Patria, decembrie 1932 (Anul 14, nr. 248-268)
1932-12-08 / nr. 252
Anul al XlV-lea No. 252 REDJLCTU *1 ADMINISTRAȚIA Cin), Strada Regina Haila No. 8S, [ Rodae^ țl Adniln. IA tf VnLIFOlI [UNK]IDK ©&iiane] iAt% DIRECȚIA POLITICĂ: Comitetul de treet al partidului național-țărânețe, secția Ardeanului. ABONAMINT ANUAL: Profesiun‘ lilioTe — — Funcționari--------------Aqkoiltidl si Instituti lanl în strA în Partidul blu. Lei 800 . 700 Lei 3 UX& ReffUi IX xmx SAB Rt. 11178/iie, 1000 Organ al Partidului Național Țărănesc oi. 8 Decemvrie 1932 Congrâ^i S^^nțesc dela Brașov cere dWst^lian Popescu să dea socoteală de cele 12 milioane colectate pentru edificarea unui Cămin studențesc. Iar conu Stelică face pe cetățeanul care a intrat în conversiuune. Nu știu întru cât au și alții aceeași impresie. Și nu-mi pot da seamăi, că-i vorbă de un fenomen specific al perioadei postbelice, sau — vorba aceea „istoria se repeltă“ — și în alte epoci s’a văzut o mobilizare atât de tumultoasă a apostolilor. Dar ceea ce știu cu siguranță, fiindcă o văd cu ochii și aud cu urechile, precum lor vedeți și auziți cu toții, suntem năpădiți de o ceată numeroasă de salvatori, de proștii dignitatori finaciari, de apostoli, cari toți vor să locuiască mizeria generală, să salveze omenirea sau cel puțin neamul și țara lor proprie. In fiecare colț de stradă întâlnim câte un liohelieu, bodegile sunt pline de Meliternichi și călăuzii de la ten se încruntă la noi mai severi decât Mussolini Și dacă toți acești vornici ai gândirii ar rămânea pe platoul ideologiei nu’ar fi nici o primejdie. Doar ce ți e, că în timpul din urmă au început să treacă rubiconul teoriilor și se găsesc în plină campanie practică. Și mulțumită lor asistăm la un defetism general, la o debandadă morală și o zăpăceală universală, care nu poate să ducă la bine. Bărbierul, care mă râde, în loc să mă întrebe el de noutăți, îmi face o comunicare importantă. Agitând săpunul într’o ceașcă îmi destăinuește cu multă gravitate. Domnule deputat, am aflat și eu de o formulă ingenioasă. Intrigat la auzul cuvântului aminos de ,,formulă“ îl privesc curios, crezând, că-i vorba de o formulă nouă, de a patra formulă în legătură cu tratativele româno-ruse pentru încheiorea pactului de neagresiune. Dar nu. De astă dată este vorba de o soluție pentru rezolvarea crizei financiare și economice. O formulă cam nebuloasă, cu subformule și codicile, cari firește înbrățoșează mijloacele cu „bonizurile de tezaur“, „rentele“, „moneda dublă“, „institut ipotecar“, într’o pitorească învălmășală. Mai deunăzi conductorul de tron îmi făcea critica legii conversiunii expunând problema timp de o oră. Pentru că nu există la zi intelectual, negustor, țăran, cetitor ,de gazete, să nu-și aibă soluția sa originală și singura bună. Toată lumea e angajată la acest joc uriaș, ca la deslegarea rebusurilor ,din revistele ilustrate. I^a miasa de cafenea, în tren pe tramway, în foyerul hotelurilor. La șosea, cetățenii îi vezi ■ adânciți în calcule mistiterioase multiplicând, adăugând, subtrăgând și împărțind cifre mari și mici. Ca și studentul din poveste, care adăuga și multiplica veniturile și subtrăgea și împărțea datoriile, stabilind în, felul acesta totdeauna un bilanț echilibrat. Toți au devenit tehnicieni. Fără să aibă o cât de vagă ideie de șltiința economiei, fără să priceapă noțiunile cele mai primitive, fără să cunoască date statistice, fără să fi vorbit măcar cu cineva, caii cunosc ■și știu