Patria, octombrie 1936 (Anul 18, nr. 218-243)
1936-10-14 / nr. 229
taxele universitare . Odată cu venirea toamnei, Clujul im-bracă nu numai haina promorâtă a peisajului bacovian, ci primeşte un aspect nou prin mulţimea studenţilor şi studenţelor veterani, cărora li se adaogă balicul, proaspăt scăpat de sub ghilotina bacalaureatului. Pentru un băiat de ţăran, — e bine să se ştie că majoritatea studenţilor clujeni sunt fii de ţărani — venirea la Cluj, pentru a face carieră şi a răsplăti apoi după posibilităţi pe părintele care a făcut sacrificii enorme pentru a-i da învăţătură în liceu, se pune o serie de nesfârşite probleme. O gazdă ieftină, un cămin, manuale, achiziţionarea insignei de înregimentare în rândul studenţilor, fireşte numai pentru balici, cărei i se adaugă inevitabila şapce roşie, cumpărarea indexului şi a celorlalte formulare de înscriere etc. etc. După ce s-au făcut toate acestea, tânărul dornic de cultură, face coadă în faţa secretariatului facultăţii respective spre a primi ultimele instrucţiuni şi spre a se înscrie. Câte emoţii, câte zile de aşteptare, câte discuţii dealungul coridoarelor, cari vuesc asemenea unui stu- die albine, până când, în sfârşit tânărul poate să vâre în buzunar,indexul negru cu viza decanului, aprobată înscrierea. Se pare însă că anul acesta bucuria de care am amintit mai sus, este rezervată la foarte puţini. Intradevăr, Facultatea de Drept din Cluj a luat unele măsuri fiscale, să le zicem preventive, măsuri pe cari după curii suntem informaţi şi celelalte fac uitaţi de vor apuca de urgenţă socotindu-ie ca foarte necesare. Anume studenţii sunt obligaţi să achite în întregime taxele universitare, înainte de a face examenele. Despre consecinţele imediate ale acestei măsuri, ziarul nostru s-a ocupat pe larg în numărul de Duminică 11 Octomvrie. Ţinem de a noastră datorie să încrustăm aci şi să comentăm această permanentă problemă a taxelor universitare, devenite o adevărată sabie a lui Damocles pentru studenţi. Invăţământul superior ca şi cel secundar nu este gratuit. Constituţia acordă şi obligă gratuitatea numai pentru învăţământul primar. Aceasta nu înseamnă câtuşi de puţin că şcoala secundară şi Universitatea poate fi monopolizată de cei cu dare de mână. Statul organizat are datoria de a veghea ca, în învăţământul superior mai ales, să pătrundă elemente destoinice- Iar cum ţara Românească este o ţară de ţărani, fiii ţăranilor sunt aceia cari trebue să predomine în univrsităţile noastre. Datorită unor stări de lucruri endemice, cărora li s-a mai adăugat şi vitregiile crizei economice inter-'' naţionale, ţăranul român realizează câştiguri minime. De pe urma plugului abia câştigă cât să mănânce.. Cu ce va putea întreţine un asemenea cetăţean, numit „Talpa Ţării“, pe odrasla lui la Universitate, unde trebuesc plătite mari sume de bani pentru gazdă, pentru îmbrăcăminte, pentru manuale pentru taxe şcolare. Datoria Statului este să intervină cu toată anermia pentru a feri învăţământul superior de infendare pentru a-l face accesibil tuturor celor merituoşi. Corect,tivul se poate găsi în: căminuri ,efter* ne, cantine, burse, dar mai cu seamă taxe reduse la justa lor proporţie. Studentul sărac şi merituos poate primi apoi şi reducere de taxe. E necesar ca, studentul să fie neapărat „merituos“, căci numai „sărăcia“ nu poate justifica o asemenea măsură. Problema taxelor şcolare se pune astăzi studentului în mod brutal. Taxele sunt mari şi studentul nu le poate plăti. Facultăţile în loc să încerce un corectiv, renunţă pur şi simplu să înscrie pe cei care nu pot suna arginţii pe tijghea. Este îndreptăţit un asemenea procedeu? După câte ştim regulamentul legii actuale prevede: taxa de