Patria, iunie 1932 (Anul 14, nr. 103-124)

1932-06-11 / nr. 110

»AMBATA, 11 sulb. Anul XIV. No. 110. PATRIA SLIGHET. — Duminecă, 5 iunie a.­­ c. în fața unui public de peste 2000 de persoane, reprezentate prin tot ce are Maramurășul mai select, s'a făcut deschhiderea sezonului băilor sărate ale Salinei C. A.­­M. din Ocna-Șugă­­tag—Maramurăș, în cadrul u­nei fru­moase solemnități. Printre numeroșii oaspeți asistenți, am putut, să remarcăm pe următorii: Col. Manoliu, C­omand.­­fr. 5 V. Mt.; Lt. col. Popescu, comand. Div. 5 T. Lt. col. Rădulescu, comand. Bat. 9 V. M.; Maior Popescu, comand. Legiuni de jandarmi Maramureș, Ma­ior Băcăoanu, dr. Poma, medic . dr. V. Lazar, primpretor; prof. Doroș, profesorii : A. Micu, V. Mateciu, S. Rusu, L. S. Bordeaux, Grh. Simu, etc. etc. Solemnitățile de deschiere, s'au în­­caput la orele 3 p. m. i prin oficierea unui serviciu divin de către pr­eoții: T. Rusu, Perșe I. și Balint, răspun­surile fiind date de oohiii școalei pri­mare din loc. CUVÂNTĂRILE La sfâr­șitul serviciului divin, pă­rintele din Sighet, Teodor Rusu, ține o însuflețită cuvântare exprimându-și mulțumirea de­ a saluta în numele oaspeților, pe dl i­g. Mihăilescu, ini­țiatorul acestor solemnități. Arată, mai departe, efectele terapeutice, a a­­cestor băi sărate, pentru cei suferinzi. Luând cuvântul de inginer Miiäilescu, directorul salinei, aduce, mai întâi, calde mulțumiri, oaspeților partici­­ipanți, cari prin prezența lor în nu­măr atât de frumos, dovedesc­ aten­ția și interesul, ce-i are publicul ma­­ram­i­rășan, fața de aceste băi, vor­bit, ci, apoi, despre r­ealizările infăp­­­­tuite de cisa, și greutățile materiale cu care a avut, și are, de luptat, a­­vându-se în vedere criza grea ce apa­­­­să pe umerii fiecăreia. Corul și orchestra școalei primar­e din joc, de sub conducerea apreciatu­lui cântăreț Gh. Negrea, au executat următoarele bucăți: „Imnul națio­nal“, „Frunza de vie“, „Sună goar­na !...“ „Negruța“ etc., toate stâroind admirația întregului public auditor. S’a luat, după aceea, o masă comună, în cea mai deplină armonie și frăție­tate, după care s’au făcut băi în ba­­zin, s’a vizitat mina de sare, iar­, sea­ra, s’a ținut o serată dansantă în sa­loanele cooperativei miniere, publicul petrecând într’o atmosferă de anima­ție veselă pân­ă în zori, târziu. ACTIVITATEA RODNICA A DLUI ING. P. MIHAILESCU Deși băile sărate din Ocna-Șuga­­tag, sunt de o importanță sanitară foarte mare, conținutul apei fiind bo­gat în : clorură de natriu, clorură de magneziu, clorură de calcium, sulfați și carbonați­­ de calcium, magneziu, litiu și natriu, având un efect minu­nat asupra­­ retimei, poliatritei, debi­lității, rachitismului, bolilor de nervi, de femei (uro-genitale) etc., până a­­cuma nu li­ s’a dat interesul de către organele conducătoare. Veniind însă, acum un an, în fruntea acestor băi, harnicul și activul inginer d. Mihăi­­lescu, a făcut adevărate minuni, în­­tr’un timp așa de scurt. Astfel, bazi­nul rece a fost înzestrat cu 32 cabine noul, făcându-se asemenea și o pla­jă modernă, resturant, buffet bine a­­sortat etc. Intenția dlu­i Mihăilescu, este de a da o extindere mai mare, acestor băi, făcând din ele o adevărată stațiune balneară modernă, cu vile etc., ase­menea celor din străinătate, putând, in­stfel publicul roman, găsi acasă cu bani puțini ceea ce caută în străinăta­te cu prețuri atât de mari. Pentru in­tensificarea culturii românești, pen­­tru muncitorii min­eri din Ocna-ifu­­gatag cari, în majoritate sunt mino­­ritari, d. ing. Mih­ăiilescu, un