toate acestea, sunt oameni, cari critică mereu și te asaltează cu formule își soluțiuni. Dar dacă s’ar opri laici. Ori ei trec la ofensivă fără nici o considerație, fără nici o jenă morală și fără nici un simț de răspundere. La urmă, dacă lai avea de gând să lămurești pe cineva, despre care te-ai convins, că a fost sedus și amăgit, ți-ai aprinde paie în cap. Aceștia nu admit nici o discuție asupra, spre pildă a inflației. Deși habar nu au ce estte aia , bilanț comercial de export și import, de buget, de contract de vitablizare, de acoperire de aur,de institut mobietar, de producție, el te fixează la părere și te execută la minut. Dar, ce să vă plictisesc cu părerile originale asupra băncilor, asanarea datoriilor, lasupra exportului și importului. Le lauzim mereu din toate părțile. Firește nu numai în domeniul economic ne întâlnim cu o mulțime imensă, de salvatori. Acelaș lucru se întâmplă pe teren cultural, diplomatic, literar, politic etc. Imi cade în mână o telegramă trimisă guvernului. Tineretul conștient de datoria sa din orașul M.*j protestează cu ultima indignare împotriva faptului, că se permite credincioșilor unguri și germani participarea la procesiuni cu steaguri și fanfare la Biserica din D*) fiindcă o asemenea manifestație provoacă sentimentul național. Dacă nu veți lua măsuri vom lua atitudinea dictată de împrejurări și nu răspundem pentru urmări. Tineretul, care trebuie să învețe anatomie și cosinus și alfa și capitil diszolutio și războiul de 30 de fani și altele, nu are nici dreptul și nici căderea să se substituie autoritățiloir și miniștrilor. Și mai ales nu poate avea dreptul să vorbească într’un asemenea ton cu guvernul Țării. Pentru ca să nu mai vorbim de fondul chestiunii. Dar ce voi am spus dela început. Aî na avea noi griji, mizerie, criză, dar pare că cel mai mare neajuns este suprapromuoția de apostoli. Sau cum zice neamțul: Jeder will ein Dilîtier AveiOen, niemand will ein Schuster sein. Zaharia Boila. SupraprodocUe de apostolii In jurul ale grerilor — Cu toate cele din alegerile din cele 16 județe liberalii duciști au ieșit complet înfrânți^ ^^Viitorul*'' vorbește de „o strălucită biruință liberală^' ~ Ceb spun cifrele ? — Partidul național<>țărănesc a obținut mai multe voturi decăt în alegerile generate . InexisteimiaL celor 16^,partide de opoziție Alegerile județene din cele 16 județe în care dizolvarea consiliilor a rămas definitivă, au dat o strălucită confirmare a popularității de care se bucură partidul național-țărănesc. După cum se știe, guvernul a dat acestor alegeri ca și celor comunale, un caracter gospodăresc, cerând ca la întocmirea listelor pentru aceste alegeri să se țină seama îndeosebi de principiul, ca pentru chivernisirea bunurilor județene și comunale să fie aleși oameni cunoscuți ca buni gospodari ai banului public, chiar dacă aceștia nu au făcut și nu fac politică militantă. Opoziția divizată în nu mai puțin de 16 partide, nu a înțeles acest principiu, ci a îndrumat și aceste alegeri gospodărești pe câmpul politic, scontând succese deosebite împotriva guvernului și a partidului național-țărănesc. Corifeii celor 16 partide de opoziție, firește având în frunte pe reprezentanții cuprinși de ură ai „istoricului“ partid liberal-ducist, au pornit în vederea acestor alegeri gospodărești o campanie de cea mai deșănțată iemagogie împotriva guvernului. Rezultatele însă au fost deadreptul dezastruoase pentru opoziție, în acelaș timp ele au dat