nume mai potrivit și mai adecvat, sau dacă vreți mai potrivit pentru popularizarea lui, și-am zis: nu sunteți nici ritm nou, nici uniune națională, ci țicneală națională. Mai întâiu am avut un cartel guvernamental, la care au partici­pat: partidul național-liberal de sub șefia dlui Duca, partidul german de sub șefia dlui Hans Otto Roth, Liga Vlad Țepeș de sub șefia dlui Gr. Filipescu, ucrainenii și câteva cor­­porațiuni profesionale. Restul? Nu se cunoștea. Liberalii, germanii, țepiștii, ucrainenii, au fost organi­zații politice cunoscute, cu oarecari ramificațiuni în Țară sau în câteva județe și regiuni. Dar restul? Ad­ministrația, jandarmeria și deci pu­terea reprezentată prin dnii Arge­­toianu și Iorga ? Aveau aceștia gru­pare sau partid politic? Ba. Erau organizați în jurul unui program sau crez politic? Ba. Aveau măcar o organizație ocazională? Ba. Și cu toate acestea, cu toate abuzurile și furturile de urne, acest conglomerat hibrid n’a putut obține decât 47%/6 a tuturor voturilor. Deci numai o majoritate relativă. Se știe însă, că atât liberalii, cât și sașii s’au lepădat de așa numita „uniune­" națională, chiar îndată după alegeri. Să pre­supunem deci, că liberalii n’au adus un aport mai mare decât cum îl aveau în alegerile din 1928 când au fost mai nepopulari și când au avut cel puțin 14“/o a voturilor. iar ger­manii 6«/o a voturilor. Deci fără ei, așa numita „uniune“ a avut 27*/o a voturilor. Evidentă minoritate. Restul partidelor din opoziție, au obținut 53­/o, deci majoritatea absolută a voturilor. Cum se poate vorbi deci de o uniune națională, din care nu face parte 73%/6 a populației? Din care lipsesc partidele: național-țărănesc, liberal, averescan, lupist, pentru ca să nu amintim celelalte grupări mai mici. Națiunea poate fi conside­rată de unită în jurul steagului guvernului? E o absurditate. Na­țiunea poate fi considerată mai cu­rând divizată în jurul guvernului, dar nu unită. Dacă un cetățean se nu­mește în matricula de botez George Ionescu, dar el se iscălește princi­pele Sturza, este amendat pentru folosirea ilicită a numelui. Tot așa dacă un cismar își pune firma de doctor medicinae universalis. Dar ce pedeapsă să acordăm unui gu­vern, care zice: „am unit națiunea“ în jurul meu, și când e­ra adică, națiunea întreagă este împotriva lui ? Nici național-țărăniștii când au obți­nut în alegeri libere 800o a voturilor, n’au avut pretenția să afirme, că au format un guvern național. Cum are această pretenție guvernul Iorga, care nici după o serie întreagă de violențe și falsuri nu are majoritate în par­lament? Șeful guvernului, d. profesor Ni­­colae Iorga, care pentru orice caz în lume și pentru orice persoană, are la îndemână două opinii, diametral opuse, a inventat o formulă. Nu vreau să aud de Constituție și nu vreau să știu de națiune. Eu sunt aici din încrederea Regelui și a celor câtorva oameni cuminți. Ziarele și șefii de partide s-au alarmat. Rău au făcut. Pentru că o­­piniile și discursurile dlui Iorga n’au clintit până acuma din loc, decât maximum, pe dnii Munteanu Râmnic și pe d. Topa. Nu vor clinti din loc nici Constituția. Avem de-a face iarăși cu o ieșire caraghioasă a țicnelii naționale. În­cepând cu oprirea accesului la Mi­nistere și terminând cu ultimul dis­curs al dlui Iorga, tot ce-a făcut acest guvern, pe toate terenurile n’a fost altceva, decât tot atâtea țicneli mai mult sau mai puțin amuzante. Marele și nemuritorul nostru poet Eminescu, n’a vorbit numai de mișei. El a știut ce vorbește, a vorbit și de nebuni. Pușcărie pentru mișei, dar casă de nebuni pentru nebuni. E adevărat că a pretins să dăm foc la ambele internate, însă nici noi nu zicem almintrelea. Păcat numai că întârziem prea mult cu această operație salutară. Dr. George Ohăbeanu. wmrwvvT vwTvvvvTrrTrvTTrrvv Studen­fii din Nanhind au cerut diseroasiu sa deapre imedioi război Japoniei — Serviciul nostru special_ NEW­ YORK. 7. — Ziarul „New York He­rald” anunță că autoritățile din Nankinft neprtincipale față de mișcările studențești au proclamat Starea de asediu. Au fost concen­trate totodată și numeroase forțe miltare pentru a pune capăt tulburărilor. Manifes­tanții au refuzat în mai multe locuri să se împrăștie, așa încât a fost nevoie să între­­vină armata și poliția. S-au produs cu acest prilej și câteva încă sărări Rectorul Universității din Nankrup a de­misionat, deoarece studențții au maltratat grav câțiva profesori universitari cari au refuzat să se ralieze acțiunii naționale a stu­­dențimii. In cursul zilei au avut loc mai multe manifestații, studențimeia cerând gu­vernului să declare imediat război Japoniei. LONDRA. 