adevă­rat român și patriot, a înființat un cămin cultural „Gh. Coșbuc“ la care, în fiecare săptămână, cu concursul dlui I.r. Bucurescu­, directorul școalei prim­are, un h­am­itic­i și priceput dascăl, și cu al înv. Gh. Negrea se țin șeză­tori culturale, cu programe foarte frumoase. In cadrul acestui cămin, de la înființarea lui și până azi s’au ținut 15 conferințe cu diferite su­biecte de interes : național, cultural, social și economic. S’a mai înființat o casină a funcționarilor și a munici­­torilor, înzestrată cu radio etc. Toate aceste s’au făcut prin munca desinteresată, spiritul activ și gospo­dăresc al dilui ing. Mihăilescu. Tot datorită muncii rodnice a dsale, coo­perativa minieră „Viitorul ”, din loc, pe care a găsit-o, acum un an, cu un mare deficit, azi este cea mai puter­nică, satisfăcând nevoile tuturor muncitorilor. . Prin extinder­ea acestor înfăptuiri, spiritele muncitorilor sunt împăcate, în comparație cu alte industrii, unde predomină șomajul încontinuu. Peste 150 de muncitori, își găsesc zilnic e­­x­i­stența. INIȚIATIVA DLUI INGINER MIHAILESCU, CERE SPRIJI­NUL PUBLICULUI Gr­eutățile preliminarii sunt însă, cu atât mai insuportabile, cu cât pu­blicul este mai departe de a da con­cursul moral și material. Ori și ce în­­cer>ut este greu, asemenea și acțiunea dlui ing. Mihăilescu. Greutățile cu care se luptă tu și cu cin­e are de luptat sunt mari. O necesitate, este clat sprijinul pu­blicului, precum și a oficialității, pen­tru ca organizatorii stațiunei bal­neare de la Ocna­ Șugatag să-și ajungă scopul, realizând frumosul plan ini­țial. La importanța acestor băi, contri­­buiesc și factorii multipli : climatul de munte, pozițiile pitorești cu m^ive de munți împăduriți, foarte plăcute pentru excursiune. Vizitatorii se bu­cură de 50^1 reducere pe G. P. R. pentru toate clasele și dela toate sta­țiile C. F. R. din țară, pe tot timpul sezonului care durează până la 30 Sept. Plecarea trenurilor din Sighet este la orele = b.15 și 14.20, iar dela Baia-Mare, până la Sighet sunt curse de autobuse zilnice. In ce privește costul băilor este foarte r­us : o baie caldă 5 lei func­ționarii publici și 15 lei particularii; o baie rece de bazin 4 lei funcț. și 7 lei particulari­. Camerele mobilate cos­tă deja 500—1500 lei lunar. Stațiunea are medic balneolog la dispoziția vizi­tatorilor, o orchestră de Jazz-band, în fiecare Sâmbătă și Duminecă seara, având loc serate dansante și baluri în saloanele cooperativei. Se așteaptă numai vizitatori, con­cursul întregului public și prospecra­­rea acestor băi, va fi asigurată, mai­ cu seamă că organizatorii­ nu urmă­resc traficul, ci caută a releva și­ în­­curaja o bogăție de interes național luj­tându-se cu mari greutăți. Petre Lenghel Izan», scrisori din Ploronimrus Deschiderea băilor sărate din Ocna-SoHălaih-naram­­âș — serfidin dlimn - cuvantările - Acilitatea pradidioasă a diol­lofilnci nihailesca ~ ocna-șadaiodoi o »lofianc boineara modernă ~ Propagandă românească în Italia Este un deobște cunoscut că de la răz­­boiu încoace numai guvernul național-țără­­nesc a dat o deosebită importanță pro­pagan­­dei romârnești și apărării interes­or națio­­nale peste hotare. Sub guvernul lorga așa zisul Subsecretar de Sta al Presei, d. Pan­­gal, nici nu a recii­pat neadevarurile cuprin­se în câteva volu­me apărute de curând in italienește și can atacă integritatea statu­lui român. In timp ce d. Pangal și-a încasat regulat leafa și nu a precupețit sumele pen­tru plimbarea dsale la Paris și