Patria, octombrie 1936 (Anul 18, nr. 218-243)

1936-10-14 / nr. 229

taxele universitare . Odată cu venirea toamnei, Clujul im-­­bracă nu numai haina promorâtă a peisajului bacovian, ci primeşte un a­­spect nou prin mulţimea studenţilor şi studenţelor veterani, cărora li se adaogă balicul, proaspăt scăpat de sub ghilotina bacalaureatului. Pentru un băiat de ţăran, — e bine să se ştie că majoritatea studenţilor clujeni sunt fii de ţărani — venirea la Cluj, pentru a face carieră şi a răs­plăti apoi după posibilităţi pe părintele care a făcut sacrificii enorme pentru a-i da învăţă­tură în liceu, se pune o serie de nesfâr­şite probleme. O gazdă ieftină, un că­min, manuale, achiziţionarea insignei de înregimentare în rândul studenţilor, fireşte numai pentru balici, cărei i se adaugă inevitabila şapce roşie, cum­părarea indexului şi a celorlalte for­mulare de înscriere etc. etc. După ce s-au făcut toate acestea, tânărul dor­nic de cultură, face coadă în faţa sec­retariatului facultăţii respective spre a primi ultimele instrucţiuni şi spre a se înscrie. Câte emoţii, câte zile de a­­şteptare, câte discuţii dealungul cori­doarelor, cari vuesc asemenea unui stu-­ die albine, până când, în sfârşit tânărul poate să vâre în buzunar,in­dexul negru cu viza decanului, aproba­tă înscrierea. Se pare însă că anul acesta bucuria de care am amintit mai sus, este rezer­vată la foarte puţini. Intradevăr, Fa­cultatea de Drept din Cluj a luat u­­nele măsuri fiscale, să le zicem pre­ventive, măsuri pe cari după curii sun­tem informaţi şi celelalte fac uitaţi de vor apuca de urgenţă socotindu-ie ca foarte necesare. Anume studenţii sunt obligaţi să achite în întregime taxele universitare, înainte de a face exame­nele. Despre consecinţele imediate ale acestei măsuri, ziarul nostru s-a ocupat pe larg în numărul de Dumini­că 11 Octomvrie. Ţinem de a noastră datorie să în­crustăm aci şi să comentăm această permanentă problemă a taxelor uni­versitare, devenite o adevărată sabie a lui Damocles pentru studenţi. Invă­ţământul superior ca şi cel secundar nu este gratuit. Constituţia acordă şi obligă gratuitatea numai pentru în­văţământul primar. Aceasta nu în­seamnă câtuşi de puţin că şcoala se­cundară şi Universitatea poate fi mo­nopolizată de cei cu dare de mână. Statul organizat are datoria de a ve­ghea ca, în învăţământul superior mai ales, să pătrundă elemente destoinice- Iar cum ţara Românească este o ţară de ţărani, fiii ţăranilor sunt aceia cari trebue să predomine în univ­rsităţile noastre. Datorită unor stări de lu­cruri endemice, cărora li s-a mai adău­gat şi vitregiile crizei economice inter­-'' naţionale, ţăranul român realizează câştiguri minime. De pe urma plugu­lui abia câştigă cât să mănânce.. Cu ce va putea întreţine un asemenea ce­tăţean, numit „Talpa Ţării“, pe odra­sla lui la Universitate, unde trebuesc plătite mari sume de bani pentru gaz­dă, pentru îmbrăcăminte, pentru ma­nuale pentru taxe şcolare. Datoria Statului este să intervină cu toată a­­nermia pentru a feri învăţământul su­perior de infendare pentru a-l face ac­cesibil tuturor celor merituoşi. Corect,­tivul se poate găsi în: căminuri ,efter* ne, cantine, burse, dar mai cu seamă taxe reduse la justa lor proporţie. Studentul sărac şi merituos poate primi apoi şi reducere de taxe. E ne­cesar ca, studentul să fie neapărat „merituos“, căci numai „sărăcia“ nu­ poate justifica o asemenea măsură. Problema taxelor şcolare se pune a­­stăzi studentului în mod brutal. Taxe­­le sunt mari şi studentul nu le poate plăti. Facultăţile în loc să încerce un corectiv, renunţă pur şi simplu să în­scrie pe cei care nu pot suna arginţii pe tijghea. Este îndreptăţit un ase­menea procedeu? După câte ştim regulamentul legii actuale prevede: taxa de