Pentru Socialism, iulie 1956 (Anul 7, nr. 775-800)

1956-07-01 / nr. 775

// 2 Cum stut tradus ®­au viați producerile alegătorilor In perioada dinaintea alegerilor din 11 martie, cu ocazia întîlnirilor intre candidați și alegători, s-au făcut o serie de propuneri prețioase pentru ridicarea satelor noastre. In unele comune din raionul Cehu Silvaniei s-a dat impor­tanța cuvenită acestor propuneri și s-au luat măsuri ca ele să fie traduse în viață. Iată cîteva din realizările obținute în a­­ceastă direcție. Păduri și podețe In tot raionul s-a propus re­pararea a 89 de poduri și pode­­țe. Din acestea au fost repara­te 86. In comuna Băsești s-au reparat 18, în Sălățig 21, în Făr­­cașa 13 etc. Avînd sprijinul de­putaților și al U.T.M., sfaturile organizațiilor populare din aceste comune au mobilizat la munci voluntare cetățenii, asi­gurând astfel repararea poduri­lor și podețelor. Nu același lucru se întîmplă însă în unele comune, ca de pil­dă, în Oarța de Jos unde cu toa­te că unele poduri sunt rupte nu se iau măsuri pentru repara­rea lor. Deși deputații comuniști Ioan Bud și Vasile Andercuț, împreună cu cetățenii circum­scripțiilor lor au cărat lemne din parchetul comunal, le-au faso­nat și le-au depus în curtea sfa­tului, încă din luna februarie, sfatul popular comunal (preșe­dinte Petre Bota*) nu a luat nici o măsură pentru repararea po­durilor stricate, deși această sarcină a fost prevăzută și în planul de măsuri al comitetu­lui executiv pe luna mai. Podul de pe șoseaua Cehu Silvaniei — Oarța de Jos fiind stricat, cetă­țenii trec cu carele prin vale, iar cînd e apa mare, ocolesc pe alt drum mul mai lung. Repararea drumurilor de buna stare a drumurilor depind multe lucruri de seamă printre care: aprovizionarea sa­telor cu mărfuri industriale, o rapidă circulație a bunurilor etc. Starea drumurilor reflectă în bună măsură și felul cum sunt gospodărite comunele. Faptul că din propunerea a­­legătorilor de a se repara 11.300 m. liniari drumuri s-au realizat numai 8.700 m. liniari, denotă lipsa de preocupare în această direcție a unor deputați. Cele 2 șantiere ale secției raionale de drumuri de pe drumurile Cehu Silvaniei — Ftodud, Cehu Silva­niei — Ardusat nu desfășoară nici o activitate.. întreprinderea „Osana“ din Negrești care tre­buie să furnizeze cca. 3.000 m.c. piatră lunar, a întrerupt livră­rile încă din luna mai, cînd trimit doar 40 tone. Vinovata de- a acest lucru­ este și stația Ne­grești care nu-i pune la dispozi­ție vagoanele necesare. Nerepararea drumurilor se datorește și nepăsării sfaturilor populare comunale. In comuna Ulmeni (președinte al sfatului popular Gheorghe Pop) Cu toate că cetățenii au cărat pietriș din Someș și l-au depus pe margi­nea drumurilor, nu s-au luat măsuri să fie așternut ci stă așa pe marginea drumului Ulmeni — Benesat, ba chiar și în comu­na Ulmeni, iar drumul este plin de gropi. Azi, m­ii­rte, va începe seceri­șul și transportul la aici, și a­­tunci, neglijența de astăzi se va resimți puternic. Desfundări de văi și șanțuri In această direcție unele sfa­turi populare comunale sprijini­te de cetățeni au obținut reali­zări remarcabile. Astfel au fost desfundate văile din comuna Bicaz pe o lungime de 1.600 m. liniari, in Oarța de Jos bia văii s-a făcut un șanț pe al­de scurgere pe cca 6 km etc. Sunt însă și comune codate în această acțiune. Astfel în co­munele Cehu Silvaniei (preșe­dinte al sfatului Vasile Vanța) din 800 m. liniari