Patria, decembrie 1933 (Anul 15, nr. 264-285)

1933-12-08 / nr. 269

Anul al XT-lea No. 269 REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA Strain Regina Maria Nr. 36. pi­aţa* * * I Red. Si Adm. 13-31 /jvTLEFON.­­ Direcţiunea 13-34 DIRECTOR: DR. AUREL BUTEANU ABONAMENT ANUAL: Profeanual libere ------Lei 800 Aucţionari----------,700 Autorităţi ţi instituţiuni „ 1000 In Străinătate dublu. Lei 3 Taxa poştală plătită în numerar Bio. 11178/1920. Organ al Partidului Naţional în Muzeul As­ociaţiunii Vinari, 8 decemvrie­ 1983 Cetăţeni! Cetăţeni! Votării listele part. naţional-ţărănesc cu semnul roata ANARHIZARE Lăsând la o parte pentru un moment toate ce­lelalte „misiuni istorice“ ale partidului liberal, dic­tate de interesele lui bancare, principala operă pe care guvernul se năzuieşte cu puteri de legendă să o ducă la îndeplnire este anarhizarea ţării de la un capăt la altul. • • • . .......... In toate ramurile activităţii publice se observă o considerabilă slăbire a autorităţii de stat, iar în ad­ministraţie, poliţie şi finanţe, unde scara de elemen­tar bun simţ a valorlor a fost din nou escaladată de către şoarecii de club, fără pregătire şi fără nici o garanţă de onestitate, haosul este complect. Iată abia la câteva săptămâni de la chemarea lor la guvern, liberalii au reuşit să anarhizeze ţara şi să o aducă întro criză pe care va trebui să o com­batem, cu toţii dacă ţinem la integritatea bunurilor naţionale. * In primul rând guvernul liberal a provocat o criză morală, creată de slăbiciuunea autorităţii de gu­vernământ care confundă forţa de drept cu forţa brută. • ' v In al doilea rând o criză materială, care rezultă din aplicarea în viaţa economică a vechilor principii de economie ale partidului liberal. In acest timp în presă şi în literatura de mani­feste electorale, guvernul se laudă cu acţiunea de re­stabilire a ordinei care a recoltat până acum rezulta­­definitive. Cât de definitive sunt aceste rezultate, s-a con­vins întreagă opinia publică din anunţurile mortua­ri, ale asasinatelor cari mustră conştiinţa şefului par­­tidului liberal. In ţară era linişte, liberalii au venit cu deviza să restabilească ordinea, şi peste o duzină de morţi dându-şi sufletul au muşcat ţărâna din graţia dlui Duca* , fiu se cheamă aceasta anarhie ? Intr’ adevăr faţă de ceea ce ne aşteptă în viitor, tot ce sa întâmplat până acum este doar un început banal de anarhie. Valul eutrop­of de apă tulbure, în care se poate pescui atât de bine va veni a­bia­ de aici în­colo. In acest val tulbure tiu vor pluti la suprafa­ţă, decât gunoaiele. Vor fi mai multe gunoaie, sau mai multă apă, aceasta este problema redresării noastre politice de sub stăpânirea partidului liberal. '■ ■. ■ ■ . .­­ . / S ■ .­­ ... i.f. ... . .. . . ' J\ \ . Trei săptămâni de guvernare li­berală au reuşit să desorganizeze iDom­iplet resorturile , principale ale administraţiei de stat, întronând pretutindeni haosul, abuzul şi lipsa de scrupul. Nici un domeniu al vieţii publice nu a fost­ cruţat, de sguduirile politi­cianismului de ură şi r­îmbunare. Oamenii administraţiei au fost în­locuiţi cu agenţi de club; primarii au­ fost alungaţi cu poliţia din postu­rile încredinţate lor de voinţa liber, exprimată a