înscriere, de bibliotecă, de examene, de laboratoa­re şi de construcţie. Nimeni nu poate contesta necesitatea taxelor de bib­liotecă şi de laboratoare, fiindcă a­­cestea au o destinaţie precisă şi utilă, o pregătire universitară cum se cade nu te poate face fără hi­di grid şi fiica la­boratoare, preVizu­a eu fi materalul necesar. Se împune şi aicea ca taxele să nu fie exagerate, pentru că în defi­nitiv a înzestra bibliotecile Mora­toarele, este o problemă de stat, în care este angajat însăşi prestigiul Sta­tului. Despre taxele de înscriere şi cele de construcţii vom reveni într-un articol viitor şi vom arăta temeinicia sau ne­­temeinica perceperii lor. Care este însă situaţia cu taxele de examene? Să rcunoaştem că, alături de­­ alte categorii de funcţionari publici,­­ profesorii universitari sunt mult mai­­ bine plătiţi. Cu toate acestea taxele de examene se motivează cu­ o complec­­tare a salarului insuficient. Dar această insuficienţă trebue să fie complectată oare de student? Cunoscutul profesor universitar de­­la Universitatea din Iaşi, dl Iorgu Ior­dan a arătat, recent, că taxele de exa­men din p punct de vedere strict legal,­ nu sunt cu nimic justificate. Apoi e­­xamenele se ţin în Iunie şi Septem­vrie, când profesorii sunt în vacanţă şi când nu ţin cursuri, ceea ce înseam­nă că în acelea luni, ei nu crestează nici o muncă în plus. Examenele constitue o obligaţie la fel de legală ca şi lecţiile. De ce s-ar acorda pentru această muncă o plată specială şi încă suportată de studenţi? Să mai adăugăm apoi, la toate a­­cestea, şi faptul că situaţia profesoru­lui faţă de studenţii ca­re-i plăteşte munca de la examen, nu poate fi deloc plăcută. Ce să mai vorbim de candi­daţii cari l-au plătit pe d. profesor şi totuşi au fost trântiţi. In cazul acesta se naşte o serie întreagă de suspnciuni care nu pot fi deloc binevenite pentru înalta atmosferă de moralitate şi de prestigiu ştiinţific ce se pretinde în universităţi. Exageratele taxe universitare, cari spulberă iluziile atâtor tineri dornici de cultură, se datoresc unui abuz atât al Statului, care prea uşor trece obli­gaţiile lui în cârca altora, după cum ele se datoresc şi universităţilor. Credem că a venit vremea ca acestei situaţiuni să i se pună­ capăt. Să se ţină seamă în primul rând de puterea de plată a studentului, adică a părintelui său, de salariile profesorilor universitari şi da­că totuşi se va crede că în afară de salariu trebue să se mai perceapă şi taxe, atunci Statul are datoria să in­tervină şi să înscrie în bugetul general aceste cheltueli speciale. Altfel riscăm să vedem inaugurân­­du-se o nouă perioadă de frământări în centrele universitare, ceea ce cre­dem că nu este nici în folosul Univer­sităţilor nici al Statului. CORNELIU ALBU TAXA POSTAIBA PLĂTITĂ HI NUMERAR Nr. 11172/1926 Adu­I «1 XVIIMeft nr. 229 te«­2 Miercuri 14 Octomvrie 1936 DIRECTOR: Dr. AUREL BUTEANU Redacţia şi Administraţia: Cluj, Strada Regina Maria Na 38 Telefon: 13-31 ABONAMENT: Abonament anna! ------1------Lai 700.­ Fracţiuni de an, lunar —* — — — Lai 60.­Pentru funcţionari, anual-------Lei 600.­Fracţiuni de an, lunar-------— — Lei 55.­Preoţi, Înv., stud., ţărani anual — Lei 500.­Fracţiuni de an, lunar------------Lei 45.­Pentru autorităţi, inst. bănci, etc. Lei 1000.