propuși nu s-a realizat nimic, la Băsești (președinte Petru Vidart) din 400 m liniari propuși s-au reali­zat doar 100 etc. Din această cauză sînt suprafețe mari a­­gricole expuse inundațiilor. Co­mitetele executive ale acestor sfaturi populare comunale ar putea lua exemplu de la comuna Oarța de Jos, unde făcîndu-se 6 km. șanț, s-au apărat de inun­dații cca 90 ha finețe care a­­proape în fiecare an erau aco­perite de apă, iar finul cosit va­ra după secarea apelor era de proastă calitate. Concluzii Din cele cîteva aspecte din activitatea gospodărească sfaturilor populare din raionul Cehu Silvaniei, reiese că în nu­­­meroase comune mai domnește nepăsarea față de traducere­rea in viață a propunerilor făcute de oamenii muncii. Comite­tele executive ale sfaturilor populare și deputații nu trebuie să uite nici un moment că au primit încrederea maselor de oameni ai muncii și că nu au dreptul să le înșele. Comitetele executive ale sfaturilor populare și deputații tre­buie să țină o strînsă și permanentă legătură cu alegătorii, să plece urechea și să asculte glasul maselor, să lupte împre­ună cu ele pentru rezolvarea tuturor problemelor locale. P. BACALÄ Din ultima poșta Prășesc porumbul a cincea oară Intr-o adunare generală, co­lectiviștii din satul Petin, raio­nul Satu Mare, au hotărît ca pină la începerea secerișului să acorde o deosebită atenție lucră­rilor de întreținere a culturilor. Secerișul n-a început încă, dar holdele frumoase in care nu gă­sești buruieni, vorbesc despre hărnicia Colectiviștilor. Cele 150 ha cultivate cu porumb, floarea soarelui, cartofi și alte culturi, se îngrijesc ca buni gos­podari; 28 ha porumb însă­­mînțat în cuiburi așezate în pătrat au fost prășite pentru a cincea oară. Culturile de cartofi și floarea soarelui au fost de a­­sem­­enea îngrijite la timp, în muncile de întreținere a culturilor s-au evidențiat colec­tiviștii Tóth Emerje, Balog An­drei, Megyesi Juliu și alții. E. Costea Grija față de căminul cultural Pînă nu de mult, căminul cul­tural din Săcușeni, raionul Tăș­­nad, era neîmprejmuit și din a­­ceastă cauză avea un aspect unii In afară de aceasta, de mul­te ori animalele sătenilor păș­teau nestingherite prin curtea căminului. Membrii gospodăriei agricole colective „Victoria“ s-au anga­jat să construiască un gard. Timp de trei zile colectiviștii Ludovic Kolosy, Ștefan Keresz­tesi, Iosif Fazecaș și alții, au muncit cu multă m­ână reușind să construiască 80 ffi gard. Ma­terialul de construcție le-a fost pus la dispoziție de către sfatul popular comunal. Ioan Sabin La o cooperativă de credit și economii Nu de mult, în comuna Ro­­z­avl­ea din raionul Vișeu a luat ființă Cooperativa economii „Victoria de credit și socialismu­lui“. După cîteva zile de la con­stituire, consiliul de conducere analizând primele cereri de îm­prumuturi le-a aprobat. Printre cei care au primit împrumuturi se numără tov, Mîrza Grigore, care a primit 2.500 lei pentru construirea unui grajd, Belea I­oan care a primit suma de 1.500 lei ca să-și cumpere o vacă și alții. Luștic Teodor Al treilea spectacol al Teatrului M.H.A.T. Colectivul Teatrului Academic de Artă din Moscova (M.H.A.T.) a prezentat victeri scala pe sce­na Teatrului de Operă și Balet al R.P.R. cel de al treilea spec­tacol în cadrul turneului pe ca­re îl întreprinde în țara noastră. S-a prezentat comedia în 4 acte „Roadele învățăturii“, de L. N. Tolstoi, care a cucerit a­­plauzele îndelungate