Patria, decembrie 1933 (Anul 15, nr. 264-285)
1933-12-08 / nr. 269
Anul al XT-lea No. 269 REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA Strain Regina Maria Nr. 36. piaţa* * * I Red. Si Adm. 13-31 /jvTLEFON. Direcţiunea 13-34 DIRECTOR: DR. AUREL BUTEANU ABONAMENT ANUAL: Profeanual libere ------Lei 800 Aucţionari----------,700 Autorităţi ţi instituţiuni „ 1000 In Străinătate dublu. Lei 3 Taxa poştală plătită în numerar Bio. 11178/1920. Organ al Partidului Naţional în Muzeul Asociaţiunii Vinari, 8 decemvrie 1983 Cetăţeni! Cetăţeni! Votării listele part. naţional-ţărănesc cu semnul roata ANARHIZARE Lăsând la o parte pentru un moment toate celelalte „misiuni istorice“ ale partidului liberal, dictate de interesele lui bancare, principala operă pe care guvernul se năzuieşte cu puteri de legendă să o ducă la îndeplnire este anarhizarea ţării de la un capăt la altul. • • • . .......... In toate ramurile activităţii publice se observă o considerabilă slăbire a autorităţii de stat, iar în administraţie, poliţie şi finanţe, unde scara de elementar bun simţ a valorlor a fost din nou escaladată de către şoarecii de club, fără pregătire şi fără nici o garanţă de onestitate, haosul este complect. Iată abia la câteva săptămâni de la chemarea lor la guvern, liberalii au reuşit să anarhizeze ţara şi să o aducă întro criză pe care va trebui să o combatem, cu toţii dacă ţinem la integritatea bunurilor naţionale. * In primul rând guvernul liberal a provocat o criză morală, creată de slăbiciuunea autorităţii de guvernământ care confundă forţa de drept cu forţa brută. • ' v In al doilea rând o criză materială, care rezultă din aplicarea în viaţa economică a vechilor principii de economie ale partidului liberal. In acest timp în presă şi în literatura de manifeste electorale, guvernul se laudă cu acţiunea de restabilire a ordinei care a recoltat până acum rezultadefinitive. Cât de definitive sunt aceste rezultate, s-a convins întreagă opinia publică din anunţurile mortuari, ale asasinatelor cari mustră conştiinţa şefului partidului liberal. In ţară era linişte, liberalii au venit cu deviza să restabilească ordinea, şi peste o duzină de morţi dându-şi sufletul au muşcat ţărâna din graţia dlui Duca* , fiu se cheamă aceasta anarhie ? Intr’ adevăr faţă de ceea ce ne aşteptă în viitor, tot ce sa întâmplat până acum este doar un început banal de anarhie. Valul eutropof de apă tulbure, în care se poate pescui atât de bine va veni abia de aici încolo. In acest val tulbure tiu vor pluti la suprafaţă, decât gunoaiele. Vor fi mai multe gunoaie, sau mai multă apă, aceasta este problema redresării noastre politice de sub stăpânirea partidului liberal. '■ ■. ■ ■ . . . / S ■ . ... i.f. ... . .. . . ' J\ \ . Trei săptămâni de guvernare liberală au reuşit să desorganizeze iDomiplet resorturile , principale ale administraţiei de stat, întronând pretutindeni haosul, abuzul şi lipsa de scrupul. Nici un domeniu al vieţii publice nu a fost cruţat, de sguduirile politicianismului de ură şi rîmbunare. Oamenii administraţiei au fost înlocuiţi cu agenţi de club; primarii au fost alungaţi cu poliţia din posturile încredinţate lor de voinţa liber, exprimată a poporului; goana pentru desfiinţarea consiliilor judeţene şi comunale nu cunoaşte frâu. A promit o adevărată vânătoare de oameni, pentru a înlătura din cale totce ar putea împiedica orgia s furtului de urne, a teroare electorale şi a aservirii tuturor organelor publice in jugul intereselor de club ale tiraniei liberale. ] [Funcţionarii administrativi şi poliţieneşti încărunţiţi în cinste şi în respectul datoriei au fost concentraţi în lagăre forţate la Bucureşti; dintr’un copait intr’altul al ţării drumurile sunt pline de slujbaşi transferaţi dintr’un loc într’ailitui, dir interese de club şi din