poporului; goana pen­tru desfiinţarea consiliilor judeţene şi comunale nu cunoaşte frâu. A promit o adevărată vânătoare de oameni, pentru a înlătura din cale tot­­ce ar putea împiedica orgia s furtului de urne, a teroare­ electo­ral­e şi­ a aservirii tutur­or organelor publice in jugul intereselor de club ale tiraniei liberal­e. ] [Funcţionarii administrativi şi po­liţieneşti încărunţiţi în cinste şi în res­pectul datoriei a­u fost concentraţi în la­găre forţate la Bucureşti; dintr’un co­pait in­tr’altul al ţării drumurile sunt­ pline de slujbaşi transferaţi dintr’un loc într’ailitui, di­r interese de club şi din spirit de răzbunare. De ziua Unirii Ardealului, guvernul a introdus cenzura pentru presa acutei provincii, dând ordin ca ,,Solia Drep­tăţii" din Orăştie să nu poată scrie ni­mic fără controlul unui prim­pretor. Porumbul adus din grija guvernului naţional-ţărănesc pentru populaţia, le­giunilor sinistrate, este întrebuinţat ca armă de şantaj electoral de către sa­trapii liberali, dintre cari unii dau or­din ca să nu se respecte reducerea ele transport, acordată, şi ţăranii să plă­tească transportul integral. împroprietărirea a peste trei sute, vo­luntari ardeleni cu locuri de casă în judeţul Ilfov, a fost anulată, ca un semn despre adevăratele «»tu­m­ente sie partidului liberal faţă de luptătorii ar­deleni cari au contribuit cu sângele lor la închegarea marei uniri. Mai e nevoie să continuăm? ... . Ministerul de finanţe care a fost îm­prospătat şi reorganizat în spirit nou, cu funcţionari bine pregătiţi,­ reuşind­u­­se să se aducă în ordine perceperea, şi mânuirea banului obştesc, — este ame­ninţat să fie readus, iarăşi la situaţia haotică pe care a avut-o sub liberali, când in fruntea Serviciilor­ celor m­ai importante se lăfăia nepriceperea şi­ ne­cinstea unor inşii cu patru-cihei clas©­ primare, sau în cel mai bun caz cursul inferior al liceului! Şi de-asupra tuturor acestor abuzuri, nedreptăţi şi samavolnicii, guvernul născut din­­ puterile întunericului, robit forţelor oculte cari i-au dat existenţă, guvernuii Vetoiii cu Ibzincar econom­­itar dar­ cu Balastul celor­ douăsprezece sub­secretariate de stat, îşi numeşte zi de zi agenţii şi bătăuşii săi la conducerea tu­turor serviciilor publice. In trei săptă­mâni de guvernam liberală Monitorul Oficial a adus peste Cinci m­ii de noui numiri de funcţionari, când pe de altă parte slujbaşii vechi ai statului ,sunt purtaţi pe drumuri, daţi afară şi bat­jocoriţi. .• ' % \® V. ; 1$ Pe lângă sângele celor şase morţi şi-a celor, cincizeci de răniţi, pe lângă schin­giuirile şi bătăile care se ţin lanţ din­­­tr’u^i capăt î­ntr’ailtul al ţârii, pe lângă sfidarea şi batjocorirea conştiinţei ţării acesteia, —■ guvernul se presintă în faţa alegătorilor şi cu zestrea intri înspăi­mântător bilanţ, de păcate, înfăptuite în cursul celor trei săptămâni de pân­ă a­­cuma ale urgiei liberale Iată de ce e limpede, că­ pentru a nu ieşi zdrobit din alegeri, guvernul liberal se va vedea silit să fure urnele ! Iată dece într’im colţ într’altul al ţării, glasul conştiinţei cetăţeneşti dă de ’ pe­ acuma îngrijorata, alarmă : ■ -— Paza la tem­ei Lipsa unei generaţii in Ardeal De câte ori în viaţa, politică, este de aciuaM este