și repetate ale unui public numeros. PENTRU SOCIALISM Cuvîntul unui delegat din regiune la Congresul U.T.M. La discuțiile purtate pe mar­ginea raportului de activitate al C. C. al U.T.M. și al Comisiei Centrale de Revizie, a luat cu­vîntul și tov. Dumitru Ciuma­­cenco, delegat la Congres care a spus următoarele: Prin grija părintească a Par­tidului nostru minoritățile na­ționale se bucură de drepturi e­­gale în toate domeniile de acti­vitate. In anii regimului democrat popular s-au construit numeroa­se școli și institute de învăță­mânt superior în care copiii oa­menilor muncii de alte naționa­lități din R.P.R. învață în limba maternă. Una din realizările regimului democrat popular este și înfiin­țarea școlii medii cu limbă de predare ucraineană din Sighet, despre care vreau să vorbesc, ca elev al acestei școli. In cinstea celui de-al II-lea Congres al U.T.M., elevii școlii noastre In frunte cu atemiștii, au luptat ca să obțină rezultate cit mai frumoase la examenele de sfîrșit de an. La fiecare sfîrșit de pătrar noi am organizat adunări generale în care am arătat situația la în­vățătură, evidențiind elevii fruntași și efizieînd pe codași și chiulangii. Tot în aceste adu­nări, unii elevi fruntași la învă­țătură au arătat cum își însu­șesc materiile predate în școa­lă. Organizația U.T.M. nu s-a mărginit în munca ei numai la problemele de învățătură, ci și la organizarea timpului liber al elevilor. S-au creat echipe de volei de fete și băieți, echipe de fotbal, de atletism. La Sparta, chiada de vară a tineretului au participat toți elevii școlii. Avem în școală și sportivi care au realizat performanțe pe țară. Trebuie să arăt însă și unele părți negative care mai există In munca organizației noastre de bază U.T.M. Organizația U.T.M. din școa­lă nu ține o legătură strînsă cu direcțiunea școlii și cu organi­zația P.M.R.. Nu în suficientă măsură ne-am ocupat de educa­rea pionierilor și a elevilor mai mici. In ce privește îndrumarea și controlul muncii noastre, comi­tetele regional și raional U.T.M. n-au lichidat încă cu sistemul defectuos de a folosi Instructorii ca pe simpli informatori. Noi aș­teptăm de la activiști ca el să ne ajute concret în realizarea sarcinilor. De cînd sunt la școa­lă nici un activist al Comitetu­lui Central n-a fost pe la noi. Vreau să spun cîteva cuvinte —■ nu prea de laudă — și pentru Ministerul învățământului. Cred că și la acest minister, din lipsă de control, nu se cunoaște fap­tul că nouă ne lipsesc unele ma­nuale în limba ucraineană, ca de exemplu istoria R.P.R.» care ar putea să fie tradusă foarte ușor. Vh’ȘT­, DIN RAIONUL TĂȘNAD Felicitări Printre țăranii muncitori cu gospodărie individuală din co­muna Aciș, se află și tov. Sila­­ghi Alexandru din Aur cu inscrip­­ția deputatei Katona Ana. Pe casa lui atârna încă de anul trecut, tăblița „Fruntaș al re­coltelor bogate“. Pentru rezultatele sale deose­bite în toată campania din pri­măvara acestui an, precum și pentru rezultatele sale la între- Cu cotele în comuna Beltiug, numărul celor ce l-au achitat pe întreg anul de cotele de carne și lapte, crește mereu. In frunte cu deputatul comu­nist Kalocsai Iosif urmat de de­putatul Bakanvi Paul ță­ranii muncitori Brudler Ioan, Iakher Sim­ion, Rybotzki Iosif și alții, s-au achitat de cote ținerea culturilor, în ziua de 26 iunie o grupă de pionieri și șco­lari,în sunetul tobelor și al trom­petelor, au venit la tovarășul Silaghi felicitindu-i