Patria, octombrie 1937 (Anul 19, nr. 218-245)

1937-10-27 / nr. 241

* firave ciocniri la frontiera dintre Haiti şi San Domingo In­ luptele dintre indieni au murit până acum 150 persoane -San Domingo 26, (Rador). — O se­­rie de conflicte de frontieră au a­­vut loc între locuitorii din Haiti şi San Domingo.­Cei din San Domingo au încercat prin forţă să oprească imigraţia excesivă din Haiti. Până acum în ciocnirile cari s’au produs au murit 150 de persoane şi sunt peste 1500 de răniţi. Guvernul celor două republice au încheiat un acord pentru a evita noui ciocniri. Anul al XIX-lea Nr. 241 DIRECTOR: D­r. AUREI, BUTEANU Redacţia şi Administraţia: Strada Regina Maria Nr. 36 Telofon: 13—81 . ABONAMENT: ADon&ment, — — — •- Lei 700.­ ÎTracţiune de an, lunar------------Lei 60. Pentru funcţionari, an­­-------Lei 800.­Eracţiune de an, lunar ----------Lei 68.­Preoţi, Ing., etud., ţ&ranl­ual — Lei 600. Centru autorităţi, inat., bă-, ji, etc. Lei 1000 - In atrăinătate dublu. rmsmit.m KpMWSâJftî Ui 2 Organ al partidului National Ţărănesc Miercuri, 27 Oct.~l937 nr. Zii. Principele moştenitor-ofiţer Pe platoul Piatra arsă dela Sinaia s'a­u desfăşurat ori impresionantele serbări ale înălţării Marelui Voevod de Alba-liab­ă la gradul de subioco­­tenent. La actul simbolic prin care Regele ţării şi-a stat pe insuşi fiul Său marei familii a oştirei româneş­ti, au asistat delegaţiile curţilor şi statelor aliate şi prietene, ca la cele­brarea unei logodne dintre un vlăs­tar regal şi neamul peste care va fi chemat să domnească. Descendent şi continuator când va sosi plinirea vremii, a unui şir glorios de înaintaşi, Principele moş­tenitor Mihai a încins ori sabia de ofiţer, pe care dragostea pentru cel mai tânăr dintre ei, a camarazilor săi, a gravat deviza­ pentru apăra­rea pământului strămoşesc“. Din şcoala care i-a fost o sinteti­zare a ţării şi a neamului, Principe­le moştenitor a trecut în şcoala as­pră şi cu mari tradiţii a corpului p­­uteresc, in care va învăţa şi deprin­de virtuţile ostăşeşti ale neamului, tarla de caracter, spiritul abnegaţiei şi jertfei. _ Kurland numele Albei Iulii, a ce­tăţii în care s’a pecetluit unirea cea mare şi pentru totdeauna, Principe­le Moştenitor este trup şi suf­let ro­mânesc, înflorirea splendidă a nea­mului care-­ l îmbrăţişează în dra­gostea lui cea mai caldă şi mai ocro­titoare, ca pe simbolul viu al regă­sirii sale frăţeşti peste veacuri şi peste graniţe prăbuşite. Cu suflet înălţat de mândrie, po­porul românesc tresaltă cu caldă bucurie ziua în care i-a fost dat să vadă pe Principele său moştenitor intrând în cadrele oştirei ca apără­tor al pământului strămoşesc. Cununa generalilor streini de la Sinaia I,a marile serbări ce au avut loc azi la Sinaia, cu prilejul ridicării Măriei Sale Marelu­i Voevod de Alba lulia la rangul de sublocotenent, s au găsit, pe llângă trei principi, dintre cari unul regal şi altul prim regent, un mare­şal şi şase generali, cari deţin desti­nele armatei din 7 ţări, prietene nouă. Ei sunt general Sirovy, şeful arma­tei cehoslovace; mareşal Poldz Smigly, şeful armatei polone; general Georges, sub-şeful Marelui Stat Major al arma­tei franceze; general Georges Jeffreya, aghiotant al M. S. Regelui Angliei; ge­neral Marcos Drăcoş, inspector gene­ral al armatei elene; general Hugo Mongomery, din armata suedeză şi generalul turc Maslan Iskola. După ochii scrutători ai generalului Gam­elin, ochii acestor comandanţi de oşti, prietene nouă, vor fi aţintiţi ia­răşi asupra armatei române şi mai ales asupra celui mai tânăr locotenent al ei. Iată de ce evenimentul