spirit de răzbunare. De ziua Unirii Ardealului, guvernul a introdus cenzura pentru presa acutei provincii, dând ordin ca ,,Solia Dreptăţii" din Orăştie să nu poată scrie nimic fără controlul unui primpretor. Porumbul adus din grija guvernului naţional-ţărănesc pentru populaţia, legiunilor sinistrate, este întrebuinţat ca armă de şantaj electoral de către satrapii liberali, dintre cari unii dau ordin ca să nu se respecte reducerea ele transport, acordată, şi ţăranii să plătească transportul integral. împroprietărirea a peste trei sute, voluntari ardeleni cu locuri de casă în judeţul Ilfov, a fost anulată, ca un semn despre adevăratele «»tumente sie partidului liberal faţă de luptătorii ardeleni cari au contribuit cu sângele lor la închegarea marei uniri. Mai e nevoie să continuăm? ... . Ministerul de finanţe care a fost împrospătat şi reorganizat în spirit nou, cu funcţionari bine pregătiţi, reuşinduse să se aducă în ordine perceperea, şi mânuirea banului obştesc, — este ameninţat să fie readus, iarăşi la situaţia haotică pe care a avut-o sub liberali, când in fruntea Serviciilor celor mai importante se lăfăia nepriceperea şi necinstea unor inşii cu patru-cihei clas© primare, sau în cel mai bun caz cursul inferior al liceului! Şi de-asupra tuturor acestor abuzuri, nedreptăţi şi samavolnicii, guvernul născut din puterile întunericului, robit forţelor oculte cari i-au dat existenţă, guvernuii Vetoiii cu Ibzincar economitar dar cu Balastul celor douăsprezece subsecretariate de stat, îşi numeşte zi de zi agenţii şi bătăuşii săi la conducerea tuturor serviciilor publice. In trei săptămâni de guvernam liberală Monitorul Oficial a adus peste Cinci mii de noui numiri de funcţionari, când pe de altă parte slujbaşii vechi ai statului ,sunt purtaţi pe drumuri, daţi afară şi batjocoriţi. .• ' % \® V. ; 1$ Pe lângă sângele celor şase morţi şi-a celor, cincizeci de răniţi, pe lângă schingiuirile şi bătăile care se ţin lanţ dintr’u^i capăt într’ailtul al ţârii, pe lângă sfidarea şi batjocorirea conştiinţei ţării acesteia, —■ guvernul se presintă în faţa alegătorilor şi cu zestrea intri înspăimântător bilanţ, de păcate, înfăptuite în cursul celor trei săptămâni de până acuma ale urgiei liberale Iată de ce e limpede, că pentru a nu ieşi zdrobit din alegeri, guvernul liberal se va vedea silit să fure urnele ! Iată dece într’im colţ într’altul al ţării, glasul conştiinţei cetăţeneşti dă de ’ pe acuma îngrijorata, alarmă : ■ -— Paza la temei Lipsa unei generaţii in Ardeal De câte ori în viaţa, politică, este de aciuaM este vreun eveniment mai importând, o seamă de ziare şi câţiva reporteri mai abili, găsesc totdeauna motiv ca să descopere conflicte între tineri şi bătrâni, între cei cari coboară şi cei cari urcă soanta vieţii, intre maluri şi măturisanţi. S’ar părea în acest fel că o continuă frământare îşi urmează calea obişnuită călind din dogoarea ei oţelul armelor de luptă. * In special în Ardeal, presa din vechiul regat a văzut totdeauna o luptă între generalii. Antagonismul acesta permanent, dintre tineri şi bătrâni, pe care l-a teoretizat atâta, lume, nu este însă în Ardeal un proces bine fixat Peidicică în Ardeal nu există azi un tineret. Există numai copii mai mari sau mai mici şi un tineret politic al partidului naţional-ţărănisc, a cărui acţiune este departe de a cuprinde toate câmpurile de activitate socială ale provinciei noastre., Se observă acest fapt, îndeosebi în materie ■ spirituală. De la Lucian Blaga Gotruş, cari deţin primatul tlnereţei între scriitorii ardeleni mai tineri, provincia noastră nu a mai dat nici un talent de seamă, nici o înmugurire de calităţi spirituale şi de virtuţi ale mimeii, nici un acumulator de nădejdi, in cel mai neînsemnat domeniu. In succesiunea generaţiilor este o însemnată lacună în