7. — Din Nanking se anunță că după îndelungate intervenții ministrul de externe Welington Koo și Dr-ul Sze delega­tul Chinei la Liga Națiunilor și-au retras de­misiile. In apropiere de Mukden avioanele de bombardament japoneze, au bombardat câ­teva convoaie de soldați chinezi. Bombele, au secerat 300 de victime in rândurile chine­zilor. Știrea că trupele chineze refuză să se re­tragă în dosul zidului chinez, a provocat nemulțumire la Tokio. Se crede că armate­le japoneze vor continua în consecință să înainteze in direcțiunea Csin-Chan. DELEAGȚII CHINEI NAȚIUNILOR ȘI­ AU SHLE IN SOCIETATEA RETRAS DEMI­ TAXA J­OVIAliA PLAXM IN NUMERAR Ha. 11178/lfl» ür- Situația Opoziția trebue să se retragă din parlament Aleșii nafiond­ freDne si profesieie așa cum se covice insuliel pe care primul ministru a aruncat-o lârei și parlamentarismoral — Interesele superioare ale Slanului sunt lâsate la discreția capriciilor din­ lorda Opoziția trebue să se retragă din parlament, pentru a protesta contra jicnirei pe care primul ministru a aruncat-o într’un moment de surescitare nervoasă în fața țării și a parlamentului. Intr’adevăr, din primul moment în care d. Nicolae Iorga a rostit de pe banca ministerială orgolios și disprețuitor în aceeaș vreme dvs rămâneți cu Constituția, iar eu rămân cu puterea, și din clipa când majoritățile parlamentare au observat o atitudine de vădită ostilitate față de propunerea prin care se cerea urgența în vederea desvoltării unei interpelări asupra revizuirei tratatelor de pace, pentru a da un răspuns senatorului american Boráli,, retipgându-se prin două votări succesive și neprimindu-se decât la a treia votare, — care s-a produs la insistențele hotărâte ale deputaților din opoziție, — parlamentarii aleși în mod cinstit iar nu prin furturi și violență, trebuiau să părăsească incinta fără nici o altă explicație. E necesar, ca cel puțin trimișii K­afilinei în parlament, să aibă sentimentul de demnitate și de mândrie, și să protesteze atunci când se aduce o atât de gravă jicnire națiunei însăși care este reprezentată prin Camere, de către chiar președintele de Consiliu. Dacă nici o interpelare vizând integritatea noastră teritorială n’a putut să se bucure de atențiunea cuvenită, și dacă nu se acordă parlamentului nici măcar res­pectul necesar pentru a se salva aparanțele, compromițându-se interesele superioare ale statului, pentru un parlamentar conștient de dreptul și datorințele pe cari le re­prezintă în fața țării, nu mai rămâne altă soluție decât să se retragă de-acolo de unde este batjocorit, atâta vreme cât cel care­ a adus insulta, nu-și va repara greșala. In alte state, unde regimul constituțional nu este o ficțiune, după o asemenea intervenție a președintelui de Consiliu s-ar fi retras numai decât încrederea acordată. La noi, acest guvern din nefericire mai durează și astăzi, grăbind catastrofa statului care pare din ce în ce mai inevitabilă Sunt în acest parlament deputați cu convingeri democratice și cu intențiuni de­ a respecta prin orice mijloace posibile aplicarea strictă a Constituției ? Noi nu ne îndoim că da. Atunci datoria lor este de­ a se retrage imediat din parlament, dând astfel satisfacție națiunei lezate în drepturile ei. Dacă cineva prin anii 2000 — va găsi o Biblie politică, va putea ceti lucruri foarte interesante in ea. Spre exemplu: — La început a fost „Cuvântul” și cuvântul era la d. Nae și d. Nae a fost „Cuvântul”. Dar cuvântul era și la d. Manoilescu, pe