Londra, a refu­zat dheltuelile de deplasare pentru o profesoară italiancă din Milano, care a fă­­cut la Roma o conferință despre România. Ziariștii italieni cari se adresau dlui Pangoti pentru informațimi nu primieau nici un ră­spuns, sau informații­­ satisfăcătoare. Dacă în trecut se cheltuia un milion de lei pe an pentru leafa atașatului de presă — acest funcționar parazit ‘a dovedit inuM pentru țară în Italia­ — amil acesta nu s'a dat nici un imu­m propaganda noastră în țara soră și se poate afirma fără exagerare că s'a lucrat mai mult și mai serios ca în tre­cut. Asociația abturată italo-română din Ro­­ma, înființată de d. Claudiu Isopescu, a or­ganizat opt șezători literaro-muzicale la Ro­ma și vinn la Neapole. Asociația­ „Amicii Ro­mâniei" din Turin, înființată de lectorul de limba română, d. dr. Mario Ruffini, a aran­­jat patru conferințe istorico literare, iar Uniu­nea Italo-română din Milan, înființată de d. N. I. Alexandrescu, a organizat cinci șezători culturale românești. Nu putem să nu amintim că dki hn­țiatinat dlui profesor­ Isopescu s'au făcut expozițiile de cărți românești apărute în Um­ba italiană la Roma, Tu­rin, Milano și Genova Și s-au dat audiții românești l­a radio din Turin și Roma. Până atunci nu se difuzase de la radio,ur§e italienești nici o conferință, nici o muzică românească. Dna Zoe Gârbea Tomedini a conferențiat despre România la Parma și Milano, iar dșoara dr. Anna Colombo, care și-a luat doc­­toratul la Roma cu o teză despre Caragiile, a făcut două conferințe la Genova. Prin îngrijirea dlui dr. Claudiu Isopescu au apărut de curând: romanul ,viața la ța­­ră" în traducerea :șî cu prefața dnsi prof. Silvestri-Giorgi, romând „Venea o moară pe Siret" în traducerea dșoarei dr. Luria­ Santangelo și cu prefața dha Angioletti, ro­­manul dșoarei Lucia Mantu „Cucoana Olim­pia" în traducerea dșoarei dr. Maria Bul­­cioiu și cu prefața dlui prof. Octav Botez .și bogatul volum „Canti popedari romeni" în traducerea și cu­ introducerea Studlentului Luigi Solvini. Trebue să relevăm încă odată că Sub­secretariatul Presei n'a­ dat acestei activități nici sprijin material și nici moral. Studenții italieni Cambucci și Odoni au prezentat pentru sesiunea din iunie teze de doctorat despre Porni­ Cerna și Petre Is­­pîrescu, ȘTEFAN G. VOICU Un aparat de fotograf lat SRADT ICI150 este dorința fiecărui amator fotograf. In Iunie 1931 întreprinderile fotografice "ALFA" au realizat un record minume al teh­nicei. Aparatul de fotogrataf SHADI Acest aparat funcționează constant pe orice vreme, așa că el nu necesită operațiunile pregătitoare ale majorității aparatelor de fotografiat. Perfecțiunea aparatului și ușurința de-a-l mânui, au făcut ca In Germania, in întâia jumătate a anului în care a fost pus in comerț, să se vândă nu mai puțin de o jumătate milion de aparate de acest fel. Cererea aceasta imensă a dat posibilitatea ca întreprinderea să pună în vânzare excelentul său aparat și în România, vămult gata cu prețul de lei 150. A­paratul nu-1 trimitem cu r­amburs, numai după trimiterea anticipată a sumei de Lei ISO.