Pentru Socialism, septembrie 1956 (Anul 7, nr. 827-852)
1956-09-01 / nr. 827
DECADA LITERATURII ȘI ARTEI UCRAINENE ■oooooooo<x>©ooo<xxx>öo<xx>o«dooooo$oöoooooooooooo**o«$o$$«öA<x>oooo<xxxxxxxxxx>ooo< SERI LITERARE Sub auspiciile Consiliului regional U.R.S.U.S., Joi seara. In sala bibliotecii regionale Baia Mare, a avut loc o seară literară închinată Decadei literaturii și artei ucrainene. Cu acest prilej, tov. profesoară Olimpia Dragoș a vorbit despre viața și activitatea scriitorului ucrainean Ivan Franko. S-au citit apoi lucrări ale scriitorului, printre care și nuvela „Lecția de caligrafie". Tot joi seara, la biblioteca de casă nr. 15 din cartierul Prefabricate, condusă de tov. Mocanu Viorica, s-a ținut o seară literară. Cu acest prilej s-au citit lucrări ale scriitorilor clasici ruși și sovietici. ȘEZĂTOARE LA CERCUL LITERAR De la Cărei, ni se comunică, că astăzi seară, la sediul casei raionale de cultură din oraș, în cadrul cercului literar „Ady Endre" In cadrul Decadei literaturii și artei ucrainene, un mare număr de oameni ai muncii din întreprinderi, instituții și de la sate audiază cu viu interes conferințe legate de literatura și arta poporului frate ucrainean, va avea loc o șezătoare literară unde se vor citi lucrări ale scriitorilor clasici și contemporani din R.S.S. Ucraineană. Conferința „Comorile literaturii și artei ucrainene“, spre pildă, a fost urmărită zilele acestea de mai mult de 500 de persoane de la întreprinderea „Petre Gheorghe“. Aceeași conferință a fost ținută la căminul cultural din Groși, la Lăpușu romînesc, etc. CONFERINȚE ZIUA PRIETENIEI Sub auspiciile consiliului raional A.R.L.U.S. din Tg. Lăpuș, în ziua de 2 septembrie a. c., în comună va avea loc „Serbarea prieteniei romîno-ucrainene*‘. Cu acest prilej, formațiunile artistice ale casei raionale de cultură vor oferi publicului bogate programe artistice. Seara, în sala bibliotecii casei de cultură, va avea loc o seară literară,, cu care prilej se vor citi fragmente și nuvele din lucrările scriitorului Ivan Franko. HM. In cadpul decadei Duminică, 2 septembrie a. c. orele 1V, sub auspiciile Consiliului regional A.R.L.U.S., în sala cinematografului „Flacăra“ din Baia Mare, twv. Györbió Dezideriu va conferenția despre „Relațiile dintre poporul român și poporul ucrainean de-a lungul veacurilor". Conferința va fi urmată de film. ÎNSEMNĂRI DINTR-UN CARTIER Oamenii top să trăiască mai bine De unde anume s-a pornit cu munca voluntară in cartierul Hatvan, e destul de greu de aflat, poate din strada Banat, poate din a Muncii, ori din „Breiner Bela". Poate. Totuși, pînă acum un lucru e sigur — acela că sunt puțini locuitorii de aici, care să nu fi pus mina, măcar cît de cit, pentru ca și această parte a orașului Baia Mare să-și schimbe fața. Pilda celor vîrstnici a cunoscut faptul că acolo unde e vorba de ceva nou, in primele rinduri se află întotdeauna tineretul. Dar iată că de astă dată, pe strada Invalizilor, lucrurile s-au petrecut cu totul altfel. Intr-o bună zi, un om trecut de mult de amiaza vieții, pe nume Nicolae Tarr, se apropie de un grup de vecini de ai săi, care tăifășuiau pe marginea șanțului și le zise: — Ce-ar fi să ne adunăm și noi și să îndreptăm, pleacă strada asta? Uite, toată-i numai un deal și o groapă. Oamenii întoarseră fețele oarecum mirați; mirați nu de ideea reparării străzii, ci de faptul că deși căra în spate peste șaptezeci de ani, moșul mai purta de grijă și unor astfel de treburi. Dar mirarea le crescu și mai mult în zilele ce au urmat, atunci cind cel care a pus primul mina pe lopată, a fost tocmai Nicolae Tarr... Pe cel de pe strada Muncii i-am aflat înșiruiți pe două rinduri și săpind șanțurile. Simon Moldovan și Valentin Kosa, doi oameni in floarea vîrstei, spărgeau cu sete pămîntul îndărătanic, alături de un ins slăbuț, cu părul, argintiu și fruntea îngustă brăzdată de o mulțime de cute. Văzîndu-l cu altă rîvnă muncește, nu m-am putut stăpîni ;ă nu-l interi cîți ani are. Ilie Hrcș căci așa îl cheamă s-a oprit o clipă și m-a privit cercetător, ca și cum nu l-ar fi fost pe plac întrebarea. Apoi, clipind șiret din ochii mici și limpezi, îmi răspunse: — Încă vreo douăzeci și bat... șutai ...M-am îndepărtat. Vedeți, se spune uneori că nu ami sunt aceia care dovedesc vîrsta unui om. Și poate că adevărul acestor cuvinte, n-a fost niciodată mai viu decit acum, în pilda celor doi moșnegi. Unele necazuri ln ziua aceea, strada „Breiner Bela" era pustie. M-a mirat acest lucru, deoarece îi știam pe cei de aici printre cei mai harnici din cartier. Le stăteau mărturie faptele: strada pietruită aproape în întregime, șanțurile săpate, podul