călduros pentru neobosita sa muncă pe care o depune pentru a smulge pământului roade cit mai bogate. FLORI­CA GOVOR Instructoarea detașamentului de pionieri nr. 2 achitate pe întreg anul, Graficul comunei la colectările de carne și produ­se lactate, urcă necontenit. Astfel, planul colectărilor a­­cestor produse, pe primul se­mestru al anului este îndeplinit 100 la sută la carne de vită, 128 la sută la câine de porc și 96,8 la sută la lapte de vacă. H. $OlMU O asociație pentru Zilele acestea in comuna Ghenci, raionul Cărei, 27 fami­lii de țărani muncitori au con­stituit o asociație pentru crește­rea și ingrășarea păsărilor. Aso­ciația dispune de 385 rațe, 110 gîște, 20 curci etc. Ca președin­te a fost ales tov. Ludovic Szántó, gospodar priceput în creșterea păsărilor. creșterea păsărilor Pentru dezvoltarea asociației, membrii ei beneficiază de o se­rie de avantaje: Banca Agrico­lă le acordă împrumuturi, li se fac înlesniri în procurarea hra­nei pentru păsări etc. Pentru prevenirea anumitor boli la pă­sări a fost asigurată asistența unui medic veterinar, A. Z. Duminică, 1 iulie 1950 Instituirea premiului anual a lil3 Alec­sandri“ In vederea stimulării muncii de creare a noi si valoroase pie­se intr-un act, Ministerul Cultu­rii instituie, începînd din acest an, premiul anual „Vasile Ale­­csandri“. Premiul „Vasile Alecsandri“ va fi decernat celor mai bune piese într-un act, selecționate pe bază de concurs. Astfel, vor fi acor­date premii „Vasile Alecsandri“ clasa I-a, In valoare de 15.000 lei, clasa a II-a, In valoare de 10.000 lei și clasa a IlI-a In va­loare de 7.500 lei. La concurs pot fi prezentate piese într-un act scrise în limba romînă sau în limbele minorităților naționa­le, de diferite genuri: drame, co­medii satirice, comedii lirice, farse, vodeviluri. Piesele pre­miate vor fi publicate în revista „Cultura poporului“ și în volume separate și remunerate conform legii dreptului de autor. Termenul de predare a piese­lor pentru anul acesta este 1 decembrie, (Agerpres) Un nou regulament al complexului sportiv G.M.A Introducerea în țara noastră a complexului sportiv G.M.A. a însemnat un sprijin real pentru dezvoltarea sportului de masă și a contribuit la atragerea unui mare număr de oameni al fab­ri­­cii, tineri și Vârstnici, într-o acti­vitate sportivă multilaterală, în­trecerile pentru obținerea insig­nei G.M.A. au prilejuit totodată afirmarea unor tineri talentați care, pregătiți metodic, au de­venit sportivi de frunte din dife­rite ramuri de sport. Cu toate succesele evidente obținute pe acest tărâm în ulti­mii ani, în activitatea­ G.M.A. s-au constatat unele lipsuri care au birocratizat evidența și au scăzut din eficacitatea rolului educativ al acestui complex sportiv. Deficiențele din ultimul timp în ce privește complexul sportiv G.M.A. se datorau existenței unui regulament de­și­fectuos, care nu mai corespunde dezvoltării actuale a culturii fi­zice și sportului din țara noas­tră. De la 1 iulie a. c. va intra în vigoare un nou regulament G.M.A. Printre altele, el prevede simplificarea evidenței scriptice, continuitatea îa activitatea spor­tivă multilaterală. Chiar de la începutul aplică­rii noului regulament trebuie luate toate măsurile organizato­rice și propagandistice pentru succesul deplin al activității G.M.A. Organizațiile de partid, U.T.M. și sindicale au datoria să sprijine popularizarea com­plexului G.M.A. și să asigure buna desfășurare a întrecerilor sportive. Ediția de anul acesta a cam­pionatului R.P.R. de G.M.A. se va desfășura, poliatlon înce­pînd tot de la 1 iulie, pe baza noului regulament. Aceasta pre­supune o temeinică însușire prevederilor regulamentare, atît­a din partea aspiranților sau pur­tătorilor Insignei G.M.A., cât și a antrenorilor și tehnicienilor sportivi. PROGRAMUL I Luni, 2 iulie 1956 5.00 Calendarul zilei și Ra­diojurnal. 