însă confirmarea încrederii generale de care se bucură partidul național-țărănesc. iupă cum se știe, in cele mai multe județe în care au avut loc alegeri județene, listele partidului național-țărănesc au obținut un număr de voturi mult superior față de voturile de la alegerile generale. Astfel în Arad s’au luat acum cu 9000 de voturi mai mult, iar în județele Cetatea Albă, față de 33% de la alegerile generale acum s’au luat 69%, în Năsăud dela 43%, voturile au urcat la 81%, în Roman dela 42 la 59%, în Soroca dela 19 la 61% și a. m. d. Față de aceasta, liberalii duciști, în Constanța din 10.500 voturi câte au avut la alegerile generale au scăzut la 7500j în Văslui dela 4200 la 2700 etc., întreagă opoziția neîntrunind la alegerile județene de acuma decât 185.000 voturi repartizate pe nu mai puțin de 16 partide „mari“ și mici, vechi și noui, care au însă toate veleitatea de a se numi de „guvernământ“. Firește, după obiceiul pământului, presa liberală comentând acest rezultat de-a dreptul dezastruos pentru opoziție, U’compris și istoricul partid liberal, scoate totuși din el „o strălucită biruință liberală“, afirmând că față de teroarea guvernului și organelor administrative, liberalii au câștigat totuși un mare număr de mandate. Ba cel mai mult, „Viitorul“ declară sentențios ca liberaiii au avut a se lupta in aceste alegeri nu numai cu „sara avoi nicuie guvernamentale“, — vezi deamne, — dar și cu cele 16 partide de opoziție, ca și când atacul acestora împreună cu cel liberal nu ar fi fost dat concentric împotriva listelor partidului național-țărănesc. Că aceste „falsuri, samavolnicii și acte de teroare“, pe care le amintește polemica presei liberale, sunt din domeniul fanteziei, nu mai e nevoie, s’o spunem. Partidul național-țărănesc și-a făcut totdeauna un titlu de mândrie din libertatea desăvârșită a alegerilor pe care le-a patronat fără cunoscutele și oficioasele metode liberale ale stării de asediu, cenzurii și altor binefaceri, pe care guvernele liberale le-au asigurat timp de zece ani alegătorului român. înfrângerea liberală nu este încă complectă. Ea se va desăvârși desigur cu ocazia alegerilor comunale care au loc acum până la 16 Decemvrie și unde se va vedea că „istoricul partid“ rămâne doar în istorie, el ne mai având nici o justificare de existență în viața politică și administrativă a României actuale. In conștiința cetățenească manifestată și prin rezultatul alegerilor județene cari s’au desfășurat zilele trecute, partidul liberal s’a redus la justele lui proporții alături de întreaga puzderie a celorlalte partide mai mult sau mai puțin „istorice“ ale opoziției. De aceea reproducând și noi sfârșitul declarațiilor dlui Guță Tătărescu asupra alegerilor județene că „conștiința cetățenească a indicat definitiv guvernul de mâine“, credem a nu greși, când accentuăm că acest guvern, multă vreme, foarte multă vreme, nu va mai putea să fie dat de către partidul liberal. D. N. Titulescu senator de Mehedinți BUCUREȘTI. 7. — Cercurile politice anunță că în locul de senator de Mehedinți al dlui Ciorăneanu, fostul director al ziarului „Dreptatea“, care a decedat de curând, va candida d. Titulescu. In cazul că această știre se confirmă este mai mult ca sigur că din nu va avea contra-candiadt. Parlamentul iși reia activitatea — la ședința de asi continua discuția la mesaj, apoi de mâine Camera sa tine duna ședințe pe zi pentru a putea fora proccele mai importante pana la inceputul vacantei de crăciun — BUCUREȘTI. 