de la Sinaia ne umple de două ori sufletele de bu­curie. El contribue, întro foarte largă mă­sură, la cunoaşteri reciproce, la juste aprecieri, la adâncirea de prietenii Şi toate acestea atunci când se petrec în­­tr-o ţară pacifistă cum este România, nu sunt altceva decât arme puternice pentru păstrarea şi consolidarea secu­rităţii europene. Citim in „Universul“ următoarea informaţie desprinsă din organul oficial al biroului internaţional pen­tru protecţia operelor literare şi ar­tistice (Le Droit d’auteur) la capi­tolul „Statistica internaţională a producţiei intelectuale“ ,dun 19.21 Ungaria a­­ exportat 2.268.000 cărţi, hărţi geografice şi carte de muzică. Optzeci până la 90% din acest export a fost destinat teri­toriilor foste ungare, cea mai mare parte a restului a fost trimise în America“. f. „ de altfel lucru ştiut că editura maghiară lucrează mai mult pentru ţările Micei Înţelegeri decât pentru Ungaria. Intr’un singur an se ex­portă deci din Ungaria peste 2 mi­lioane cărţi în România, Cehoslova­cia şi Iugoslavia! Pentru că tabloul să fie însă com­plet, vom aminti că în România a­­nului 1937 şi în special în Ardeal, ca vehicol al acestui val de carte şi publicaţie streină, a fost aleasă din grija unor fruntaşi.... ai Ligii Anti­­revizioniste, ....Asociaţia pentru cul­tura şi literatura poporului român în Transilvania“. ... Valul departe ungurească... Două avioane naţionaliste, doborâte de guverna­mentali Madrid, 26 (Rador). — Avioanele­­guvernamentale au doborît ori două avione tri-motoare „Savoya". Unul s-a prăbuşit în mare, iar altul lângă­­localitatea Moneada. In cursul zilei de ieri naţionaliştii au deslănţuit un atac împotriva opozi­ţiilor cucerite de guvernamentali in cartierul Usera. Atacul a fost însă res­pins. NU SE FAC FORTIFICAŢII IN PIRINEI * San Sebastian, 26 (Rador). — Zia­rele din Spania naţionalistă desmint şti­rile că naţionaliştii ar face lucrări de fortificaţii în munţii Pirinei şi că li­nia ferată îngustă din apropierea fron­tierei franceze ar fi fost vândută de guvernul din Bu­rges unei societăți ger­mane. Festivitatea de la Sinaia Mihai la gradul de Jurământul de credinţă făcut Regelui şi Patriei. Moşte­nitorul tronului a predat comanda putonului său din primul batalion al vânătorilor de munte. Def­larea trupelor Cuvântul Suveranului şi Răspunsul Marelui Vaevol A urmat dejunul de gală la care au participat toate notabilităţile şi oaspeţii streini. TOASTUL PRIMULUI MINIS­TRU. La şampanie d. Gheorghe Tătă­­răscu preşedintele consiliului a ros­tit câteva cuvinte arătând că săr­bătoarea de azi s'a transformat în valuri de bucurie care s’au revăr­sat asupra întregului popor. Arată că sărbătoarea de azi a fost o cli­pă de reculegere pentru întregul, popor pentru că ea sporește nădej­dea neamului nostru — destinele căruia se identifică cu destinele di­nastiei noastre. 7­­ IA RĂSPUNSUL­­MARELUI VOEVOD MIHAI. Marele Voevod rostește apoi ur­mătoarele cuvinte de mulţumire: SI­TE. Rog pe Majestatea­­Voastră să-mi îngă­dui a mulţumi dim preşedinte al Con­siliului de miniştrii, pentru caldele u­­rări ce mi-a făcut. Domnule preşedinte al Consiliului, Ascultând cuvintele ce mi le-aţi a­­dresat am înţeles că jurământul ce l-am făcut azi să leagă pe vecie de re­gele meu şi de Ţara­ mea. Urmând tra­diţia Casei noastre am intrat astăzi in rândurile­­ostaşilor ţării şi simţind ma­rea cinste ce mi se face, vom sluji cu credinţă, muncă şi jertfă. Iubite Tată, Cu duioşie şi căldură părintească mi-ai îndrumat copilăria întru dobân­direa cunoştinţelor folositoare vieţii. Pentru aceasta iţi