care l-a născut d. Nae. Dar apoi d. Manoilescu l-a născut pe d. Argetoianu, care și-a omorît pe fra­tele său Abel și se pregătește să-l o­­moare și pe fratele său Iorga, pe care l-a născut tot d. Manoilescu. Și fiindcă Mișu a ajuns sterp și probabil nu va­­ mai naște pe nimeni, este de așteptat ca și d. Argetoianu să nască pe cineva. Nașterile politice sunt la modă în Ro­mânia. Poate că urmașii noștri din se­colul al XXI-lea nu vor mai cunoaște operația nașterii și nu vor mai avea nevoie să fie născuți. ARAL CHAZI. PARODIA ZILEI Biblie politică 1 [• i'« T­i '.1­11­1 t ♦ ? ti, 1 ^ ^ ^ ^ . , T ^­­1 P­ol­it" Bi­bli—­:Iures Marți 8 Decemvrie 1931 CUK Moartea „Sarcini neșneau 1 Decembrie mm Uitanii doi ani­ aii vieții lui Fardini ai lui Les­­sep. In mean­tate n'am­ fost ai lui. El era frânt și zdrobit sufletește și trupește, iar creerul lui era zdruncinat pe urma­ scandal­ului „Pa­nama”, prin care și ©l a fost osândit la doi timp el nu-și mai reamintea nici „Străpun­gerea istmului de Suez”, nici alegerea sa de membru liber al Academiei de știii­nțe din Paris și nici m­ărețele planuri în l­egătura cu crearea unei mări interioare în Algeria. Când cineva îi aminitea proiectul de drum de fier în cemitrul Asiei, „marele moșneag"* râdea ca un copil. Intre astfel de împrejurărri nu e mirare, că nimeni n’a mai îndrăsnit să-ii comunice sentința pronunțată în faimos­ul poces „Pa­nama”, pin cae și el a fost osândit la doi ani închisoare. Acel care în vârstă de 75 de ani a călăitorit dincolo de Ocean, ca să t­apere proiectul noului canal acum nici nu mai știa, că și-a bătut vreo­dată capul cu construirea unor opere nepierioare. A fost poate mai bine așa. După o mun­că supraomenească, despre care azi vorbim cu sinceră admirație, marele­ Lesseps nu tre­buia să mai știe, că în zilele bătrânețeilor a­­dânci e­­ stropit și el cu noroi. La un an du­pă pronunțarea sentinței, în zona de 7 De­­cemb­rie și în vârsta de 89 ani el își dă ob­ștescul sfârșit. Creațiunile lui însă i-au păs­trat numele pentru toate timpurile. Azi știm, că responsabilitatea scandalului „Panama” îi revine „­Marelui Moșneag”, ci unor oa­­­meni mici cu suflet negru. Gioniou Congresul organizației partidului național-râmâ­­nesc din Cluj, va avea loc Duminecă 13 Dec. ora 11, în sala Teatrului Maghiar. Delegațiile sătești, se vor aduna în fața ziarului „Patria". Conferința dela Cassel a delegaților Bancilor de emisiune BASEL. S’. — Azi s’a deschis sesiunea­ comisiune însărcinată să stabilească ca­pacitatea de plată a Germa­niei. Delega­ții Băncilor de emisiune din New York, Londra, Paris, Bruxelles, Tokio, Roma și Berlin, au sosit la Basel. Comisiunea va fi completată cu încă patru delegați. Se crede că vor fi cooptați delegații fi­nanciari ai Elveției, Suediei, Iugolaviei și Olandei. ni. Nordicii ăși au desigur așezările lor deosebite de cele de pe restul Conti­­nentu­lui — subt multe laturi superi­oare acestora. întâi este peisagiul suedez, care încântă ochii, văi alternând cu câm­puri cultivate, dese lacu­i în șeu­puiri de fiord în preajma mării, și cu dea­luri plantate, toate împânzite, pe iei colo, cu câte o casă, sau grupuri de case — în alb și roșu contrastând cu verdele brazilor aduși de suedez la ușe — ca să aibă ozon! Aceasta, de pildă, dovedește o întreagă conceție de viață. Nu e petec de pământ care să nu fie îngrijit de mână omeneas­că. Deși Suedia are mulți ingineri și s’a inidustrializat în mare măsură, păstrează încă un fond de tradiții, cele mai multe de esență rurală — au o artă țărănească pe care o valo­rifică astăzi întisăși industria — țesă­turi, ceramică, sticlărie — cum s’a văzut la Expoziția industrială din Londra în vara trecută — și acest fond îi asigură o liniștită așezare so­cială. Există î­n Suedia — deși atât de întinsă de la Nord la­­ Sud — o u­­nitate de stil, de moravuri, și armo­nie dintre pământ și popor. Impresia aceasta o ai la tot pasu. Ca să cunosc puțin tineretul suedez m’am dus la Upsalia — să văd Uni­versitatea care de mai mult de pa­tru veacuri și-a meritat