înscriere, de bibliotecă, de examene, de laboratoare şi de construcţie. Nimeni nu poate contesta necesitatea taxelor de bibliotecă şi de laboratoare, fiindcă acestea au o destinaţie precisă şi utilă, o pregătire universitară cum se cade nu te poate face fără hidi grid şi fiica laboratoare, preVizua eu fi materalul necesar. Se împune şi aicea ca taxele să nu fie exagerate, pentru că în definitiv a înzestra bibliotecile Moratoarele, este o problemă de stat, în care este angajat însăşi prestigiul Statului. Despre taxele de înscriere şi cele de construcţii vom reveni într-un articol viitor şi vom arăta temeinicia sau netemeinica perceperii lor. Care este însă situaţia cu taxele de examene? Să rcunoaştem că, alături de alte categorii de funcţionari publici, profesorii universitari sunt mult mai bine plătiţi. Cu toate acestea taxele de examene se motivează cu o complectare a salarului insuficient. Dar această insuficienţă trebue să fie complectată oare de student? Cunoscutul profesor universitar dela Universitatea din Iaşi, dl Iorgu Iordan a arătat, recent, că taxele de examen din p punct de vedere strict legal, nu sunt cu nimic justificate. Apoi examenele se ţin în Iunie şi Septemvrie, când profesorii sunt în vacanţă şi când nu ţin cursuri, ceea ce înseamnă că în acelea luni, ei nu crestează nici o muncă în plus. Examenele constitue o obligaţie la fel de legală ca şi lecţiile. De ce s-ar acorda pentru această muncă o plată specială şi încă suportată de studenţi? Să mai adăugăm apoi, la toate acestea, şi faptul că situaţia profesorului faţă de studenţii care-i plăteşte munca de la examen, nu poate fi deloc plăcută. Ce să mai vorbim de candidaţii cari l-au plătit pe d. profesor şi totuşi au fost trântiţi. In cazul acesta se naşte o serie întreagă de suspnciuni care nu pot fi deloc binevenite pentru înalta atmosferă de moralitate şi de prestigiu ştiinţific ce se pretinde în universităţi. Exageratele taxe universitare, cari spulberă iluziile atâtor tineri dornici de cultură, se datoresc unui abuz atât al Statului, care prea uşor trece obligaţiile lui în cârca altora, după cum ele se datoresc şi universităţilor. Credem că a venit vremea ca acestei situaţiuni să i se pună capăt. Să se ţină seamă în primul rând de puterea de plată a studentului, adică a părintelui său, de salariile profesorilor universitari şi dacă totuşi se va crede că în afară de salariu trebue să se mai perceapă şi taxe, atunci Statul are datoria să intervină şi să înscrie în bugetul general aceste cheltueli speciale. Altfel riscăm să vedem inaugurându-se o nouă perioadă de frământări în centrele universitare, ceea ce credem că nu este nici în folosul Universităţilor nici al Statului. CORNELIU ALBU TAXA POSTAIBA PLĂTITĂ HI NUMERAR Nr. 11172/1926 AduI «1 XVIIMeft nr. 229 te«2 Miercuri 14 Octomvrie 1936 DIRECTOR: Dr. AUREL BUTEANU Redacţia şi Administraţia: Cluj, Strada Regina Maria Na 38 Telefon: 13-31 ABONAMENT: Abonament anna! ------1------Lai 700. Fracţiuni de an, lunar —* — — — Lai 60.Pentru funcţionari, anual-------Lei 600.Fracţiuni de an, lunar-------— — Lei 55.Preoţi, Înv., stud., ţărani anual — Lei 500.Fracţiuni de an, lunar------------Lei 45.Pentru autorităţi, inst. bănci, etc. Lei 1000.In străinătate dublu. • Organ al Partidului Naţional Triintit. Asediul Madridului La Madrid au fost concentrate aproape toate forţele guvernamentale pentm a rezista asediului trupelor naţionaliste. Cazărmile fiind neîncăpătoare, strazile au fost transformate în adevărate lagăre militare. SIBIU. CĂLUGĂRUL ,11 WSIERIOS0 LOGODNICUL LUI MATA HAR! a fost executat PARIS, ii (Radar). — Din Madrid se anunţă că printre călugării unei mănăstiri judecaţi şi recent executaţi ,n Spania