— scutit de taxă. Aparatul SKAUT lucrează cu film de 4­x6­­,, dar construcția lui specială face posibilă și utilizarea clișeului. Dimensiunile apara­tului sunt de 8X12. Fotografii făcute cu acest aparat sunt ex­puse la librăria mUHU", Calea Regele Ferdinand 20. Singurul vânzător pentru România SsOcs Lasilo Aradt Str. I. P. De­­sseanu No. 11. După trimiterea sumei imediat se expediază apa­ratul. — încredințat cu vânzarea la Cluj. NAGAZINUL ••JUNO" vis-a-vis de poșta centrală mvU se primesc fi agenți. »»»»»»♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]»»♦ [UNK]«♦»♦»«»»« Comoara descoperitâ la nânâ$iDr CLUJ, 10. —­ Ma­i mul­ți copii pe când se lunau ieri în apropierea, fântânei­ Sf. Ioan dul Mănăștiurul-Dlngului, au răsturnat o pia­tră. Spre marea lor surprinidene au dat de o oală în s­are erau nu­meroase piese de l­ut și argint. Co­piii au început să se certe de la bani și­ strigătiele lor aui atras atenția, m­ultor oameni cari venind la fața locului, unii i-au alungat pe copii iar alții au căutat ‘să-i mist­ulească idân­du-le 60 de­­ lei. In­­ timpul acesta banii­­ din comioară au și început să circule prin Mănăștur deoa­rece copiii s‘au pus pe lucru și astfel multe mo­­n i­on­e­de ,și-au pierdut ,urma. Fiind avizată poliția, s‘a început imediate­­ cercetări carii au dus la rezultat pozitiv pu­­­­tându-se încă în cursul zilei de ieri­readu­na în bună parte întreag­ă comoara. N­'p.S­.>au mai ales zicese piese de aur, cari ar fi fost cu­mpănite de mai mulți mănăștureni de la copii pe prețuri de 2—5 lei. Se crede însă că și aceste monede vor fi Înveurând găsite. In ce privește vechimea acestei cam­ Jare, din înscripția de ipe monede se poate o­ in­­stata precis că sunt din sec. al 17-leai (1653). -rOXO---­ EDITURA NATIONALA S. CIORNEI, romanul complet in trei volume al ma­­relu scriitor Desi­­deriu S«abo(Gh. Mille) tradus de Teofil Bugnariu și Aurel Pop, s’a pus in vânzare la toate librăriile din țară. Prețul unui volum e de 60 lei. Toate trei volumele 180 L. INFORMAȚIUNI Repetentă... Secondată de mmcă-sa și d­probată de ta­­tăl său iși varsă în fața mea toată amără­­ciuma minuței. Oftează tot la al treilea cuvânt, își presară cuvintele cu stropi de lacrimi și îmi spune, că după dreptate ea trebuia să fie premiată. Nici­odată nu s'a întâmplat să nu-și știe lecția- cel puțin pe „bi­ne", purtarea ei a fost totdeauna exem­­plară, etceteza. Și când colo... s'a trezit cu trei­­ efic­ențî... Mamă-sa adaogă, că profesoarele m­int­ate­­drepte, iar tatăl său sloboade un fum de tî­­gară exclamă: — E firesc, că fata mea n'a putut fi pre­­miată! Trebuiau premiate doar... betele domnilor membri ai comitetului, școlar... Eu mă uit năucă la toți trei, măngăiii pă­rul fetiței ,și când in sfârșit ajung la cuvânt recitez frazele ce se recitează de obiceiu în astfel de cazuri. In gândul meu le­­duvic drep­tate atât lor,cât­ și profesoarelor, iar cu po­­vestea membrilor comitetului școlar răci nu-mi bat capul. E o poveste veche, de când e lumea... Odată, pe vremuri, o recitam și eu... Fac însă apologia „suficientului" și asigur pe mica mea necăjită, că în școala cea mare a vieții nici n‘o săi-și dorească alte note. in școala aceasta fiecare „suficie­nt" are valoarea unui bulgăr de aur... Dragă fetiță! Eu nu ți-am arătat certifi­catul meu, certificat dobândit în școala mea cea fără profesoare, dar cu foarte mmplte note, pentru­ că, vezi, îmi am ,și eu ambiția me. O singură primire aruncată acestui certificat te-ar fi convins, că tu, școlărița cu tânără și cu trei suficienți, stai de vor­bă cu o școlăriță bătrână, care nu vede su­ficienții decât... în vis. O .