Ardeal. Pentru că ardelenii sunt pauperizaţi, simt vlăguiţi de sprintena energie care declanşează forţe spirituale permanente, sunt perese obosiţi. Iată de ce în ultimii zece ani Ardealul nu a produs nimic prin naţia lui generaţie în afară de câteva răsunătoare mişcări politice, de pe urma cărora dacă nu rămâni un principiu moral, o concepţie, profundă, asupra fiinţei, statului şi asupra rosturilor om, nu au altă mioare decât aceea,, a activilităţii. Poate să aibă şi o cauză de ordin psichologic acest lapsus ardelenesc al tinerei generaţii in artă ,şi, literatură, l-a trebuit, generaţiei tinere ardelene acest jiăstimppentru a-şi consuma în tihnă fericirea unui Ocm împlinit, cu frirajul căruia, ne-am născut sub presiunea unei tradiţii seculare. Am relevat acest aspect al Unerei generaţii, pentru motivul că Ardealul este azi plin de tineri geniali, de genii pustii, de fenomene de cafenea şi de club, care în lipsa unui imbold creator se vor pierde ca picurii de rouă în nisipul deșertului. Sept. Sever. Agitator lupist condamnat MIERCUREA CIUC, 7. — Tribunalul din loc, condamnat Marţi la 15 zile închisoare pentru propagandă incendiară pe fruntaşul lupist Iosif Yaydai, .ixmftX ' jjia a w INTRE 16 .ŞI 23 DECEMVRIE NIMENI .NU VA PUTEA CERCETA SATELE Bucureşti, 7. — In judeţul Roman guvernul a schimbat pe toţi jandarmii şi pe toţi gardienii publici. Deasemenea au fost disolvate consiliile comunale şi primarii au fost suspendaţi înlocuindu-i cu membrii partidului liberal. In judeţul Muşo! autoritâţile nu SIBIU. infon Prin teroare, guvernul îşi are majoritatea în - In Judeţele vechiului Regat, orice propagandă a opoziţiei este oprită de bătăuşii guvernului — Bătaie şi scandal la Chişinâu — — Intre 16 ţintă Decemvrie, nici un opoxiţionist nu va putea cerceta satele — BUtClURb^TI, 7. — Teroarea §î i»gcrinițoie guiVerhamentaie continuă sa niajpu54ve«^*'ia. atiune cu o iuare pe care nu au cunoscut-o cot menu ace- Miei tail poate nici oua ia, a uu«v« intrega aunt izolate piua bariere de janoamn si baiauji menau aauel că propagations;^iu opoziției nu pot ca sa ia contact cu alegatorii lor« luuite,ui junmanaţi J. t*. li. Aironeacu loat în miistru de interne ii vicepreşedinte ai craei iu ui de nunişua a fost indpiedecat vii ca să cerceteze comunele duvud. n, iăr in unele comune jandarmu oaiuu-u guvernului sau napusiiit asupra însoţitorilor dlui Mironescu pe caii i-au rănit grav. Faţa de ceie întâmplate în judeţul Romanaţi, d. Mironescu a expediat o telegramă de protest diui loculLet cerandu-i să ordone autorităţilor în subordine să respecte legiiie ispt să părăsească obiceiurile şi metodele barbare de cari dau dovadă. .... in judeţul Vaslui desmaţul electoral continuă pe toată linia. Cetăţenii oraşienorum terorizaţi de către bătăuşii liberali, caii au pus acuncipanire pe întreg, judeţul. D. Petre nictrei fost subsecretar de stat şi canaidami partidului, naţio- nai-ţii trâimsc din acest judeţ este împiedecat ca sa facă propagandă. Toate mişcările sale sunt urmărite de agenţii guvernului, iar amicii date sunt ameninţaţi cu moartea în cazul când vor cerceta satele. In cursul zilei de ieri bătăuşii din oraşul vaslui au molestat bătând grav pe d. Petre Pricopp preşedintele şi candidatul organizaţiei liberale georgisite şi in acest judeţ. 