7. — După o variantă de patru zile corpsurile legiuitoare își vor reîncepe activitatea astăzi după masă. In cursul ■ședinței de după masăl la Camerră d. Anibal Teodorescu raprezentantul partidului averescan îșia coniti iniua 'diisicursul la iMosif. Senat 4 prof. Iorga își va desvoilltai interpolarunea dialol asupra protocolului pactului idenicagreeiun © Kamooirus, și asupra propiagiandei revizioniste pe care o face guvernul ungar in presa din străinătate. Imocipând cu ziia die mâkre, colipurile legiuit Iean vor ținea două ședințe pe zi pentru ca până la ziua de 17 Deiembrie când parțialmenntul via lua vacanță de sărbători să poartă i fi votate ■legil importante și cu ea.raioter urgenti. In acest scop pentru mâine orele 6, este convocat un consiliu de miniștri în care locantorii guvernului vor lua în disicuție proiectele de legi cu qaracter urgent cari trebuie votate îniakite de vacanța Crăciunului. Proectele cari se vor supune discuției parlamentului înaiinte de vacanța Crăciunului sunt proiectul pentru suspendarea execuțiilor silite laOrașe la a cărui desbatere vor lua parte toți reprezentanții partidelor de opoziiție, de asemenea se vor vota și legile financiaire cu caracter urgent precum legea reorganizarii aparatului fiscal. Tn si tariștit o altă problemă care va suscita discuții importante este aceea a lamului bugetar care ■după ideicizia consiiliului de miniștri va începe la 1 Aprilie 1933. B i^bl i ot e cii. Pitlíitulií i Cult Nu suspendat plural cupoxiu lui datoriei pubice interne decut provizor — D. Madgearu constată că funcționarii superiori ai ministerului de finanțe sunt Indiscreți — BUCUREȘTI. 7. — In legătură cu svonurile lansate în jurul amortizării datoriilor interne d. Madgearu, ministrul finanțelor la stat, următorul comunicat: „In ce privește știrea că statul va suspenda plata cuponului datoriei publice interne, până acum nu s’a luat din partea noastră nici o dispoziție concretă, dar este în afară de orice îndoială că această problemă este studiată intens pentru o ușurare a statului atât la plata dobânzilor cât și la rate. Chiar și conferința de la Stressa a adoptat punctul de vedere că un stat care cere o reducere a cuponului datoriei externe trebuie în primul rând să ia această măsură față de datoria publică internă. Creditorii străini au tot dreptul de a pretinde ca să fie tratați la fel cu creditorii din țară. Dealtfel repet încă odată această chestiune se află deocamdată un studiu și suspendarea provizorie a cuponului intern s’a făcut numai pentru a putea ține un stoc mai mare de bani la dispoziția ministerului până când vom avea rezultatele tratativelor, cari se duc cu creditorii străini pentru ca în baza acelora să luăm și măsurile pentru interiorul țării; îmi pare foarte rău că lipsa celei mai elementare noțiuni de discreție a unor funcționari superiori de la ministerul de finanțe a adus această chestiune în public înainte de vreme și într’un mod tendențios“. Tm: . -iiures D. Iuliu Maximu a întors în Carpitala BUCUREȘTI. 