de către trupele guvernamentale se află şi fostul logodnic al celebrei spioane Mata Hari, Pierr de Morrissac. Fostul logodnic al spioanei se internase într’o mănăstire imediat după execuţia logodnicei sale unde a trăit retras până acuma fiind denumit de ceilalţi călugări „El misterioso”. Zilele trecute trupele guvernului ajungând in jurul mănăstirii nAula Dei'’ de la Panaflor, Pierre de Morrissac a luat o mitralieră şi a ţinut piept duşmanilor până nu a mai avut muniţii. Fiind apoi înconjurat de duşmani a fost nevoit să se predea. După o judecată sumară el a fost dus in faţa plutonului de execuţie şi a murit ca şi aceea pe care o iubise. iiSMnfflamrrHHHHHM Sărbătorirea d-l. prof. I. Rădeanu . „Asociaţia Ialomiţenilor** l-a sărbătorit pe d- prof. I. Răducanu, rectorul de înalte studii comerciale şi industriale din Bucureşti, fost ministru. Au rostit cuvântări omagiale subliniind personalitatea sărbătoritului dd. prof. V. V. Haneş şi Aurelian Bentoiu. S‘au citit telegrame şi scrisori dela ialomiţenii care n‘au putut lua parte la reuniune. A răspuns impresionat director I. Răducanu, subliniind menirea educatorilor şi oamenilor politici. MONOPOLUL antirevizionist Publicaţiile încârligaţilor români nu se pot eculatra un real pericol pentru salvauttea individului. Oricat de neconionant ar fi rasul pe care Vi-l provoacă, nu trebue să anuzezi de el. insă, tun când In când şi incidental, e bine să citeşti proza chinuită şi agramată a vajmelor cavaleri cu cruce incălugată. .Competinţa ilariantă cu care ei rezolvă toate problemele îţi dă satisfacţii nebănuite. E adevărat că uneori te minunezi de masivitatea prostiei lor şi de obrăznicia cu care îşi etalează vastele lor cunoştinţi. Dar aşa e normal: proectul trebue să fie şi obraznic, că altfel nu are nici un haiz. Am cetit zilele trecute într-o gazetă încârligată o profundă cugetare. Fiind vorba de adunările antirevizioniste pe care le face partidul naţional-ţărănesc, gazeta încârligaţilor îşi dă cu părerea că aceste adunări nu pot fi organizate decât din Liga antirevizionistă. Nu vrem să discutăm cu anonimul agramat monopolul antireviziosmului, dar trăsnaia scribului pune, fără voia lui, o problemă, care trebue rezolvată. * In pomul loc trebue stabilit că orice român este antirevizionist, chiar dacă nare condicută de la d. Stelian Popescu. Integritatea fruntariilor noastre etnice nu este o afacere de interes personal a unui singur individ şi nu se apără cu ridicole cotizaţii lunare şi cu multiple semnături pe o condicuţă tricoloră. Apărători ai Pământului românesc sunt toţi românii valizi cari por purta arma în vreme de război, iar în vreme de pace sunt antirevizionişti, convinşi şi ireductibili. Şi poate că sunt mai convinşi şi mai ireductibili antirevizionişti cei cari nu au condicuţă de la Ligă, deoarece în sânul Linei sunt o sama de antirevizionişti cari stau. • în două luntri. Sunt acei antirevizionişti cu condicuţă de la d. Stelian Popescu, dar care în acelaşi timp fac parte din partidul dlor Cuza et Goga, partid care, precum se ştie, vrea să ne arunce în braţele Germaniei purtătoarea dranelului revizionist. Aceşti fătălăi antirevizionişi sunt adăpostiţi de mama Liga, — ba unii dintre ei sunt chiar comandanţi în diverse judeţe şi dau ei, (tocmai ei) condicuţe calificative antirevizioniste, — activând în acelaşi timp întriun partid politic încarburat, care nu numai că admiră necondiţionat pe şeful revizionismului de la Berlin, dar militează sub comanda şef sUblemi, să schimbe direcţia politicei noastre externe şi să ne arunce cu mâinile legate, în braţele statelor revizioniste. întrebăm pe d. Stelian Popescu, preşedintele Ligei antirevizioniste, care i poziţia acestor