școlăriță... re­petentă ... ADELINA ISTRATE —0X0— PERSONALE — Aflăm cu bucurie că Duminecă s'a celebrat nunta dbd Locot. Victor Suciu din Cavalerie cu dșoara Ecaterina Țăranu din Timișoara. Transmitem tinerei perechi smee­­rile noastre felicitări. — Numiți de prefecți în Bucovina. Au sosit alumiiiți următorii noui prefecți pentru județul Cernăuți: I. Iacoban; pentru jud. Storojineț; D. Rusu; penitru jud. Câmpulung, Aurel Moldovanu. POLITICE — D. Voicu Nițescu in mijlocul alegăto­rilor săi, însoțiț­i do t mai m­ulți fruntași ai partidului n naționa­l-țărrănesc d. Voiicu Nițescu a cercetat coamunele Hălch­iiu, Satu-Nou, Cri­­bav, Rod și Sân-Reb­ru din jud. Brașov. Sco­pul acestor viiture a lipsit mai alles ,s­ä­ sei dea subtiilor lămuriri ta legăt­ură cu legea asa­­niăirii datoriilor agrico­le. Pretutindeni d. Voicu Nițesiciu a fosit primit cu multă dragoste și însufilețire.­­ Afaceri de ultima oră. Din Constanța se­­ anunțiaz­ i că sosind ceasul coborârii în­ mit­­­nericul fără sfârșit oamenii trec­utului regim au căutat să-și 'asigure tot 'Iotul de „găinlă' rii‘‘ i penitru vremea opoziției. Așa între al­tele s'iau concesionat băi­le din Mamaia cu toate instalațiile „n regie“ cu toate că existau o serte mult­­ mai avantagioase. Știri de acest fel sosesc și din alte local­itâți și județe. Pre­tutindeni. "s-a desfășurat i zilele trec­ute o fe­brilă aelivM'alte de... acoperire, răs­unătoare succese ale sitagiuneli actuale ca a­ceasită comedie a talentatului autor Tu­dor Mușătescu a întreprins un noe turneu ■Șl In Ardeal, cel mai bun an­samblu de la Teatrul Vi­iginia Maria, în frunte cu mării comediani,, Tab­le­u Maximillian și Puki Ian­­con­escu- Sâm­bătă 11 Iunie, se va da acest vesel .spectacol la Teatrul Național din Cluj. Rețineți biete la Agenția Teatr­ală „România Artistică", Piața Unirii. DIN ȚARA — Pelerinaj la mormântul lui Traian Doda. Patronul­­ lceului din Caransidbeș este ne­uitatul genera­l Traian Dada. Aniversarea ■ morții ana,i­uluii bărbat a fo­st sărbătorită și în acest an au mare pietate. Profesorii îm­preună c­u elevii silfiaului, ,s'au dus la cimitir, unde ,s-a săvârșit serviciul religios și paras­­íms­ul, atât în ami­ntirea patronului liceului general Traian Doda­, cât și întru memoria profesorilor și eleviiLor­­ decedați. La­ sfâr­șitul serviculu reiligios, d. prof. T. Toplician­u prin câeva cuvinte a arătat personalitatea Gen. Traian Doda, acicentuând sericidile prestate de acest virdd­n­ic­­ bărbat pentru neamul ro­mânesc. — O întrunire a partidului națio­­nal-țăr­ăne­sc la Corabia. Organizația diin Corabia a partidului național-ță­­ră­ne­sc a ținut o întrunire cu partici­­parea unui mare număr de cetățeni, atât din oraș, cât și din comunele Moldoveni, Giuvărăști, Doanea, Ti'a- Mare, Cilieni, Crușov, Brestovăț, Vi­șina, Obârșia, Vădăstrița, Urzica, Ște­fan cel Mare, Vârtop și alte comune de pe marginea Dunării. La întruni­re au participat și câțiva delegați din București în frunte cu d. inginer S. Mihăiescu.­­ Tragicul sfârșit al unui răufăcător. La bariera­­ comunei Bostanei din Buco­vina fost descoperit zilele trdante un c­aidavru, ca­a­re prezen­ta craniul sfărâmat. Din cercetă­­ri­le întreprinse s'a stabilit că a­cest cadavru a­parți­ne lui Nechita V­ermeșan, cunoscut tâl­har și crim­inal, de fel din ic­omnna Bos­anci. S'a deschh­s o anchetă spre a se stabili ci­ne' a răpus viața temutului criminal. — Reprezentație școlară- Luni seara avut loc, în grădina gimnaziului de fete di­n a Dej, o foarte­­ frumoasă reprezentație artis­­tică și literară , orga­nizată de­­ ele­vele acestui școli în frunte cu corpul didactic. S­erbarea a început ,cu Imnul Regal executat de corul elevelor de sub cond­ucerea dlui pro­fesor Mi­na Stanciu. A urmat desfășurarea program­u­­lui bogat compus di­n declamări, coruri, dann­­suri, exerciții de