vre­un eveniment mai im­portând, o seamă de ziare şi câţiva re­porteri mai abili, găsesc totdeauna mo­tiv ca să descopere conflicte între tineri şi bătrâni, între cei cari coboară şi cei cari urcă soanta vieţii, intre maluri şi măturisanţi. S’ar părea în acest fel că o continuă frământare îşi urmează calea obişnuită călind din dogoarea ei oţelul armelor de luptă. * In special în Ardeal, presa din­­ ve­chiul regat a văzut totdeauna o luptă între generalii. Antagonismul acesta permanent, dintre tineri şi bătrâni, pe care l-a teoretizat atâta, lume, nu este însă în Ardeal un proces bine fixat Peidicică în Ardeal nu există azi un ti­neret. Există numai copii mai mari sau mai mici şi un tineret politic al parti­dului naţional-ţă­rănisc, a cărui acţiune este departe de a cuprinde toate câmpu­rile de activitate socială ale provinciei noastre., Se observă acest fapt, îndeosebi în ma­terie ■ spirituală. De la Lucian Blaga Gotruş, cari deţin primatul tlnereţei între scriitorii ardeleni mai tineri, pro­vincia noastră nu a mai dat nici un ta­lent de seamă, nici o înmugurire de ca­lităţi spirituale şi de virtuţi ale mimeii, nici un acumulator de nădejdi, in cel mai neînsemnat domeniu. In succesiunea generaţiilor este o însemnată lacună în Ardeal. Pentru că­­ ardelenii sunt pauperizaţi, simt vlăguiţi de sprintena energie care declanşează­­ forţe spirituale permanente, sunt pere­se obosiţi. Iată de ce în ultimii zece ani Ardealul nu a produs nimic prin naţia lui ge­neraţie în afară de câteva răsunătoare mişcări politice, de pe urma cărora dacă nu rămâni un­ principiu moral, o concepţie, profundă, asupra fiinţei, sta­tului şi asupra rost­ur­ilor om, nu au altă mioare decât aceea,, a activilităţii. Poate să aibă şi o cauză de ordin psi­­chologic acest lapsus ardelenesc al tine­rei generaţii in artă ,şi, li­tera­t­ură, l-a trebuit, generaţiei tinere ardelene acest jiăstimp­­pentru a-şi consuma în tihnă fericirea unui Ocm împlinit, cu frira­­­jul căruia, ne-am născut sub presiunea unei tradiţii seculare. Am relevat acest aspect al Unerei ge­neraţii, pentru motivul că Ardealul este azi plin de tineri geniali, de genii pus­tii, de fenomene de cafenea şi de club, care în lipsa unui­ imbold creator se vor pierde­ ca picurii de rouă în nisipul de­­șertulu­i. Sept. Sever. Agitator lupist condamnat­ ­ MIERCUREA CIUC, 7. — Tribunalul din loc,­­ condamnat Marţi la 15 zile închisoare pentru propagandă incendia­ră pe fruntaşul lupist Iosif Yaydai, .ixmftX ' jjia a w INTRE 16 .ŞI 23 DECEMVRIE NIMENI .NU VA PUTEA CER­­CETA SATELE Bucureşti, 7. — In judeţul Roman guvernul a schimbat pe toţi jandar­mii şi pe toţi gardienii publici. De­­asemenea au fost disolvate consilii­le comunale şi primarii au fost sus­pendaţi înlocuindu-i cu membrii partidului liberal. In judeţul Muş­o! autoritâţile nu SIBIU. in­fo­­n Prin teroare, guvernul îşi are majoritatea în - In Judeţele vechiului Regat, orice propagandă a opoziţiei este oprită de bătăuşii guvernului — Bătaie şi scandal la Chişinâu — — Intre 16 ţi­ntă Decemvrie, nici un opoxiţionist nu va putea cerceta satele — BUtClURb^TI, 7. — Teroarea §î i»­gcrinițoie guiVerhamentaie continuă sa niajpu54ve«^*'ia. atiune cu o i­uare pe care nu au cunosc­ut-o cot