mulţumesc din toată căldura inimii mele. Când astăzi m’ai învrednicit să port haina de ofiţer în această oaste de ca­re sunt legat pentru viaţa, simt şi mai mult nevoia acestei părinteşti că­lăuze. Mulţumind tuturora pentru urările ce s-au făcut, îţi făgăduesc din nou că mă voiu sili să îndeplinesc îndatoririle mele cu vrednicie, credinţă şi desă­vârşită ascultare. Să-ţi dăruiască Dum­nezeu, scumpe Tată, ani mulţi şi feri­ciţi pentru binele oştirii Şi al Patriei. Trăiască Regele! CONCERTUL DE GALA La orele 21,30 a avut loc la Casiel concertul de gală la care în afară de înalţi oaspeţi şi delegaţi streini au participat şefii de partide, ofiţerii ge­nerali, şi şefii ierarhici ai Marelui Vo­evod. La ora 22,30 ,a urmat recepţia la ca­re au participat numeroşi invitaţi. Bucureşti, 26. — " Solemnitatea înălţării la gradul de sublocotenenti a­ Marelui Voevod Mihai s-a desfăşu­rat pe platoul Piatra Arsă de lângă Sinaia, în cadrul unei strălucite’ părăzi militare.­­întreg platoul este o, mare de capete, iar­ în mijloc se află tribunele regale în faţa cărora­ s-au aliniat drapelele regimentelor din întreaga ţară. La orele 9.30 încep să sosească persoanele oficiale şi invitaţii strei-I . ./v/ *»+ «io.­.. , v. . .... .. . pi. La ora 10-fix îşi face apariţia " Suveranul însoţit de marele Voe­vod Mihai în uniformă de­ subloco­tenent de­ einfanterie. După trecerea s îţi revistă a trupelor şi un scurt ser­viciu religios, urmează actul jură­­rtaritului. D. genera­ Tlaseivici dă citire dec­retului, apoi Marele Voe­vod depune jurământul pe drapel. Actul înălţător este anunţat cu 21 de lovituri de tun. y­t. Cuvântul Suveranului Suveranul rosteşte apoi adresân­­du-se Marelui Voevod Mihai urmă-­ toarele cuvinte: Iubitul Meu Mihai Astăzi, prin incorporarea Ta In acest viteaz batalion al Vânătorilor de Munte, îndeplineşti un act care este strâns legat de tradiţia casei noastre domnitoare. Strămoşii noş­tri­ au crezut — şi bine au crezut — că legând din adolescenţă pe fii lor cu oastea Lor, inchiagă prima şi peste cea mai trainică legătură in­tre ei şi naţiune. Oastea este în stat organismul care deşi înseamnă "d e­­lită, constitue, totuşi cea mai desă­vârşită şcoală de egalitate. Nu, de unde ai pornit înseamnă ceva, ci unde prin meritele tale şi râvna ta ai ajuns. Umăr de la cristelniţă ai fost sor­tit să fi al armatei, căci pe lângă naşii de sânge regesc, l-ai avut şi pe aceşti tainici soldaţi ai trupelor de munte cari din leagăn te-au iubit şi ţi-au stat de pază. Îmbrăcând în aceasta clipă solemnă haina de ofi­țer — dupace cu silinţă şi dragoste ai început sa-ţi însuşeşti învăţămin­tele ostăşeşti — îmbraci nu o hla­midă sărbătorească, ci o zea a cre­dinţei şi a datoriei. Fană astăzi ai fost un copil. De acum înainte păşeşti cu paşi repe­zi în viaţa de bărbat. Cel atotputer­nic a voit să fi însemnat pentru o frumoasă şi înaltă misiune, una ca­re cuprinde mai multe îndatoriri de­cât drepturi, dar care cuprinde to­tuşi acel drept suprem de a face tot ce stă în putinţă pentru binele şi propăşirea ţării şi poporului tău. Intri în oştirea României nu ca o cinste făcută ei, ci ca o cinste fă­cută ţie, cinste de care fiecare clipă a vieţii trebue să te arăţi demn. Oş­tirea este una din marile şcoli ale naţiunii şi acestei şcoli a tuturor fii­lor ţării te încredinţez azi cu drago­ste şi încredere.