oameni şi cum îi califică dşa? Sunt antirevizionişti în vorbe şi revizionişti în faptele lor politice? Pot fi, în acelaşi timp, şi în Liga antirevizionistă şi in partidul în carligalor, care lucrează făţiş şi stăruitor pentru ştirbirea fruntariilor noastre alături de Germania revizionistă? * Când s‘a zămislit Liga antirevizionistă la noi, din iniţiativa d. Stelian Popescu, credem că dsa nici nu bănuia că s ar găsi români care să se îndrepte cu braţele deschise către un stat revizionist. Acum însă îi avem. Ii vedem- Ii ştim. Cum poate împacă d. Stelian Popescu această mistură şi mai ales cum o patronează? Şi dacă aşa se prezintă lucrurile, — şi aşa se prezintă, — dacă în sânul Ligei antirevizioniste se găsesc membri, cari lucrează pentru prietenia cu un stat revizionist, atunci înseamnă că Liga nu mai prezintă nici o garanţie de seriozitate (aşa cum nădăjduim că o consideră d. Stelian Popescu) şi nici nu poate monopoliza antirevizionismul compromis prin însăşi factura ei ,dupa cum işi dă cu ideia scribul de la gazeta încârligată. Astăzi, când din nenorocire avem un partid politic cu pretenţie de guvernământ, care activează cu îndrăzneală şi neruşinare pentru schimbarea politicei externe şi pentru alăturarea noastră lângă Germania care nu ne garantează cu nimic integritatea fruntariilor noastre, astăzi când avem români revizionişti, cel puţin în forma activării lor politice şi când aceşti vânători de putere şi de dictatură sunt patronaţi de Liga antirevizionistă, astăzi, mai mult ca oricând partidul naţional ţărănesc are datoria să organizeze cât mai multe întruniri antirevizioniste pentru complecta luminare a opiniei publice. Iar d. Stefan Popescu trebue să curețe Liga de indivizii care joacă pe două tablouri și cari compromit iremediabil ideia pentru care credem că militează dsa. Liga, în factura ei de acum, nu poate monopoliza ideia antirevizionistă. VLADIMIR NICOARA GH MNHH MUSSOLINI Inspiratorul recentelor întâmplări din Austria ROMA, 13 (Rador). — Hotărârea luată de cancelarul Schuschnigg de a reuni, într-o singură miliţie ,toate organizaţiile patriotice, se afirmă că a fost sugerată de Duce Igitrim interview, acordat agenţiei ,,Ştefani“, cancelarul a declarat următoarele: In cursul conversaţiilor pe cari le-am avut cu d. Mussolini la Rocca della Caminate, pilda Italiei şi consideraţiuni de ordin general m-au încurajat să urmez fără întârziere şi cu hotărâre calea pe care a străbătut-o Mussolini, pentru organizarea unui stat autoritar care alcătuește baza constituţiei noastre. Schuschnigg a adăugat că a aflat cu plăcere că ducele a aprobat hotărârile luate de guvernul său. «= »^■j^MMxp^wtf^eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeo SITU Ä ŢI X Ce a văzut d. Antonescu a G O gâ II 2S 7 Intârziie?lucră-MVNIG VCXi rile pregătitoare pentru alcătuirea bugetului BUCUREŞTI, 13 (Dela coresp. nostru particiuar). — După un lung dum lucru in streinătate, ui cursul calma a mat contact cu cliienţi oameni politici la Paris, Geneva şi ftelgrad, Victor Antonescu ministrul de externe al Românul s-a întors în ţară. Dsa a avut o întrevedere cu d. Tătărescu pe care l-a pus la curent cu observaţiile făcute în legătură cu poziţia internaţională a României şi cu curentele actuale ale diplomaţiei europene. „ După cum se ştie călătoria aceasta a dlui Antonescu a avut misiunea de a combate atmosfera de nedumerire şi de neîncredere izvorâtă din îndepărtarea şi mai cu seamă din felul balcanic de îndepărtare a dlui Titulescu din fruntea politicei externe a României. Primit cu onorurile cuvenite unui reprezentant oficial, d. Antonescu, a văzut totuşi atât la Paris cât şi la Geneva o serie de lucruri dintre cele mai semnificative, şi