­­In străinătate dublu. •­­ Organ al Partidului Naţional Triintit. Asediul Madridului La Madrid au fost concentrate aproape toate­ forţele guvernamentale pentm a rezista asediului trupelor naţionaliste. Cazărmile fiind neîncăpătoa­re, stra­­­­zile au fost transformate în adevărate lagăre militare. SIBIU. CĂLUGĂRUL ,11 WSIERIOS0 LOGODNICUL LUI MATA HAR! a fost executat PARIS, ii (Radar). — Din Madrid se anunţă că printre călugării unei mănăstiri judecaţi şi recent executaţi ,n Spania de către trupele guverna­mentale se află şi fostul logodnic al celebrei spioane Mata Hari, Pierr de Morrissac. Fostul logodnic al spioanei se internase într’o mănăstire imediat după execuţia logodnicei sale unde a trăit retras până acuma fiind denumit de ceilalţi călugări „El misterioso”. Zilele trecute trupele guvernului ajungând in jurul mănăstirii nAula Dei'’ de la Panaflor, Pierre de Morrissac a luat o mitralieră şi a ţinut piept duşmanilor până nu a mai avut muniţii. Fiind apoi înconjurat de duşmani a fost nevoit să se predea. După o judecată sumară el a fost dus in faţa plutonului de execuţie şi a murit ca şi aceea pe care o iubise. iiSMnfflamr­rHHHHHM Sărbătorirea d-l. prof. I. Rădeanu . „Asociaţia Ialomiţenilor** l-a sărbăto­rit pe d- prof. I. Răducanu, rectorul de­­ înalte studii comerciale şi industriale din Bucureşti, fost ministru. Au rostit cuvântări omagiale subliniind perso­nalitatea sărbătoritului dd. prof. V. V. Haneş şi Aurelian Bentoiu. S‘au citit telegrame şi scrisori dela ialomiţenii care n‘au putut lua parte la reuniune. A răspuns impresionat di­rector I. Răducanu, subliniind menirea educa­torilor şi oamenilor politici. MONOPOLUL antirevizionist Publicaţiile încârligaţilor români nu se pot ecu­latra un real pericol pentru salvauttea individului. Oricat de ne­conionant ar fi rasul pe care Vi-l pro­voacă, nu trebue să anuzezi de el. in­să, tun când In când şi incidental, e bine să citeşti proza ch­inuită şi agra­mată a vajmelor cavaleri cu cruce in­­călugată. .Competinţa ilariantă cu care ei rezolvă toate problemele îţi dă sa­tisfacţii nebănuite. E adevărat că une­ori te minunezi de masivitatea prostiei lor şi de obrăznicia cu care îşi etalea­ză vastele lor cunoştinţi. Dar aşa e normal: proectul trebue să fie şi o­­braznic, că altfel nu are nici un haiz. Am cetit zilele trecute într-o gazetă încârligată o profundă cugetare. Fiind vorba de adunările antirevizioniste pe care le face partidul naţional-ţărănesc, gazeta încârligaţilor îşi dă cu părerea că aceste adunări nu pot fi organizate de­cât din Liga antirevizionistă. Nu vrem să discutăm cu anonimul agramat monopolul antireviziosmului, dar trăsnaia scribului pune, fără voia lui, o problemă, care trebue rezolvată. * In pomul loc trebue stabilit că ori­ce român este antirevizionist, chiar dacă nare condicută de la d. Stelian Popescu. Integritatea fruntariilor noa­stre etnice nu este o afacere de interes personal a unui singur individ şi nu se apără cu ridicole cotizaţii lunare şi cu multiple semnături pe­ o condicuţă tri­coloră. Apărători ai Pământului româ­nesc sunt toţi românii valizi cari por purta arma în vreme de război, iar în vreme de pace sunt antirevizionişti, convinşi şi ireductibili. Şi poate că sunt mai convinşi şi mai ireductibili antirevizionişti cei cari nu au condicuţă de la Ligă, deoarece în sânul Linei sunt o sam­a de antirevizionişti cari stau­. • în două luntri. Sunt acei antirevizio­nişti cu condicuţă de la d. Stelian Po­pescu, dar care în acelaşi timp fac par­te din partidul dlor Cuza et Goga, par­tid care, precum se ştie, vrea să ne a­­runce în braţele Germaniei purtătoa­rea dranelului revizionist. Aceşti fă­tălăi antirevizionişi sunt adăpostiţi de mama­ Liga, — ba unii dintre ei sunt chiar comandanţi în diverse judeţe şi dau ei, (tocmai ei) condicuţe calificati­ve antirevizioniste, — activând în a­­celaşi timp întriun partid politic încar­­burat, care nu numai că admiră necon­diţionat pe şeful revizionismului de la Berlin, dar militează sub comanda şe­­f sUblemi, să schimbe direcţia po­liticei­ noastre externe şi să ne arunce cu mâinile legate, în braţele statelor revizioniste. întrebăm pe d. Stelian Popescu, pre­şedintele Ligei antirevizioniste, care i poziţia acestor oameni şi