­­ Pentru unul a cărui menire va fi de a cârmui oamenii, nu există o şcoală mai înaltă şi mai pilduitoare decât aceia în care intri. Din prima clipă iei cea mai strân­să legătură cu oamenii din toate straturile societăţii pe care trebue să-i înveţi meseria lor de ostaşi, pe ei trebue să-i conduci şi trebue să şti să le câştigi ascultarea şi încre­derea. Cariera de ofiţer este un a­­postolat, semănat de greutăţi şi de sacrificii pe care nu le poţi învinge decât prin virtuţi sufleteşti. A fi os­taş înseamnă a sluji şi a sluji este suprema datorie a oricăruia cetă­ţean convins de datoria lui către patrie şi stat. •’ Tu mai mult decât oricare altul dintre camarazii tăi trebue să înve­ţi că a sluji este datoria ? Ta cea de frunte şi să nu uiţi nici­odată lozin­ca care de veacuri este în familia noastră: ,Să fi primul slujitor al ţării ca rege şi ca părinte“. Dragostea Mea şi grija Mea, te vor însoţi întotdeauna.­­Arată-ta, demn de haina ce o porţi şi să fi pilda de credinţă prin jurământul ce l-ai de­pus azi în faţa lui Dumnezeu pe drapel, simbol al patriei. MARELE VOEVOD MIMAI pre­pa VO JUAN La ELÜTÖM OL UI ÖAÜ. După discursul ţinut, M. S. Rege­le Vaun emoţionat a împrăţişat cu druiuura pe V­oevoaul minai — noul twuiUbVuiutiluti ... fumuuu. Oiareie Vuevuu a prezentat onurui vu a«uut b.a .ia yiuvili. — „Pentru ajjaiiuea pământului strămoşesc'', suveranul „si adresează apoi loco­­tenem.-cui. Tocşaneanu, comandan­tul batalionului i. vanaton de mun­te spunăndu-i: _ ___ „m­ocuteneu(-colonel­ «(încredinţez batalionului x. Vanatori de munte pe Piul Meu pe care-l vei reparti­za companiei 1, ca comandant al plutonului 1“. Urale nesfârşite acoperă cuvinte­le Regelui. Marele Voevod Mihai împreună cu comandantul Său a trecut apoi in faţa Batalionului. Aci coman­dantul companiei­­, capaanul Pre­­descu a prezentat unor­ut, iar loco­­tenent-colonelul Focşeneanu actre­­sandu-i se i-a spus: — „Domnul că­pitani Iţi incredinţez pe sublocote­nentul mihai, Mare Voevod de Alba lulia, căruia ii vei încredinţa pluto­nul 1. din compania 1“. Căpitanul Predescu prezentând o­­norurile se îndreaptă apoi spre com­­panie spunând: — „Ofiţeri, subofiţeri soldaţi! Vă prezint pe sublocotenentul Mihai Mare Voevod de Alba lulia, care va comanda plut. 1. căruia îi veţi da toată ascultarea în executarea re­gulamentelor militare“. Marele Voevod prezentând ono­rul cu sabia strigă: „— „Pluton ascultă comanda la * mine“. • • •.­­După comandă Marele Voevod a luat loc in flancul drept al plutonu­lui Său. DEFILAREA Intre timp trupele s'au încolonat pentru defilare, care la un semnal de goarnă începe sub comanda ge­neralului Bălănescu. Trec în frun­te drapelele şi stindardele tuturor unităţilor din ţară, urmează cavale­rii ordinului Mihai Viteazul în pe­lerine albe. Batalionul 3. Grăniceri, care poartă numele principelui re­gent Paul al Iugoslaviei, ce se afla în fruntea Batalionului. ^Defilează Batalionul d­.­­Vânători de Munte, ţine Marele Voevod Mihai în frun­tea plutonului Său, aplauze entu­ziaste fi primesc. Trece Batalionul 3 Vânători de Munte a cărui coman­dant onorific «sta principele Friede­­rich de Hohenzollern. DEJUNUL DE GALA DE LA CASTELUL PELEŞ După parada militară la Castelul Peleş Marele Voevod Mihai a primit felicitările mareşalului Prezan, ale delegaţiilor militare, a Patriarhului etc. Vapor sovietic scufundat in Marea AIM Moscova 26 (Rador) Vaporul sovietic „Mejek“ s’a scufundat ieri în Marea Albă. Echipajul compus din 11 persoane s’a înecat. Generalul Pretelat succesorul generalului Gourand ca gu­vernator militar al Parisului. Generalul Pretelat este membru al consiliului su­perior de răzb­oiu din Frenta (Foto în­errs­ce) Vorbe, vorbe, vorbe... i i UA i x Te impui nu prin binele pe care l-ai făcut, ci prin răul pe care l-ai pu­tea face. U Toate, legile sunt