5.10 Jocuri populare român­ești. 5.30 Jurnalul satelor. Metode pentru grăbirea treieri­­stilul. 5.45 Cîntece. 5.55 Muzică u­șoară. 6.30 Secția de­ gimnas­tică. 6.40 Buletin sportiv. 6.45 Muzică pentru fanfară. 7.00 Ra­diojurnal și buletin meteorolo­gic. 7.10 Recomandări din pro­­fam. 7.15 Emisiunea „Bună imfineața, Copii“. 7.30 Muzi­că populară romîn­ească. 8.00 Muzică ușoară. 3.10 Emisiune sportivă. 8.30 Concert simfonic. 9.10 Cîntece populare rominești. 9.30 Emisiunea pentru pionieri și școlari „Vreau să știu“, 10.00 Opera „Salomeea“ de Richard Strauss. 11.45 Emisiunea „Trai­sta CU povești“, 12.00 Pagini din operele înaintașilor litera­turii noastre: Ion Eliade Rădu­­lescu. 12.15 Concert de prîttz. 13.00 Buletin de știri. 13.05 De la o melodie la alta. 13.30 Ci­titorii despre cărți. 13.45 Cîn­tece de Jean Letoni. 14.00 Mu­zică ușoară de compozitori ro­mâni. 14.30 Cotele apelor Du­nării, 14.45 Recomandări din program, 14.48 Concert popular din lucrările lui Mozart. 15.30 Buletin de știri, 16.35 Muzică din­ opereta „Roza Vinturilor" de Mokrousov. 15.55 Suite instru­mentale de compozitori romîni. 16.15 Emisiunea „Un tăciune și-Um cărbune“. 16.45 Melodii populare. 17.00 Muzică din ope­rete la cererea fruntașilor. 17.30 Radiojurnal și buletin meteoro­logic. 17.45 Cîntece revoluționa­re ruse. 18.00 Vorbește Mosco­va! 18.30 Muzică populară ro­mânească. 18.55 Buletin de știri. 19.00 Emisiunea „în fața hăr­ții“, 19.15 Din repertoriul an­samblurilor corale. 19.30 Gaze­ta Radio, 20.00 Noi înregistări de muzica de dans. 20.30 Fan­tezie in Do major de SchuJ­mann. 20.50 Muzica ușoară. 21.00 Muzica populară româ­neasca. 21.48 Emisiunea „Pă­rinți și copii“. 22.00 Concert simfonic de muzică românească. 23.00 Radiojurnal și buletin sportiv. 23.15 Muzică ușoară. 23.35—23.55 Muzică corală cla­sică, PROIECTUL DE ORGANIZARE A LUCRĂRILOR -ÎNDREPTAR ÎN ACTIVITATEA ȘANTIERELOR In ultimii ani s-au făcut pro­grese însemnate pe calea orga­nizării sistematice a lucrărilor de construcții și montaje. Con­centrarea unităților de construc­ții și instalații în trusturi puter­nice care dispun de baze proprii pentru producția elementelor și detaliilor din beton, lemn și metal, ca și organizarea de în­treprinderi specializate de utila­je și transporturi, introducerea planificării operative a produc­ției și conducerea acesteia prin sistemul dispecer, menite să asigure sunt măsuri concordanța necesară între volumul mare de lucrări și capacitatea reală de execuție, între nivelul organiză­­­rii producției și tehnica nouă care e folosită tot mai larg. O condiție esențială pentru executarea­ lucrărilor de Con­strucții după metode industriale o constituie existența unui pro­iect de organizare rațional în­tocmit, ale cărui prevederi să fie aplicate cu strictețe. In a­­ceastă privință, Directivele Con­gresului al 11-lea al partidului cu privire la cel de al doilea plan cincinal subliniază că: „elaborarea proiectelor de orga­nizare a șantierelor va fi gene­ralizată și îmbunătățită radical spre a deveni