7. — D. Iuliu Maniu președintele consiliului de miniștri care a fost două zile la Simiadia, s’a reîntors ieri la amiazi în Capitală. D. prim-ministru a avut în cursul zilei de ieri mai multe întrevederi cu principalii d'Siație colaiboratori. prin Raidlîo Ziua de 1 Decemvrie a fost prilej de imaltă sărbâscoale sufletească penitru Ardaful. In anul acesta, cu cheiosterbir © de laiți ani, în prinicipalidei c ©ntre s‘au țintut impunătoare adunari îir ,cari e‘a protestait împotriva cammpaniei de revizuire a tratate noir, inițiată de Budapesta. In tem © ce zecile de mii de țărani și intelectori români își strigau dreptetea cauzei lor și jurau că vor lui susține actualeile fruntarii, ila Budiaipesta^ prin na’io, s‘a făcut o deișanțuită campanieîmpotriva noastiră, înjosiindu-ne dela Tistaniță așa cum au fost disișnuiiți să ne injosească filtumiei când prin forță și teroarre ne sstăpâneau. Desigur zeci lunca ■mioulieiiță a revoluționat și mictodele de propagandă naționiailă. La noi în Ardeal, înainte de 1914, Românii se afirmtau prin ■cântece națumiaile, moistalele intonate de flăcăi și fete i la horele satului; prin imendente reprezentații teatrale de cele mai multe ori împiedeparte de jlandarmii cu pene de cocoș care rupeau și călcau în picioare tricolorul național ce’-air fi cutezat să oreze locatui melie dicbutanților, sau prin articole de presă și alte imannifestațiiUDi similare cari nici odată nu scăpau vigilența procurorului. Asita atuncia. Acum,, în epioca raidioului, asta e metoda. Ungiirii din Ardicail mestingheriți idie nimeni seara, după ce se reînttorc de la muncă, din birourile statului cari le asigură existența, întorc doar șurubul și idlulcea limbă ungurească curge măvalnică,servind la interioare nu prea distanțate, doze ,de patriotism, de isperanță de disicptate ce nu va întârzia prea mult. In acest caz propaganda făcută de linguri prin radio, La Budapiesta, în ziua iule 1 Decombi ©,a întrecut orice închipuire. De trei ori în acea zi am fost înjurați în■tr‘un mod fără die precedent, iar incidentul ,conferențiar, probabili ,înitr‘un moment de iregretabilă sinceritate, a declarat că Ungaria spre a-iși lua revanișa va face tot ce-i va sta în putiință ca alături de Germanîia să-iși reconstituiască armata, să înarmeze întreaga națiune. Penitru înfăptuirea acestui desiderat i-a adus un largument sui generis. Anume ,că Ungaria , obligată 'a înarmări, 'deoarece laltfel nu are la ce intrei buința brațele celor cari nu au de lucru. Asta înseammană că nu se găsesc minus'CU de fonduri pentru iajutorarea șomerilor maghiari însă 'se găsessc miliarde spre la i echipa se pune în serviciul cauzei revizioniste. Intențiiile Ungariei sunt astfel evidente și nici nu erau noul 'pemtru moi. Ne miră numai limbajul și puterilele argumentării a'le regimuilui Horthy ,care exxistă numai 'datorită acelui sitat din Mica Antantă asupra cărui se va vărsa mai mult ura neputinței maghiare. 1 Această ură, radio o faCie zilnic să sbârnăm peste plaiurile țăii noastre. Ea e drana îmi benzinațelor minții ale minorităților din România. ■ Deflioepa așteptăm cu nerăbdare intrarea în funicțiime a postului românesc de la Blij, care trebuie să aibă ca prim scop anihilata celui dela Budapesta. Cornelki Allett Sfârșitul lui Bâlcescu de ION BREAZU IV. Prietenii. Când Bălcescu se lupta moartea lua Hyeres, Vasile Alecsamidli i-a scris aceste drepte cuvinte: „Bucură-te ... că ai știut a însușită dragoste frățeasică celor mai notabile ființe din patria noastră“. Imtr'aidevăr aceste cuvinte nu erau numai o mângăiere adresată unui prietin,cuprins de descurajiare. Niicolae Bălnescu s-a bucurat de pirietenia celor mai ■distinse spirite ■au © generațției lui Nu ne-a rămas decât o parte din corespondența dintre el și aacești pirietini. Din ea ne putem însă convinge pe depln de "Câtă iubire a fost înconjurat acesi suflet ales. I s-a