bune unde­ sunt oamenil de treabă. Ticălosul calcă şi legea lui Dumnezeu. -j- Toate călătorite sunt plictisitoa­re, Frumoasă este numai amintirea lor. — Tradiţia nu este o superstiţie Şi e prea tare, ca să aibă nevoie de apă­rarea noastră: se impune prin cea mai formidabilă dintre forţe: pasivi­tatea. , X Trenul dumitale este o obligaţie: plăcut este numai cel cu care pleacă alţii. . . , , X Teatrul Naţional: conservator de directori. + Tinereţea inspiră ceva din nein­­­crederea în casele noui. × Tiparul depoetizează.. . Teatrul bun se face cu talent, bani şi vreme. Când îţi lipsesc aceste trei lucruri esenţiale, inlocueşte-le cu teorii. „*1 — Tot ce vreau, isbândesc. Fiindcă nu vreau decât ceea ce se poate. ' -'X Transportând în domeniul prac­tic, a zecea parte numai din sforțările, din strategia cheltuită pentru discre­ditarea unui confrate, ne am putea fa­ce rost de un rând de haine, exo Idealismul nostru, însă, e inco­rigibil.­­ Tristețea noastră vine din dez­echilibrul făpturii noastre, de câteva zeci de mii de­ ani trupul ni s'a istovit din cale afară, iar spiritul s’a desvol­­tat uimitor. . . . 1 VICTOR EFTIMIU. Răsboiul „ideologic“ din Spania şi i­c­­tim­a lui Boucha­vaier Din prima zi a izbucnirii războiului avi­ in Spania, opina publca, europea­na mai aies, uitând ca se poate men­ţine in neutralitate, ca grâu­l să-l pri­vească din două puncte de vedere: pentru guvernul din Madrid şi împo­triva generalului rebel Franco, sau pentru general şi împotriva guvernu­lui eşit din alegeri libere. De­sigur este totul internaţinal, o reîntoarcere la un semn de slăbire a normelor drep­­concepţia evului mediu, această attiti­­tudine şi mai cu seamă amestecul cu orice preţ în afacerile interne ale u­­nui stat strein. De unde se poate trage foarte uşor conciliil­a că războiul ideo­logic, de care se vorbeşti aşa de mult in ultimul timp, război iscat intre de­mocraţie şi reacionarism, îţi dispută orice bucată de pământ, orice popor atunci când acesta se găseşte in cea­suri de grea încercare. Evenimentele ce se petrec In penin­­sula Iberică sunt prea aproape di noi pentru a le putea judeca in ansamblu. Abia după scurgerea anilor se va pu­tea vedea cu destulă claritate in ce măsură statele fasciste, Haha şi Ger­mania precum şi Rusia Sovietică, au contribuit la declanşarea şi menţine­rea războiului civil. Până atunci am dori să ştie că măcelul din Spania este datorit unor cauze exclusiv de pl­­in economic şi social. Actualul gu­vern legal este expresia masselor po­pulare. Franco s'a revoltat pentru că „a te revolta“ împotriva ordinei“ ese ceva endemic pentru generalii spa­nioli. Faptul ne face să ne gândim la cuvintele scriitorului francez l­ouchar­­dier care rostise odată urmii un ea vorbă de spirit. Mi-ar plăcea de gene­ralii spanioli şi sud-americani, dacă mai înainte nu ar fi fost colonei, vi­sând să se îneţeleg­ă prin aceasta că orice comandant de unitate este gata oricând să o pună în serviciul unei re­beliuni. :|:­: Cât privește războiul ideologic, el constitue pentru spanioli o marfă de import. Iar până la actul final, nobila Spanie va continua să sângereze. Imensele ei averi culturale să fie ni­micite, populaţia decimată. Suntem­ convinşi cu desăvârşire că partea ca­re va ajunge să dicteze pacea, va pu­tea exclama asemenea Phyrus, incă o victorie ca asta, şi sunt pierdut. Bagdad 26 (Rador). — Nuri pasă care sub trecutul guvern a trăit îr exil la Cairo, s’a reîntors ori la Bag­dad venind cu avionul. întoarcerea fruntașului arab este pusă în legă­tură cu evenimentele recente din Palestina. "

Next