cum îi califi­­că dşa? Sunt antirevizionişti în vorbe şi revizionişti în faptele lor politice? Pot fi, în acelaşi timp, şi în Liga anti­­revizionistă şi in partidul în carliga­­­­lor, care lucrează făţiş şi stăruitor pentru ştirbirea fruntariilor noastre a­­lături de Germania revizionistă? * Când s‘a zămislit Liga antirevizio­­nistă la noi, din iniţiativa d. Stelian Popescu, credem că dsa nici nu bănuia că s ar găsi români care să se îndrepte cu braţele deschise către un stat revi­zionist. Acum însă îi avem. Ii vedem- Ii ştim. Cum poate împacă d. Stelian Popescu această mistură şi mai ales cum o patronează? Şi dacă aşa se prezintă lucrurile, — şi aşa se prezintă, — dacă în sânul Ligei antirevizioniste se găsesc mem­bri, cari lucrează pentru prietenia cu un stat revizionist, atunci înseamnă că Liga nu mai prezintă nici o garan­ţie de seriozitate (aşa cum nădăjduim că o consideră d. Stelian Popescu) şi nici nu poate monopoliza antirevizio­­nismul compromis prin însăşi factura ei ,dupa cum işi dă cu ideia scribul de la gazeta încârligată. Astăzi, când din nenorocire avem un partid politic cu pretenţie de guver­nământ, care activează cu îndrăznea­lă şi neruşinare pentru schimbarea po­liticei externe şi pentru alăturarea noastră lângă Germania care nu ne ga­rantează cu nimic integritatea frunta­riilor noastre, astăzi când­ avem ro­mâni revizionişti, cel puţin în forma activării lor politice şi când aceşti vână­tori de putere şi de dictatură sunt patronaţi de Liga antirevizioni­­stă, astăzi, mai mult ca oricând parti­dul naţional ţărănesc are datoria să organizeze cât mai multe întruniri an­tirevizioniste pentru complecta lumi­nare a opiniei publice. Iar d. Stefan Popescu trebue să cu­rețe Liga de indivizii care joacă pe două tablouri și cari compromit iremediabil ideia pentru care credem că militează dsa. Liga, în factura ei de acum, nu poate monopoliza ideia antirevizio­nistă. VLADIMIR NICO­ARA­ GH MNHH MUSSOLINI Inspiratorul recentelor întâmplări din Austria ROMA, 13 (Rador). — Hotărârea lu­ată de cancelarul Schuschnigg de a reuni, într-o singură miliţie ,toate or­ganizaţiile patriotice, se afirmă că a fost sugerată de Duce Igitr­im interview, acordat agenţiei ,,Ştefani“, cancelarul a declarat urmă­toarele: In cursul conversaţiilor pe cari le-am avut cu d. Mussolini la Roc­­ca della Caminate, pilda Italiei şi con­sideraţiuni de ordin general m-au în­curajat să urmez fără întârziere şi cu hotărâre calea pe care a străbătut-o Mussolini, pentru organizarea unui stat autoritar care alcătuește baza con­stituţiei noastre. Schuschnigg a adăugat că a aflat cu plăcere că ducele a aprobat hotărârile luate de guvernul său. «= »^■j^MMxp^wtf^eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeo SITU Ä ŢI X Ce a văzut d. Antonescu a G O gâ II 2S 7 Intârziie?lucră-MVNIG VCXi rile pregăti­­toare pentru alcătuirea bugetului BUCUREŞTI, 13 (Dela coresp. no­stru particiuar). — După un lung d­­um­ lucru in streinătate, ui cursul ca­lma a mat contact cu cliienţi oameni politici la Paris, Geneva şi ftelgrad,­­ Victor Antonescu minis­trul de externe al Românul s-a întors în ţară. Dsa a avut o întrevedere cu d. Tă­­tărescu pe care l-a pus la curent cu observaţiile făcute în legătură cu po­ziţia internaţională a României şi cu curentele actuale ale diplomaţiei euro­pene. „ După cum se ştie călătoria aceasta a dlui Antonescu a avut misiunea de a combate atmosfera de nedumerire şi de neîncredere izvorâtă din îndepărta­rea şi mai cu seamă din felul balcanic de îndepărtare a dlui Titulescu din fruntea politicei externe a României. Primit cu onorurile cuvenite unui reprezentant oficial, d. Antonescu, a văzut totuşi a­­tât la Par­is cât şi la Geneva o serie de lucruri dintre cele mai semnificative, şi pentru