dat mult pentru că își el a dat foarte mult prietinilor săi. Nicolae Bălcescu a fost un model de prietin. De a aceea, dacă cu trupul nu a putut să fie, nimenea i lângă muribundul de la Panterme, cu sufletul au fost toți cei ce și au dat seama de ireproșabila piierdere pe care o încearcă nația românească prin moartea acestui erou. ■ Hi șirul prietenilor locul "Cel dintâki trebue dat lui Ion Grineț. Prietinia lor a fost veche și a ținut până dinncolo de mormânt. A fost înicepută pe băncile școalei și a fost dusă prin toate marile momente ale generației de la 1848. Cele mai numeroase dintre scrisorile Bălcescului sunt adresate lui Qihica. Singur numele acestuia îl va scrie în testamienit. In drumuri, fără Întoarcere, cătră Palermo, Bălcescu s'a oprit la Constanitinopol pentru a-și mai vedea 'Oldaită amicul. Cât de dureroasă le va fi fostt despărțirea... Cu toate că gura le va fi rostit glume —scrisorile lor sunt plinie i de umor —, ochii le vor fi fost înmuiați în lacrimi. Din i drumul lui, cescu mai scrie prietinului ,de la Maria Bălși Napolii. Ultima sichisi0are a lui Ghica poartă datatde 15 iNav. 1852. Ea e plină de acel simiț realist și umor, care dau atâta sa ivoaire tuturor scrierpar .lui Ghica. I'u locul lal doilea trebuie să amintim pe Golești. Cea mai bună prietenie ,a legat-o Bălcescu cu A. G. Golescu (Negrul). La scăipătâiul lun, la Hydros, alăturea i de sora ea Sevastița și de Maria Canttacuzino, a fost, o bucată de timp. De acolo zioea la curent pe și acest prietin, numeroși amici români și Siireini,despre mersul boa-lei. Iată, de pildă, ce scria Ermionei Asaci, refugiată la Bruxeilles iu proaspătul ei soț Edgar Quient, impreuna „Existența noastră ”aici e foarte tristă. Suntem compili ei șiiți de des gustul de evenimientielle politice (asurzii la lovitura de stat a lui Na Poteon ,al II lea I. B.) .și Ide sentimentul groaiznic de a ne veidea prietinul sfârșindiu-sie tot mai mult, fără ide ,a avea decât nădejdea de a prelungi puvintei o .exinitență mizerabilă, care nu-i permite nici să 1.Or,minte opera pe care vreai să o lase urmă'șiî'or, iici im-i dă măcar .consolarea că ■ va pute-o termina vreodată“. Cea din urmă B oriisioare a lui Goilescu către Bălcescu, scrisă din Dresda cu două săptămâni după moartea aciestuia, prietenului știri dinspre portrete și trimuite domnești descoperite în biblioteca de acolo. Mai importante decât acesatea sunt însă cuvintele de i încurajjare, trimise ceilui pe care cred, încă l în viață: „...Apoi ,poziția ta îi cere griji și sacrificiuri multe, lucruri ,rnevoile de așteptat,chiar iând ai străbătut lumea aceasta sămănând, cum am zice, inima ta prrin inima oamenilor. Dar perisibiilitatea ta poremise că mai mtuli în sfera Ideilor s'a informat, s'a idesvoltat și S'a consumat și știi bine că cine seală fiertră ideilor, n'are să aștepțte reciprocitate întru aceai fiertfire...“ Tot din Dresda îi trimite cuvinte ,de o iază duioșile Ștefan Golescu, vărul celui dinitâiu: „...Cred, dar (iubite NicuOie) că de n‘aiș fi cu maică-mea acum, n‘ași fi zăzboivit Un minut ca să alerg ,să-ți aduc singura ușurință ce-ți poate aduce un adevărat prieten...