porecla de „ce­tate a eternei tinereți'‘. Aici, ca și în Anglia la Oxford sunt vechi tradiții școlărești și academice, cari se păs­trează cu un zel, care poate să pară străinului puțin exagerat. Dar aceste sunt pare că chiar trebuitoare să men­țte atmosfera ce și-au creiat-o de mult. Universitatea Upsalia însăși. Și instituțte­­ ca Gustavianum, Ca­rolina Rediviva, Skytteanu­m, etc. Tot aici e Grădina Botanică a lui Linné și ceva mai departe­­­­ vechea Upsalia, a cărei istorie se confundă cu aceea a nați­inei­i însăși... • Dar ceva și despre oameni. Suede­zul e tare, curtenitor. Când te întâl­nește în stradă și te salută, luatul păilăriei e o întreagă ceremonie — d­e gesturi fine, complicate. Copilan­drul car­e te urcă cu liftul, te întâm­pină și concediază cu aceeași plecă­ciune repezită și cu „mii de mulțu­miri“. Dar politeța aceasta­, care pa­re multor străini­­— mai cu englezilor cari au oroare de seamă prea multe gesturi — exagerată, ascunde în adevăr un fel de a trăi generos și curtoazie sinceră. — Asemenea sunt anumit forme — pentru noi curioase — dar cari toate se explică­­ acolo prin tradiție și educație. La Upsalia am fost chemat la cină de dr. C. și, ce greu mi-a fost să mă acomodez după ceilalți oaspeți, cari nu mai slăbeau pe stăpâna casei eu — plecă­cium -ul­­ în salon­­ după masă — la adunarea când toți mulțumesc — tot cu oarecare ceremonie gazdei — pen­tru mâncare. Cu toate aceste forme suedez­e comunicativ și cald și știe să creeze de la început o atmosferă prietenească, din care orice străin se simte ca acasă. Dacă au oarecare inflexibilitate a­­ceasta e mai mult de formă — și, în lucrurile cari neagă caracterul, sue­dezul e un om onest înainte de toa­te. Nici nu are noțiune despre multe delicte la codul penal. Ca tip social — suedezul însumea­ză calități ce ar putea fi atribuite, urnele — dragostea de metodă și sis­teme și hărnicia — germanilor și, al­tele — finețea de caracter și ținuta socială a englezilor.­­ Hotărât, sue­dezii nu sunt un popor grandoman, nici orbit de prejudecăți, ci ascultă și absență și ia ce-i bun­i de la toți și aplică­­ în practică pentru binele său. Suedia este, fără în­doială o țară minunată, despre care însă n­’aș pu­tea zice că este patria lui Strindberg sau măcar a Gretei Garbo... Stocholm, Iulie 1981. Victor Cornea IMPRESil DIN SUEDIA Ccfo despre Soedeil de: VICTOR CORNEA I Clrcfllora $l dcsmlDțlrllc diai DoniaDdla Am publicat in rezumat o circulară a dlui Hamangiu, în care se cere par­chetului să se accelereze procesele de presă și se atrage atențiunea organe­­lor în drept, că chiar și în materie de presă poate fi vorbă de ordonarea a­­restu­lui preventiv. Prin această or­donanță s’au luat unele măsuri, car‘l n’au nici un temeiu legal. Deodată cu noi au publicat aceaste Știre toate ziarele din Ardeal. (Fiindcă ordonan­ța privea numai pe ardeleni). Baroul advocaților s’a sesizat înainte de-a fi publicat noi Știrea, tot așa și Sindica­tul gazetarilor. Este adevărat, că zia­rele din Capitală au preluat Știrea des la noi, din simplul motiv, că „Pa­tria“ a ajuns mai repede la redacțiile lor. Totuși, d. Hamangiu se războiește cu noi. Numai cu noi. Dșa dă o des­­mințire, care în fond nu desminte ni­mic. (Ziarul „Universul“ a constatat singur acest lucru). D. Hamangiu re­cunoaște cu a dat o circulară că­tre parchetele din Ardeal. Recu­noaște că a luat măsuri de accele­rare a­ proceselor de presă. Dar uită să indice măsurile. Și uită să spună, că în ordonanță a arătat, că în anu­mite cazuri se poate ordona Și în ma­terie de presă arestul preventiv. In orice caz, noi încercăm o satis­facție, stabilind, în baza declarațiilor dsale, că d. Hamangiu n’are de gând să înfrâneze presa. Numai de-ar fi așa. Polonia n’a primit nici­ un Impromut LüNDllR. 7. — Banca plăților interna­­țiionale din Basel desminte știrea că ar fi acordat statului polonez un Imprumut de 170 miilioa­ne zloty. Institutul accentuiează, ■că în m­omentul de față nu are la dispozițiip caipistațiul necesar pentru a putea acorda îm­­pItrui Tlituri.

Next