1). Pricop a fost grav rănit de către agenţii dlui ITuca, miciliare la membri gărzii de fier ridicând numeroase manifeste şi alte broşuri de propaganda. Printre cei perheziţimaţi se găseşte şi preotul Dragomiraşcu din feebiturio ieşi, care fi luat citat şi la judecătorul de inistucţie. Faţă de teroarea şi ingerinţele P° cari guvernul le-a dezlănţuit asupra satelor şi oraşelor ţării, suntem informaţi că se va întrenuinţa pentru asigurarea reuşitei guvernului ca un ultim mijloc de siluire a satelor, interzicerea oricărei cercetare a comunelor începând cu ziua de 16 Decemvrie. Această măsură va fi luată de către guvern şi respectată cu cea mai mare putere de cătreforţele poliţieneşti şi jandarmerie care şi-au triplat numărul şi au inundat din nou satele. Intre 1 şi 23 Dec. nici un propagandist de al opoziţiei nu va putea cerceta comunele în timp ce, bineînţeles reprezentanţii autorităţilor şi agenţii guvernului vor avea toată libertatea ca să facă propagandă. Hutt.. ... BUCUREŞTI, Z. — D. Duca a primit ieri pe fruntaşii mişcării hnleriste săseşti cu cari a tratat în vederea reorganizării batalioanelor de asalt săseşti conform noului cartel electoral incheiat cu partidul german. Ultimele ştiri lăsate însă arată că cei doi fruntaşi ai mişcării naziste săseşti"au declarat că nu înţeleg să-şi schimbe atitudinea şi că vor contiruta să activeze in direcţia de i până acum. In ceea ce priveşte cartelul electoral pe care reprezentanţii saşilor l-au încheiat cuguvernul hitlerniştii saşi nu-1 recunosc şi deci nu-1 vor respeta.. Această ieşire neaşteptată a pus guvernul în mare încurcătură şi probabil că se vor lua măsuri pentru desfiinţarea făcut ieri numeroase percheziţii de tuturor organizaţiilor, naţionaliste , cartelul incneiat cu guvernul Evrei! au întrerupt tratativele cu guvernul săseşti. Române nu înai de Văzut ‘ dacă desfiinţându-ie, saşii vor voib cu guvernul sau îşi vor da votia lor în altă foarte. Dar nu nunai cu saşii stau lucrurile aşa,, ci şi cu evreii despre cari arătam în altă parte a ziarului nostru că guvernul nu mai maiteazâ decât cu „Uniunea" ‘ de sub conducerea dlui Piiderman. Ultimele ştiri sosite de la Bucureşti arată căşi aceste tratative aia eşuat, dar d- Fildermian a lăsat , mână. liberă parti.. za oilor săi în ceea ce priveşte alegerile» v i’e tiu altă parte partidul evreesc a iri- y, mis ieri o circulară telegrafică tuturor organizaţiilor sale din ţară prin cari le aduce la cunoştință că partidul evreesc va merge singur in alegeri, și, în consecință îi îndrumă ca sădepună listele de candidare. ■: 'RV.-.-: Gratuite Bătăi sângeroase la Chişinău BUCUREŞTI, 7. „ Ieri fiind larg, locuitorii satelor din jurul Chişinăului au venit în capitala basarabiei. Propagandiştii diferitelor partide folosindu-se de aceasta ocazie au împărţit manifeste şi au luat contact cu alegătorii. In special garda de fier si L. A. N. C.-ul a desvolted o propagandă intensă în rândurile târgoveţilor. Autorităţile prinzând de veste numeroase detaşamente de jandarmi au năvălit în larg provocând panică printre săteni. O adevărată luptă s’a încins între jandarmi şi gardişti căzând numeroşi romi. In cele din urmă autoritățile au reuşit ca să opereze IU arestări. Barbaria autorităților a pridus o vie impresie în rândurile țăranilor cari au asistat la acest spectacol sângeros, ,L _ ~"-OXO— ■■Oi,, Un oaspe din vremuri de războiu ! Aurel George Stine Mokldsta casa părintească în care am trăit de departe şi în fericita inconştienţă a copiianei grozăviile raznoiului, iu prefacută pentru o zi şi o noapte într'un cartier general miniatura, într o grea dimineaţa de Octomlbrie. Comandamentul unei brigăzi de artilerie din oastea împărătească a ţarului se instalase în casa albă părintească; plecau îndată ruşii spre codrii Bucovinei, la Borna unde se dădeau lupte grele. In clipe puţine telefonul îşi aşternu firele sale de paiangen uriaş şi de la masa unde zeci de ani cei ai casei îşi petreceau vremea cufundaţi în lectură, aplecaţi peste cărţi noi şi vechi, porneau acum porunci şi se puneau în mişcare aripele morţii. Ciudată impresie făceau ruşii, puteai lesne deosebi în ei extremele, oameni foarte simpatici şi apropiabili, cu necunoscutul în ochii lor cei blânzi şi senini, sau figuri trufaşe, dispreţuitoare, conştiente de nesfârşitul câmpiilor