menu ace- Miei tail poate nici oua ia, a uu«v« in­­trega aunt izolate piua bariere de janoamn si baiauji m­enau aauel că propagations;^iu opoziției nu pot ca sa ia contact cu alegatorii lor« lu­­­uite,ui junmanaţi J. t*. li. Ai­roneacu loat în miistru de interne ii vicepre­şedinte ai craei iu ui de nunişua a fost ind­piedecat vii ca să cerceteze comunele duv­­­ud. n, iăr in unele co­mune jandarmu oaiuu-u guvernu­lui sau napusiiit asupra însoţitori­lor dlui Mironescu pe caii i-au ră­nit grav. Faţa de ceie întâmplate în judeţul Romana­ţi, d. Mironescu a expediat o telegramă de protest diui loculLet cerandu-i să ordone au­­torităţilor în subordine să respecte legiiie ispt să părăsească obiceiurile şi metodele barbare de cari dau do­vadă. .... in judeţul Vaslui d­esmaţul elec­toral continuă pe toată linia. Cetă­ţenii oraşienor­­um terorizaţi de că­tre bătăuşii liberali, caii au pus a­­cun­cipanire pe întreg, judeţul. D. Petre nictrei fost subsecretar de stat şi canaidami p­ar­tid­ul­ui, naţio-­­ nai-ţii trâimsc din acest judeţ este împiedecat ca sa facă propagandă. Toate mişcările sale sunt urmărite de agenţii guvernului, iar amicii d­ate sunt ameninţaţi cu moartea în cazul când vor cerceta satele. In cu­rsul zilei de ieri bătăuşii din oraşul vaslui au molestat bătând grav pe d. Petre Pricopp preşedinte­le şi candidatul organizaţiei libera­le georgisite şi in acest judeţ. 1). Pri­­cop a fost grav rănit de către agen­ţii dlui ITuca, miciliare la membri gărzii de fier ridicând numeroase manifeste şi al­te broşuri de propaganda. Printre cei perheziţimaţi se găseşte şi preotul­­ Dragomiraşcu din feebitu­­rio ieş­i, care fi luat citat şi la jude­cătorul de inist­ucţie. Faţă de teroarea şi ingerinţele P° cari guvernul le-a dezlănţuit asupra satelor şi oraşelor ţării, suntem informaţi că se va întrenuinţa pentru asigurarea reuşi­tei guvernului ca un ultim mijloc de si­luire a satelor, interzicerea oricărei cer­cetare a comunelor începând cu ziua de 16 Decemvrie. Această măsură va fi lua­tă de către guvern şi respectată cu cea mai mare putere de către­­forţele poli­ţieneşti şi jandarmerie care şi-au triplat numărul şi au inundat din nou satele. Intre 1 şi 23 Dec. nici un propagan­dist de al opoziţiei nu va putea cerceta comunele în timp ce, bine­înţeles repre­zentanţii autorităţilor şi agenţii guvernu­lui vor avea toată libertatea ca să facă propagandă. Hutt.. ... BUCUREŞTI, Z. — D. Duca a pri­mit ieri pe fruntaşii mişcării h­nle­­riste săseşti cu cari a tratat în ve­­­derea reor­ganizării batalioanelor de asalt săseşti conform noului cartel electoral incheiat cu partidul ger­man. Ultimele ştiri lăsate însă ara­tă că cei doi fruntaşi ai mişcării na­ziste săseşti"au declarat că nu înţe­leg să-şi schimbe atitudinea şi că vor con­ti­ruta să activeze in direcţia d­e i până acum. In ceea ce priveşte cartelul electoral pe car­e reprezen­tanţii saşilor l-au încheiat cu­­guver­nul hitlerniştii saşi nu-1 recunosc şi deci nu-1 vor respeta.. Această ieşi­re neaşteptată a pus guvernul în mare încurcătură şi probabil că se vor lua măsuri pentru desfiinţarea făcut ieri numeroase percheziţii de­ tuturor organizaţiilor, naţionaliste , cartelul incneiat cu guvernul Evrei! au în­trerupt