gimnasticclă, ri­tmiică, panto­mime, etc. Toate­­ punctele au­­ fost ireproșabil executate. Se cuvine tauKM. dnei directo­are Micșa, dndii ,profesoare Elena Szendrey pre­cum­­ și celorlalte rambre­­ al­e corpului d­idac­­tic pentru priceperea ș­i teslul dovedit și cu acest prilej. EXTERNE — încă o țară părăsește etalonul aur. Re­pubilic­ a Peru din America de Sud a intrat în rândul țărilor, cari părăsesc ebalton­­ul aur. Legea a fost votată din partea ambelor­­ cor­puri legit­uitoare a­le republicei, i­ar zilele ace­stea președii­ntele­ Luis Sanchez DeiTo a sanc­­­țio­nat-o.­­­ Succesul dșoarei Brăescu. După infor­­mați­ile ziarelor ame­ricane cu prilejul ulti­mului sbor parașuta nu s'a d­esebits imediat,­­așa că erioina atarul­ui părea menită unei sorți grozave — desci­nderea cu dureaula unui glon­te și transformarea corpului, la contactul cu pământul, într'o masă de carne. Da­r du­pă o descindere de 8000 de metri (o treim­e­­ din dista­­ța totală) parașuta s-a deschis și dra Brăascu a început a pluti ușor la văzduh. Vântul a d­usro­la o mare depărtare de aero­dromul din Oakland — tocmai to orașul Tu­dor. Datorită vitezei c­u care venise spre pă­mânt ,primele opt mii de arme, pilotul pierdut-so și laslfdl nu a mai putut-o urmări n­ou­­ avionul. El a descins la Oakland, iar dra Brăiescu s'a coborât cu 'bine la Tud­or,, to,tr‘un lan de graju­— Două coruri noui românești în America. Ziarul America'' anunțăț, că în Statele Uni­te s'au înființat dou­ă noui coruri românești, 'unul la Alliance, Ohio, t­ondus de dna Ana Gligori, iar celalalt 'la Sarem, Ohio, condus de păr. G. Brănuțiu. Manifestațiile publice de până acum ale acestor coasuri au fost deoseb­it de răiușite.­­ Împotriva nepotismului. Comisia de a conturi și d­evize a­ Cam­erei Statelor Unite a aprobat proectul Warren, care îndrumează pe grefieriul Camerei să deschidă pentru in­­­specție regi­strate de salarii ale parlam­entari­­­lor, ținute până acum în secret. Proectul Warren e redșteptat împotriva parliament­­a­­rilor din Washington, cari își au rudeniile pe listele de plăți. Mulți dintre aceștia n au nici măcar domiciliu legal în capitala Stat­­elor Unite. ■ j . ' — Sovietele și guvernul german. In ședința de alaltăieri a comitetului „Internaționalei a IlI-a“ s’a adus ho­tărârea să se organizeze la 28 iunie o puternică demonstrație împotriva guvernului von Pappen. Comitetul din Moscova al „Internaționalei“ a și lansat în acest scop mai multe mani­feste, îm­prăștiindu-le prin toată Ru­­sia și luând măsuri pentru răspândi­rea lor în celelalte state ale Europei. DIVERSE — O căsătorie fericită. Intr'un sat din a­propierea Buidarpestei s'a celebrat zi­lele tre­cute căslătoria taramului Kressnetzky Tanos, car­e de 97 ani, cu o țărancă de 25 ani, 'țăra­nul se căsăstorește acum a patra oară. In fața unor ziariștii, cari axi ținut să­-­­ inter­­viewteze, fericitul soț, a declarat, că va face tiner­ei ,sai­d soții­ 'toate plăb­ierile. D'ur „Ra­dio" n'o să-i cu­mipWn­a, pentru-­că acesta pro­voacă furtună și grindina, plus, nu-i b­ă­i să doarm­ă.. — Veteranii spre Washington. Un număr de 7000 veterani ai marelui r­ăzboiu au plecat în marș spre Was­hington. Prim demonstrația lor vete­­r­ani­i urmăresc revendicarea dreptu­rilor la pensie. Atât în orașele prim cari au trecut, câ­t și în Washington p­ubli­cul a făcut călduroase manifes­tații pentru veterani. ryrry.