oropsitei lor împărăţii. Colonelul Smentonin, comandantul brigăzii, era din oamenii care te cuceresc de la prima vedere. Foarte tânăr pentru gradul său, purta pe piept toarte semnele bravurii şi explicaţia repezilor înaintări, avea o mineia eleganta şi gestirie alesecare arătau pe omiu cu o deosebită educaţie şi rafinament sufletesc. Oichii sau blânzi ca de copil, bun, sondau infinitul privind cu lăcomie lumea, ipresimţind parese că sfârşitul nu întreabă niciodată pe ostaş când •doreşte să vie. Ceea ce mă fermecase era voi. ;ea sa cea catifelată, care tot astfel ramase şi după anii petrecuţi între bubuitul tunurilor sale, un glas desmerdător de femee frumoasă şi protectoare. L’am auzit povestind într’o franţuzească cântată, despre ai săi de acasă, cu plăcerea şi duioşia pe care o simte cel înstrăinat, de acasă, să trăiască câteva ore într’un cămin, fie cât de strein. O fotografie admirabilă ne-a făcut să vedem o femee de o minunată frumuseţe, radioasă de fericire, alături de băeţaşul încântat de hăinuţele sale de marinar, era soţia hri, la Tarnopol, oraşul natal. Colonelul povestea prin rotocoalele de fum ale unui tutun foarte parfumat, că această fotografie nu l-a părăsit niciodată de la începutul războiului, că soţia sa este în fruntea unui tren sanitar imediat. îndârătul frontulhft!ganţian şi cu ochi umezi ne aiijuunci ca de, cji'aciâii vâ nie.ee iui cvitwuiu puţine zue şi va veni sa ne saune iu aceeaşi încăpere. ________ . fiecorui era prea nou şi eu prea. copul ca sauxu u puiut .da seama ne anieunsocui compnimat in acel pacnat Cinpeş, cu tunica acoperna de tei de tei de steie şi cruci, apoi unei naş fi avut iiinţe. Aruncându-şi ochii pe un perete acoperit cu o bibliotecă, colonelul îşi plimbă cu lăcomie ochii, oprinnu-se la un volum legat în piele roşcată, o elegantă ediţie a poeziilor lui Alfred de Musset Câteva, ore după masă, le-a petrecut citind versurile de durere ari poetului Nopţilor şi l-am auzit vorbindatorii meu că a şi scria soţiei sale cum înainte de a ajunge iarăşi , în foc, într’un scurt popas din cas unui cărturar român, a avut fericirea să recitească câteva pagini din nefericitul lor autor favorit. După aceasta începură pregătirile de plecare. Telefonul suna necon- Urik şi în jurul meu vedeam mişunând ofiţeri şi soldaţi purtând în ochi frică acelui necunoscut inevitabil, ştiut de toţi, dar temut prin nevăzutul şi forma sa. Din aer prindeam cuvinte cu sonorităţi bizare pentru mine, papirosca, vase blagorodie, tac, .paktu, spiriehi şi altele despre care repede începui a-mi da • SoMu-maia.. i oţi iMUieiui aceitU ipfecau iicurânu ia viaUei .Şi do cfceac« eram sigur, era câ piecâa' tăia âiițțiifriaani, ^uiau ăiaiâa grozkvÂ,, Trauiuiț hidoasu, nemerâderea câi‘e apusa greu asuipra ostuor imparăteștL^ ....;'• A doVui zi itts de. 'diminieata' col&î - - fielui aaieox’iaxun ;se uncâ niu ' un atu ’" ' ' toniobu de ciupaiea piaiului și ' a noroiului, pieca lumpu ce și-a luat rămas bun ineu,a al casei, aşa cum ştie un om care-şi aduce aminte şi de cei pe care i-a lăsat- la cu acasa. Imaginaţia mea îmi arăta musafiirul nostru în frumoasa-i casă din patrie şi mai ades fermecătoarea doamnă cu acea mână mirminată aşezată ca un trandafir pe umărul drept al copilaşului în hatene de marinar. Aşteptam acum pe colonel de Crăciun, când va trece spre casă şi în adevăr reapariţia sa ar fi constituit uneveniment pentru mine.v . Dar nu s’a mai întors şi vremurile de restrâişite care au urmat făcură ca nimeni csă nu-şi anal aducă aminte de dânsul, totuş în memoria mea elrămăsese trainic tipărit, cu faţa lui care voia parecă să iubească toată lumea. Când ruşii îndobitociţi şi rătăciţi începură să se deie la nelegiuri, îşi ucideau şi schingiuiau ofiţerii, o clarvedere lăuntricii şi imperativă îmi spunea că ceroietej