tratativele cu guvernul săseşti. Române nu înai de Văzut ‘ dacă desfiinţându-ie, saşii vor voib­ cu guvernul sau îşi vor da votia lor în altă foarte. Dar nu nunai cu saşii stau lucrurile aşa,, ci şi cu evreii despre cari arătam în altă parte a ziarului nostru că gu­vernul nu mai m­aiteazâ de­cât cu „Uniu­nea" ‘ de sub conducerea dlui Piiderm­an. Ultimele ştiri sosite de la Bucureşti arată că­­şi aceste tratative aia eşuat, dar d- Fildermian a lăsat , mână. liberă parti­­.. za oilor săi în ceea ce priveşte alegerile» v i’e tiu altă parte partidul evreesc a iri- y, mis ieri o circulară telegrafică tuturor organizaţiilor sale din ţară prin cari le aduce la cunoştință că partidul evre­­esc va merge singur in alegeri, și, în con­­secință îi îndrumă ca să­­depună listele de candidare. ■: 'RV.-.-: Gratuite Bătăi sângeroase la Chişinău BUCUREŞTI, 7. „ Ieri fiind larg, lo­cuitorii satelor din jurul Chişinăului au venit în capitala basarabiei. Propagan­diştii diferitelor partide folosindu-se de aceasta ocazie au împărţit manifeste şi au luat contact cu alegătorii. In special garda de fier si L. A. N.­ C.-ul a desvol­­ted o propagandă intensă în rândurile târgoveţilor. Autorităţile prinzând de veste numeroase detaşamente de jan­darmi au năvălit în larg provocând pa­nică printre săteni. O adevărată luptă s’a încins între jandarmi şi gardişti că­zând numeroşi rom­­i. In cele din urmă autoritățile au reuşit ca să opereze IU arestări. Barbaria autorităților a pri­­­dus o vie impresie în rândurile țărani­lor cari au asistat la acest­­ spectacol sângeros, ,L _ ~"-OXO— ■■Oi,, Un oaspe din vremuri de războiu ! Aurel George Stine Mokldsta casa­ părintească în care am trăit de departe şi în fericita in­conştienţă a copii­anei groză­viile raznoiului, iu prefacută pentru o zi şi o noapte într'un cartier general miniatura, într o grea dimineaţa de Octom­lbrie. Comandamentul unei brigăzi de artilerie din oastea împă­rătească a ţarului se instalase în ca­sa albă părintească; plecau îndată ruşii spre codrii Bucovinei, la Bor­na und­e se dădeau lupte grele. In clipe puţine telefonul îşi­ aşternu fi­rele sale d­e paiangen uriaş şi de la masa unde zeci de ani cei ai casei îşi petreceau vremea cufundaţi în lectură, aplecaţi peste cărţi noi şi vechi, porneau acum porunci şi se puneau în mişcare aripele morţii. Ciudată impresie făceau ruşii, pu­teai lesne deosebi în ei extremele, oameni foarte simpatici şi apropia­­bili, cu necunoscutul în ochii lor cei blânzi şi senini, sau figuri trufaşe, dispreţuitoare, conştiente de nesfâr­şitul câmpiilor oropsitei lor împă­răţii. Colonelul Smentonin, comandan­tul brigăzii, era din oamenii care te cuceresc de la prima vedere. Foarte tânăr pentru gradul său, purta pe piept­ toarte semnele brav­urii şi ex­plicaţia repezilor înaintări, avea o mineia eleganta şi­ gestiri­e alese­­care arătau pe omiu cu o deosebită educaţie şi rafinament sufletesc. O­­ichii sau blânzi ca de copil, bun, son­dau infinitul privind cu lăcomie lu­mea, ipresimţind parese că sfârşitul nu întreabă niciodată pe ostaş când •doreşte să vie. Ceea ce mă f­ermecase era voi. ;ea sa cea catifelată, care tot astfel rama­se şi după anii petrecuţi între­ bubu­itul tunurilor sale, un glas