un factor princi­pal în sporirea productivității muncii pe șantiere, în accelera­rea ritmului de execuție și redu­cerea costului construcțiilor“. Sintetizând principalele mă­suri menite să asigure realiza­rea construcției în limita valo­rii și termenului prevăzut, pro­iectul de organizare conține an­samblul soluțiilor adoptate în acest scop, ca și eșalonarea în timp a mijloacelor necesare e­­xecutării lucrărilor­, forță de muncă, materiale, utilaje etc. El prevede succesiunea cea mai ra­ționată a fazelor construcției, a­­plicarea metodelor avansate de lucru și crearea condițiilor pen­tru dezvoltarea inițiativei crea­toare a constructorilor, organi­zarea optimă a muncii pentru creșterea productivității și redu­cerea consumului de manoperă. Prin proiectul de organizare se stabilesc domeniile de utilizare a mecanizării complexe, a dis­pozitivelor de mică mecanizare, a sculelor de înaltă productivi­­tate. De asemenea se concreti­zează, la fiecare lucrare, condi­țiile de igienă, protecție și teh­nica securității muncii care tre­buie asigurate. Datorită caracterului său com­plex, proiectul de organizare — document obligatoriu — consti­tuie o adevărată Călăuză în munca șantierelor. Orice abate­re de la prevederile lui, nejusti­ficată de cerințele producției, poate aduce grave prejudicii în ce privește respectarea termene­lor de execuție, realizarea sar­cinilor privitoare la creșterea productivității muncii, reducerea prețului de cost al construcțiilor față de deviz și obținerea unor lucrări de bună calitate. Proiectul de Organizare a lu­crărilor trebuie întocmit de că­tre Institutul de proiectare, și a­­poi precizat de către frustul an­treprenor. Această colaborare are ca scop justa îmbinare soluțiilor avansate cu condițiile­­ concrete de execuție, punerea în valoare a resurselor interne, sporirea simțului de răspundere al proiectantului și stimularea inițiativei constructorului. Studiind în amănunt posibili­tățile locale ale noului șantier de locuințe din Capitală, situat în Bd. Muncii, Institutul „Proiect­ Bucu­rești“ a pus la dispoziția executantului un proiect de or­ganizare prin care se rezolvă în modul cel mai economic o serie de probleme principale ale con­strucției. Astfel, se prevede ca transportul materialelor să se fac­ă pe linii de covil ce vor face legătura cU fabrică de ciment și fabrica de cărămizi, situate în apropiere. De asemenea se pre­conizează ca prepararea betoa­­nelor și mortarelor să fie con­centrată intr-o centrală bine u­­tilată. Se întîmplă însă uneori ca proiectul de organizare întocmit de proiectant să nu aibă o va­loare reală, din cauză că nu ține seama de particularitățile și po­sibilitățile tehnice ale șantieru­lui care va executa lucrarea. La construcția halei secției de poli­­clorură de Vinil de la Uzinele Chimice Turda, de pildă, IPRO­­CHIM a prevăzut ca montajul prefabricatelor să se efectueze cu o macara-portal metal­­­ă de mari dimensiuni, al cărei cost ridicat față de valoarea totală a lucrării nu poate fi recuperat prin utilizarea ei pe alte șantie­re. Refăcind proiectul tehnic și cel de organizare, Trustul nr. 9 a ales o soluție mult mai avan­tajoasă, care a și fost pusă în practică și a dat bune rezultate. Potrivit instrucțiunilor și dis­pozițiilor legale, proiectul de organizare a lucrărilor de con­strucții este o parte integrantă a proiectării de ansamblu a orica­­rei construcții capitale. De multe ori însă șantierul primește