“ Scrisoarea Poartă data de 15 Nov. La 14 Dec. când Bălcescu trecuse pragiul suferinței '‘J scrie din nou,anunțându-l că g © va duce la Grenova de unde unul din cei patru frați va merge până la Palesrmio. Din Schila însă nu mai sosește nici o veste, nici bună nici 'rea. Deaiceea, lîntre ialbă, la 7 Ianuarie 1853, acelaș Golescu plin de grijă, pe Salvator Ragusat, proprietarul hotelului, unde a murit Bălicescu.. '00 s'a ales de prieten... O'P le imai simțito ,cuvinte de mânigăiere i-au fost adresate însă de Vasile Alecsandri. Când, în prrimăvara lui 1852, îi scrise acestuia vestea că Băilcescu s.a. mind întremat,atunci i-a trimis, din Iași ,aceste cuvinte de iubire. „ . . . Nu-ți pot spune bucuria ce mi a cuprins când am primit scrîitoarea ta și .aim citit bunele știri ce-mi dai despre scumpa ta sănătate. Greu ți-am purtat grija în toată iarna asta și multă frică ,am idriis despre tine.. .dragă Bălcescule. Acea mecontenită neliniște a fost singura pricină a tăcerii mele... Acum ești bine! Noroc buni să dea Duminezeu! Mă simt fericit de această știre pare că aș fi cumpărat o lume întreagă, căci .beisc ,ca pie un .duicie frate și aș dori te lasă împart cu tine zilele și sănătatea ce-.m.i sunt hotărâte de soartă“. UJttim a scris oare i-a adresat-o Alecsandri dela Parte, a 1 Dec. 1852. Se pare că acest pridin a fost informiat printre icei dintâiu drespre durerosul sfârșit. Hi .tot cazul ei i-a comunicat familiei. La 2 ianuarrie 1852 el roagă ,pe signor Raguza, în numele său și al Mariei Cantacuzino, să grijeasacă m.al ■alleis de manuscrisele defuniorului. Cu trei săptămâni înainte de moarte îi sicrie cuvinte ide încurajjare și Mihail Kogelneanu. Dintre femei amintesc pe MirHa Cantacuzini, cu carie Bălcescu a petrecut ultima iarnă la Hyeres, îl va fi ajutat, plăcuta prietenie a căreia cu siguranță, să-și giască zilele. De la această inteligență sunfe mtenoamem, i dealtfel, unul din cele mai faimoase portrete sufletești ale lui BălceSCU, de la sfârșitul vieții. In timpul perUcniriila Hyiesenl .a scris uneori la Mihai Viteazul -după „...Am in t iirea acelor pre diictaturi lui Bălcesc u, de lucru — scrierea lui Alecsandri — întrerupte prin convorbiri amicale, este una din Cele mai scumpe ce am păstrat. Spiritul său just și pătrunzător, travaginația lui ,aprinsă, sufletul său ,entuziast și iubitor 'dădea fiecărui subiect un interes deosebit, chiar dacă n'ar fi fost de părerea lui 'îți captiva atenția și nu te ilăsia niciodată indifirent“. Intrebându-si ce femeie pireferă a spus Madaima Rolland, adiecă femeia-erou . . . „El se revolta împotriva nedreptății de a muri, revolta sa n'avea însă aimoräciune nici durată; în graibă d 'punea iarăși stăpânire pre sine și-mi ispunea, cu un surâs ce se ivește pe buzele celor condamnați să moară: „In definitiv ce are a face; Tis'U să trăiască!“ Când Bălcescu a plecat de la Hyeres, pe Mediterană, pentru a mai vedea odată pământul țării, era să facă acest drum în .societatea Măriei Canttacuziino. ‘5a spare însă că, la sifatul lui Alecssandri — .care se temea "Că .acest slung voiau să nu fie dăunător ,sănătății delicate a .prieten ©ilor —. .a renunțat la această placuta pom.panie. In timpul petrecut ,la Palermo prietena se va fi interesat mereu de sănătatea lui. Dovadă ne sunt iniformiațiile astente ,pe care le-a cerut dela signor Ragusa. Apropierea acestei femei trebuie să fost -o dulce mângăiterre pentru s 3nsubilu,î fi suflet al Buibesculuii, care n‘a preia avut răgasi, în iscur tai, dar bogata lui viață -să caute mângăierea unui suflet de femeile. Numărul prieteniilor a fost cu mult mai mare decât cel înșirat, în fugă, aici. După mio.ri.rtie el a cresic.nt șî mai mult. Du.reriw.u.] .-sfârșit i-v 'd-t lui Bălcescu aureolă de martir, opeiicle și cuoașterea mai a-