desmer­­dă­tor de femee frumoasă şi protec­toare. L’am auzit povestind într’o franţuzească cântată, despre ai­ săi de acasă, cu plăcerea şi duioşia pe care o simte cel înstrăinat, de aca­să, să trăiască câteva ore într’un cămin, fie cât de strein. O fotogra­fie admirabilă ne-a făcut să vedem o femee de o minunată frumuseţe, radioasă de fericire, alături de băe­­ţaşul încântat de hăinuţele sale de marinar, era soţia hri, la Tarnopol, oraşul natal. Colonelu­l povestea prin rotocoa­­lele de fum ale unui tutun foarte parfumat, că această fotografie nu l-a părăsit niciodată de la începutul războiului, că soţia sa este în frun­tea unui tren sanitar imediat. îndâ­rătul frontulhft!­gan­ţian­ şi cu ochi umezi ne aiijuun­ci ca de, cji'aciâii vâ nie.ee iui cvitwuiu puţine zue şi va veni sa ne saune iu aceeaşi încă­pere. ________ . fiecorui era prea nou şi eu prea. copul ca sa­uxu u puiut .da seama ne anieun­socui compnimat in acel pacnat Cinpeş, cu tunica acoperna de tei de tei de steie şi cruci, apoi unei naş fi avut iiinţe. Aruncându-şi ochii pe un perete acoperit cu o bibliotecă, colonelul îşi plimbă cu­ lăcomie ochii, oprin­n­­u-se la un volum legat în­ piele roş­cată, o elegantă ediţie a poeziilor lui Alfred de Musset Câteva, ore du­pă masă, le-a petrecut citind ver­surile de durere ari­ poetului Nop­ţilor şi l-am auzit vorbind­­atorii meu că a şi scria soţiei sale cum înainte de a ajunge iarăşi , în foc, într’un scurt popas din cas unui cărturar român, a avut fericirea să recitească câteva pagini din neferi­­citul lor autor favorit. După aceasta începură pregătiri­le de plecare. Telefonul suna necon- Urik şi în jurul meu vedeam mişu­nând ofiţeri şi soldaţi purtând în ochi frică acelui necunoscut inevi­tabil, ştiut de toţi, dar temut prin nevăzutul şi forma sa. Din aer prin­deam cuvinte cu sonorităţi bizare pentru mine, papirosca, vase blago­­rodie, tac, .paktu, spiriehi şi altele despre care repede începui a-mi da • SoMu-m­aia.. i oţi iMUi­eiui aceitU ipfe­­cau ii­curânu ia viaUei .Şi do cfceac« eram sigur, era câ piecâa' tăia âii­­țțiifriaani, ^uiau ăiaiâa grozkvÂ,, Trauiuiț h­idoasu, nemerâderea câi‘e apusa greu asuipra ostuor impară­­teștL^ ....;'• A doVui zi itts de. 'diminieata' col&î - - fiel­ui aai­eox’iaxun ;se uncâ niu ' un atu ’" ' ' toniobu de ciupai­ea piaiului și ' a noroiului, pieca lumpu ce și-a luat ră­mas bun ineu,a al casei, aşa cum ştie un om care-şi aduce aminte şi de cei p­e care i-a lăsat- la cu acasa. Imaginaţia mea îmi arăta musafiirul nostru în frumoasa-i ca­să din patrie şi mai ades fermecă­toarea doamnă cu acea mână mir­minată aşezată ca un trandafir pe umărul drept al copilaşului în hate­ne de marinar. Aşteptam acum pe colonel de Crăciun, când va trece sp­re casă şi în adevăr reapariţia sa ar fi constituit un­­eveniment pen­­tru mine.­­v . Dar nu s’a mai întors şi vremuri­le de restrâişite care au urmat făcură ca nimeni csă nu-şi anal aducă amin­te de dânsul, totuş în memoria mea el­­rămăsese trainic tipărit, cu faţa lui care voia parecă să iubească toată lumea. Când ruşii îndobito­ciţi şi rătăciţi începură să se deie la nelegiuri, îşi ucideau şi schingiu­iau ofiţerii, o clar­vedere lăuntricii şi imperativă îmi spunea că cero­ie­tej

Next