pro­iectele de execuție fără proiect de organizare — așa cum s-a intîmplat la unele obiecte indus­triale din cadrul Combinatului siderurgic Hunedoara, proiectate de IPROMET, la lucrările de canalizare de la ICEPROM și de la Institutul „Dr. Pasteur“­­București, proiectate de I. P. C. etc. In aceste cazuri, ca și atu­tci cînd proiectul de organizare so­sește cu întârziere,­ executantul nu poate introduce de la începu­tul lucrărilor o organizare ra­țională a șantierului sau e ne­voit să imobilizeze un b­ârnăr însemnat de tehnicieni pentru completarea documentației. E­­fectul unei asemenea situații s-a putut constata la Șantierul S.M.T.­Agnita sau la șantierul fabricii de faianță din Sighișoa­ra, unde s-au executat fără pro­iect de organizare lucrări ce lu-au fost recunoscute de benefi­ciar, urcindu-se prețul de cost față de deviz. O condiție esențială pentru buna desfășurare a lucrărilor, pe­­ care trebuie s-o asigure proiectul de organizare, este pregătirea producției pe șan­­tier amenajarea barăcamente­­lor, rețelelor de comunicații, alimentarea cu apă și energia electrică, asigurarea stocului normal de materiale pentru lu­crările de bază, a utilaje­lor și mijloacelor de mică mecanizare, amenajarea atelie­relor de producție anexă, adu­cerea forțelor de muncă pe mă­sura terminării fazei de pregă­tire. Una dintre primele măsuri luate după deschiderea șantie­rului uzinei de sodă nr. 2 — Govora a fost amenajarea spa­țiului de cazare a muncitorilor, executarea instalației de ali­mentare cu gaz metan și con­strucția atelierului de prefabri­cate. La fel de bine s-a proce­dat la șantierele fabricii „Pe­trochimica“ — Brazi, și fabri­cii de celuloză dint stuf de lin­gă Brăila, unde s-a trecut in primul rând la amenajarea dru­­­­murilor definitive. De asemenea la șantierul bazei de producție secundară a Trustului str. 14 — Iași s-au hifit lucrările trecut Írt plan mai de terasam­ertte, îndiguirea Jiului din apropiere și construcția garaj. Această liniei ferate de prevedere va contribui la eliminarea întreru­perilor și stagnărilor ulterioare, la reducerea cheltuielilor de re­gie, la atacarea din plin a lu­crărilor de bază odată cu ter­minarea celor de organizare. Este foarte important ca do­tarea Șantierelor cu utilaje, că și aprovizionarea cu materiale, semifabricate și prefabricate să se facă potrivit prevederilor proiectului de organizare. Nu­mai astfel lucrările se vor în­cadra în tehnologia prescrisă și in termenele parțiale și finale, numai astfel se va putea păstra echilibrul între diferitele capi­tole ale prețului de cost. Fap­tul că la șantierul de locuințe Floreasca din București în loc să se amenajeze o centrală de betoane și mortare, care sa ser­vească pe o perioadă mai în­delungată. S-a recurs la prepara­rea amestecurilor în mai multe puncte de lucru, cu consum mare de manoperă și cu intre­­ruperi în funcționarea meca­nismelor a cauzele ce au constituit una din determinat în trimestrul 1/1956 depășirea cu 82 la sută a cheltuielilor pen­tru utilaje prevăzute în devize­le lucrărilor. Tot astfel, la șan­tierul de locuințe din întîrzierea cu peste două Uricani luni a montării macaralei-turn a fă­cut necesară folosirea a 20 de muncitori pentru transportul materialelor cu mijloace rudi­mentare. In schimb la sectorul de șantiere agricole Ciulnița al întreprinderii nr. 101, unde s-a aplicat proiectul de organi­zare, unde utilajele au sosit la timp, iar problemele