a contrabalansa nedumeririle, rarA l-aII Infrtmninof iloa o IaoI ------— —au—vt WJ— M * vria V nevoit să accentueze în decla­raţii, în articole, în conversa­ţii, că va continua şi continuă fără nici o abatere politica ex­ternă a dlui Titulescu. Chiar şi numai acest fapt, vorbeşte în­deajuns asupra felului cum a înţe­les streinătatea debarcarea dlui Titu­lescu. D. Antonescu va raporta observaţiile sale unui consiliu de miniştri, ce se va ţinea în cursul acestei săptă­mâni. Acest consiliu este aşteptat cu de­osebit interes, dar şi cu Îngrijorare da I cercurile guvernamentale, el fiind ehe. I mat sa ia notarari asupra probleme­lor financiare de la ordinea ziei, pre­cum şi sa precizeze atitudinea guver­nului faţă de problemele externe, după ce va cunoaşte obstivaţ­ie dlui Anto­zHvutv atu guvur«l«lui îngrijorarea cercurilor guverna­mentale apare cu atât mai vă­dită, cu cât provizoratul cabi­netului este confirmat şi prin faptul că nici unul­ din proiec­tele de legi anunțate în vară de primul ministru nu a fost încă —"'•■atit, după cum nu au început încă nici calculele pre­gătitoare pentru alcătuirea bugetului, calcule cari în mod normal încep în întâia jumă­tate a lunei Septemvrie. . Nu se mai aprobă nicio detaşare BUCUREŞTI. 13. — Ministerul Instrucţiunii Publice anunţă că pe viitor nu va mai aproba niciun fel de detaşare pentru membrii cor­pului didactic primar şi secundar. Orice cerere în acest sens este de prisos. cant­ec va fohroduie Haini metan la Up­? CLUJ: 13. — Societatea de gaz me­tan a făcut o nouă ofertă primăriei noastre în legătură cu obligaţia sa de a introduce gazul metan la Cluj. Con­form nouei oferte, planurile de lucru vor fi terminate în 6 luni, iar conducta ar urma să fie instalată în termen de doi ani. In ce priveşte redevenţa ce ar urma să o primească Primăria, după veni­tul în crelor zece milioane societatea de gaz oferă primăriei până la venitul de 40 milioane o redevenţă de 5%­, până la 70 milioane de­­ procent, iar d­e la 80 milioane de 1,5%. Primăria va examina zilele acestea noua ofertă. tot­repri­nderile cari fraudează fiscul vor fi a­­spru BUCUREŞTI, 13 (SIR).­­ Ministerul de finanţe a luat drastice măsuri îm­potriva întreprinderilor cari vor în­cerca să fraudeze fiscul prin eludarea legii impozitului cifrei de afaceri. Ast­fel cei cari se sustrag de la plata impo­zitului vor fi amendaţi cu de 5 ori im­pozitul. Intreprinderile cari vor vom­­duce registre duble vor fi amendate cu sume ce pot atinge cifra de 100.000 lei. Când întreprinderile vor refuza pre­zentarea registrelor amenda va fi dela 5000 la 100­ 000 lei. In caz de recidivă amenda va mer­­i­e crescând până la 200.000 lei. INAUGURAREA serviciului de cărăuşie al F. R. cu autocamioanele Bucureşti, 13 (SIR). — Cu începere de mâine Regia Autonomă a Căilor Fe­rate pune în aplicare pe şoseaua Bu­cureşti—Ploeşti planul organizării că­răuşiei de mărfuri cu autocamioanele. La 1 Noemvrie acest serviciu va fi pre­lungit până la Braşov. Avantajul acestui serviciu este că mărfurile predate la Bucureşti, vor so­si la destinaţie în mai puţin de 4 ore. Cu toată rapiditatea cu care se execu­tă transportul, tariful va fi foarte scă­zut. Se va plăti 3 lei 60 de bani de fie­care unitate de 10 kg, transportată şi o taxă unică de ridicare și de distribuire la domiciliu a mărfurilor. lui Un­icu Din iniţiativa cercului cultural „Gh. Lazăr“ din Avrig şi a învăţătorimii din jud. Sibiu. Duminecă 18 octomvrie se va dezveli în comuna Avrig, bustul marelui dascăl Gheorghe Lazăr. Programul serbării cuprinde un ser­viciu divin oficiat de I­­P. S. Nicolae mitropolitul Ardealului, o expoziţie de ţesături în localul Şcoalei primare, jo­curi naţionale şi concert dat de coru­rile „Astrei“ din despărţământul A­­ vria­l

Next