pentru a contrabalansa nedumeririle, rarA l-aII Infrtmninof iloa o IaoI ------— —au—vt WJ— M * vria V nevoit să accentueze în declaraţii, în articole, în conversaţii, că va continua şi continuă fără nici o abatere politica externă a dlui Titulescu. Chiar şi numai acest fapt, vorbeşte îndeajuns asupra felului cum a înţeles streinătatea debarcarea dlui Titulescu. D. Antonescu va raporta observaţiile sale unui consiliu de miniştri, ce se va ţinea în cursul acestei săptămâni. Acest consiliu este aşteptat cu deosebit interes, dar şi cu Îngrijorare da I cercurile guvernamentale, el fiind ehe. I mat sa ia notarari asupra problemelor financiare de la ordinea ziei, precum şi sa precizeze atitudinea guvernului faţă de problemele externe, după ce va cunoaşte obstivaţie dlui AntozHvutv atu guvur«l«lui îngrijorarea cercurilor guvernamentale apare cu atât mai vădită, cu cât provizoratul cabinetului este confirmat şi prin faptul că nici unul din proiectele de legi anunțate în vară de primul ministru nu a fost încă —"'•■atit, după cum nu au început încă nici calculele pregătitoare pentru alcătuirea bugetului, calcule cari în mod normal încep în întâia jumătate a lunei Septemvrie. . Nu se mai aprobă nicio detaşare BUCUREŞTI. 13. — Ministerul Instrucţiunii Publice anunţă că pe viitor nu va mai aproba niciun fel de detaşare pentru membrii corpului didactic primar şi secundar. Orice cerere în acest sens este de prisos. cantec va fohroduie Haini metan la Up? CLUJ: 13. — Societatea de gaz metan a făcut o nouă ofertă primăriei noastre în legătură cu obligaţia sa de a introduce gazul metan la Cluj. Conform nouei oferte, planurile de lucru vor fi terminate în 6 luni, iar conducta ar urma să fie instalată în termen de doi ani. In ce priveşte redevenţa ce ar urma să o primească Primăria, după venitul în crelor zece milioane societatea de gaz oferă primăriei până la venitul de 40 milioane o redevenţă de 5%, până la 70 milioane de procent, iar de la 80 milioane de 1,5%. Primăria va examina zilele acestea noua ofertă. totreprinderile cari fraudează fiscul vor fi aspru BUCUREŞTI, 13 (SIR). Ministerul de finanţe a luat drastice măsuri împotriva întreprinderilor cari vor încerca să fraudeze fiscul prin eludarea legii impozitului cifrei de afaceri. Astfel cei cari se sustrag de la plata impozitului vor fi amendaţi cu de 5 ori impozitul. Intreprinderile cari vor vomduce registre duble vor fi amendate cu sume ce pot atinge cifra de 100.000 lei. Când întreprinderile vor refuza prezentarea registrelor amenda va fi dela 5000 la 100 000 lei. In caz de recidivă amenda va merie crescând până la 200.000 lei. INAUGURAREA serviciului de cărăuşie al F. R. cu autocamioanele Bucureşti, 13 (SIR). — Cu începere de mâine Regia Autonomă a Căilor Ferate pune în aplicare pe şoseaua Bucureşti—Ploeşti planul organizării cărăuşiei de mărfuri cu autocamioanele. La 1 Noemvrie acest serviciu va fi prelungit până la Braşov. Avantajul acestui serviciu este că mărfurile predate la Bucureşti, vor sosi la destinaţie în mai puţin de 4 ore. Cu toată rapiditatea cu care se execută transportul, tariful va fi foarte scăzut. Se va plăti 3 lei 60 de bani de fiecare unitate de 10 kg, transportată şi o taxă unică de ridicare și de distribuire la domiciliu a mărfurilor. lui Unicu Din iniţiativa cercului cultural „Gh. Lazăr“ din Avrig şi a învăţătorimii din jud. Sibiu. Duminecă 18 octomvrie se va dezveli în comuna Avrig, bustul marelui dascăl Gheorghe Lazăr. Programul serbării cuprinde un serviciu divin oficiat de IP. S. Nicolae mitropolitul Ardealului, o expoziţie de ţesături în localul Şcoalei primare, jocuri naţionale şi concert dat de corurile „Astrei“ din despărţământul A vrial