*­ak, LOCALE _ Rectificare. In numărul din ur­mă al ziarului nostru, din lista elevi­lor premiați la religie, dintr’o regre­tabilă scă­pare din vedere a rapnas afară numele elevului Ghe­orghe Ioa­­novici, din clasa VI. A. de la liceul Gh. Barițiu. Facem cuvenita rectifi­care. —. Adunarea generală a societății de horticultură din România, filiala Cluj. Pentru Luni în 12 iunie la orele 4 p. m. e convocată adunarea gene­rală a societ­ă­ții de horticultură din România, fiiala Cluj, în localul său din grădina botani­că. Adunarea va fi condusă de d. președinte Alexandru Borza, care cu acest prilej va vorbi despre „Piuitele d­in cadrilater“, o conferință interesantă și urmată, de proiecțiuni luminoase. Oasipeții sunt b­ineveniți. Comereftiarea suirii, pe tron M. S. Regelui Carol ll-lea la Academia da a înalte Studii Comerciale și Industriala „Regele Carol II-lea”, Cluj, Miercuri, 8 iu­nie, a. c. la ora 10 dism. corpul profesoral și subfanțu­mea, coin­didmiei de înalte Studii Co­­merc­ia­le și Induistriaile ,;,Regele Carol Ilea“ a­­ comemorat­­-o,lemn, suirea pe tron a M. S. Regelui, d. i­’pi'lixr G. Moroianu țimând, cu această ocaziune di­scursu­l festiv, trimițându­­­se totodata Înaltului Patron al acestei Aca­demii o telegramă de om­ag­iu și devota­ment. — Dela Liceul „Gheorghie Barițiu“, Club La liceul ,,,G­h. Barițiu“ s­­ au înscris până azi pentru M. I-a, 10 elevi așa încât examen de admiter­e, nu s'a mai ținut. Examanele­­ pentru adm­itere în cunstul superior încep azi. Pentru noul an școlar înscrierile încep în 15 August. Taxa de' iintemat pentru' anul viitor a fost scăzu­tă dela 16500 lei ila 125oo având în veder­­ef­inirea alimm­lelor. — ,^6<mk»c dineară'" e una dintre cele urai WWWWWWWWWWWWWWW AAPARAT ^ OGLINDA LUMII No. 23 cu numeroase vederi și instan­­tanee fotografice, cu următorul sumar: Curtezane japoneze. — O lună la Hollywood. — Cum stă Al Capone în închisoare. — Moartea celui mai mare reporter. — Existența fabu­loasă al lui Albert Londres. — De ce bărbatul trebuie să aleagă femeia . — Roma­nui Mussolini. — In împărăția animalelor sălbatice. — Co­caina, morfina, heroina. — Șo­seaua care ucide. .Al doilea Rastelli. — O odaie în fun­dul mării. — Skating pe de­asupra zgârie-norilor. George Washinton, în persoană. — Cine va avea drept să se că­sătorească în Germania. — — Actualitatea în caricatură. — Pagina jocurilor cu numele deșlegătorilor. 40 vederi instantenee fotografice. 20 PAGINI 5 LEI. IN ATENȚIUNEA amatorilor de grădini și de flori, înainte de a procura pentru grădina Dt. pomdi, brazii de grădină, tufeaie, transdiafirii m­aiți și măci, pliantele de fl­ori pentru gră­dinile de lux, binevoiți a vizita grădinăria mea pentru a vă convinge, atât de prețurile mele foarte red­use,­­Cât și de asportimenitul bogat întru cele de mai sus. — Buchete pentru mirese, coro­anie pentru morți, corte cu flori dela cele mai asimple până la cele mai brucucose, tot felini de flori In ghiveron, palmieri, zaiee, Caim'dH, Chaimene, Craie­­rarii, Hiacinte, Tulpane, Primitiie Un asor­timent foarte bogat și variat, cu prețuirile adânc reduse, se pot primi la orice tim­p. SZATHMARY Cluj, Strada Grigorescu No. 13—15 și Fântânelei No. 8,-------Telefon 7—30. Garoafe italiene tăiate 8 Lei, trandafiri lungi 10 Lei. AIENTIUNC!HABI OCAZIE AIENTIUNC­­I DIN Crai^IȘMIJĂRy vindem, întreagă marfa 338 din magazinul nostru de stofe streine și din țară. POSTAVARI­A­MERINO , , ¥ is-a-fis ÚC­­ io$la centrala, Calea Regele rerum­and, cu CAMERE IEFTINE, CURATE apaduct deja dela 60 Lei, deci mai ieftine cu 30 m/o decât prețurile fixate de autorități HOTEL „TRANSILVANIA“ CLUJ, CALEA REGELE FERDINAND No. 17. 2 L­E

Next