de apro­vizionare au fost rezolvate prin folosirea resurse­lor locale de materiale și prin producția pro­prie a prefabricatelor, producția a crescut ritmic în fiecare lună din acest an. La întocmirea proiectelor de organizare trebuie avută în ve­dere necesitatea ca lucrările să se desfășoare un lanț, eșalonat, eritru a nu risipi forțele. Qh­ei­­ndu-se just in această direc­ție, Trustul nr. 6 a organizat brigăzi mobile de montaj și de tencuire mecanizată, care au atacat succesiv lucrările pe șan­tierele agricole din regiunea Craiova, obținând o productivi­tate a muncii dublă față de cea care s-ar fi realizat în cazul execuției simultane. Rezultate cu totul diferite —­ productivi­tate scăzută, întreruperi în mun­că, lucrări de slabă calitate — s-au înregistrat la șantierele a­­gricole din nordul Dobrogei ale Trustului nr. 10, unde au fost începute deodată zecile de obiective ce trebuiau executate. Eșalonarea lucrărilor din pro­iectul de organizare trebuie a­­dincată pînă la coordonarea mun­cii constructorilor cu munca mon­tărilor și instalatorilor, astfel ca anții să nu-i stînijenească ori să-i întârzie pe Ceilalți, să nu se dea loc la stagnări nepro­ductive sau la refaceri costisi­toare. Experiența organizațiilor de construcții fruntașe arată că precizarea amănunțită a tehno­logiei lucrărilor prin proiectul de organizare ușurează conside­rabil munca tehnicienilor din execuție, care nu mai sunt ne­voiți să rezolve pe parcurs pro­blemele de această categorie, ci trebuie aplicarea numai să urmărească soluțiilor adoptate, institutul de cercetări științifi­ce pentru construcții a elabo­rat un număr însemnat de fișe tehnologice, în care Se indică modul cel mai rațional de des­fășurare a lucrărilor în cele mai variate condiții de execu­ție. Cu prilejul definitivării pro­iectelor de organizare ale șan­tierelor, tehnologii-șefi ai trus­turilor și serviciile tehnice ale întreprinderilor au datoria să prelucreze aceste fișe, alcătuind scheme și reguli tehnologice obligatorii privind utilajele ne­cesare, formațiile și frontul de lucru, succesiunea operațiilor și măsurile de protecția muncii pentru fiecare gen de lucrare în parte. Pe șantier, schemele și regulile tehnologice obliga­torii tribuie concretizate, com­pletate și îmbunătățite perma­nent, prin măsurile tehnico-or­­ganizatorice propuse de munci­tori și de cadrele tehnice. Cu începere de anul trecut s-a in­trodus in construcții sis­temul proiectului general de or­ganizare a fiecărui trust. Con­stituind o etapă superioară de organizare științifică a produc­ției, acest proiect stă la baza întregi­i activități a trusturilor, ca principalul instrument pen­tru stabilirea și distribuirea mijloacelor de producție. El sin­tetizează cele mai importante obiective din proiectele de or­ganizare ale șantierelor și ofe­ră o orientare precisă pentru planificarea operativă lunară. In actuala etapă a construc­ției­ socialiste din patria noa­stră cind se pregătește deschi­derea unor noi șantiere, proiec­tul de organizare capătă o im­portanță deosebită. Respectarea cu strictețe și in întregime a proiectelor de orga­­­­nizare e o sarcină comună a tuturor sectoarelor de activita­te ale șantierelor, întreprinde­rilor și trusturilor. Ea asigura planificarea și organizarea ju­dicioasă a lucrărilor de con­­strucții-montaj, creșterea pro­ductivității muncii, realizarea la timp a unor lucrări ieftine și de bună calitate. ---------r - -

Next