de la crucea drumurilor construit din nou... Atunci?... In timp ce căutam răspunsul la această întrebare, de la una din ultimele case de pe stingă, ieși Maria Szabó, o femeie trecută de prima tinerețe și puțintică la trup, își puse mîna strașină la ochi, și privi cu încordare spre oraș. — Nu mai vine, rosti ea într-un tîrziu cu un amestec de nemulțumire și părere de rău în glas. Nu mai vine... Era vorba de camionul cu piatră. Am încercat să o liniștesc, spunîndu-i că totuși, ei sînt printre primii. Maria Szabó câtă, nu fără mîndrie, in lungul străzii și adăugă: — Mda, am făcut ceva treabă. Am făcut și nu prea la nedumerirea mea, adăugă, privește șanțurile astea din partea de sus. Nu trebuiau săpate chiar pe lingă garduri. Încheie oftînd ei, dar ce să-i faci, dacă n-am avut cine să ne îndrepte la timp, am rămas fără trotuare... In strada Invalizilor am întîlnit un grup de femei, și, bineînțeles, pe nelipsitul moș Nicolae Tarr. Stătea de vorbă cu deputatul. Problema? Aceeași: piatra. — Eu aș zice să ne dați piatra de pe strada Coltău, fu de părere Florica Pop. Și așa cei de acolo nu prea se omoară cu treaba. — Nici nu au de ce, se amestecă în vorbă și moș Nicolae Tarr, căci strada lor e destul de bună... Maria Szabó, Florica Pop și moș Nicolae Tarr, au dreptate. Gînduri... In strigă, aproape de ieșirea din strada Mărășești, munca era în toi. Unii, mai intr-o parte, săpau ridicăturile de pămînt, alții, cu roabele, astupau gropile. Am intrat în vorbă cu un om negricios, între două vîrste, și l-ami întrebat, așa, la întimplare, cum îi zice la strada pe care lucrează. Omul mă privi încurcat. Creztnd că nu înțelege românește, i-am repetat întrebarea în maghiară. — Vedeți, îmi răspunse el după un timp, nici noi nu știm cum îi zice. —??! — Nu știm fiindcă-i nouă și nu are încă nici un nume... Am ns amindoi. Apoi, treaba pentru ziua aceea fiind sfîrșită, ne-am așezat pe o ridicătură. Am aflat că îl cheamă Vasile Cardoș, muncitor de prin părțile locului și deputat în sfatul popular al orașului. După ce îmi povesti despre diferiți fruntași, ca Paul Mare, Gheorghe Moni, Ioan Markovits și alții, adăugă: — Aproape n-ai să găsești stradă pe la noi, pe care să nu se fi făcut ceva in ultimul timp: un șanț, un pod, un trotuar. Dar nu numai străzile s-au schimbat, ci și cartierul: case noi, lumină electrică, școală. Cît despre oameni, să nu mai vorbim. Ce să-ți spun, aproape jumătate, dacă nu și mai mult, din difuzoarele orașului, sînt la noi în cartier... Se opri o clipă și privi undeva în zare, visător. Anei, urmă cu o bucurie aproape copilărească: — Ce să-i faci, oamenii vor să trăiască mai bine... Da, oamenii vor să trăiască mai bine. O spun asta nu numai vorbele, ci și faptele lor. A. BECEA Colontar agricol pe luna septembrie In cîmp Se continuă treieratul păioaselor în raioanele care incă n-au terminat: Vișeu, Lăpuș și Sighet. In raioanele unde s-a terminat această lucrare, se continuă treieratul mazărei, recoltatul trifoiului și lucernei pentru sămînță, etc. Tot în această lună se începe recoltatul sobei. Multă atenție trebuie acordată spre sfîrșitul lunii la recoltatul florii soarelui, porumbului timpuriu, cartofilor și sfeclei de zahăr. Tot acum se pregătește utilajul pentru semănat și se face proba mașinilor. In vederea însămînțării păioaselor, terenurile arate se lucrează cu cultivatorul la adîncimea de îngropare a seminței și se grăpează cu puțin timp (2—3 zile ) înainte de semănat. Se acordă o deosebită atenție pregătirii semințelor. La sfîrșitul lunii se începe semănatul orzului, secarei, apoi a griului. Terenurile eliberate de culturile tîrzii (porumb, cartofi, sfeclă) se ară adînc și se lasă negrăpate peste iarnă. Dacă însă urmează să se semene cu cereale păioase de toamnă terenurile se grăpează și se așează cu tăvălugul. Toate celelalte terenuri eliberate de diferite culturi se ară adînc și se face îngrășarea de bază cu bălegar de grajd și îngrășăminte chimice (superfosfat). Tot în luna aceasta se alege din lan porumbul de sămînță. In grădina de legume și zarzavaturi Se continuă recoltarea roșiilor, ardeilor, vinetelor, castraveților, dovleceilor, mazărei, etc. Spre sfîrșitul lunii după primele bgume se recoltează și cartofii de toamnă. Deoarece în cultura legumelor au apărut anul acesta mai multe boli ca: mana, cancerul, antracnoza, etc., se va avea grijă ca legumele atacate să nu fie depozitate. Legumele de toamnă și cartofii plantați în vară, se prășesc și se udă dacă e nevoie. Se continuă însămînțarea legumelor pentru toamnă (salată, spanac, ridichi de lună, ceapă, usturoi, etc.) Se curăță și se dezinfectează pivnițele, se pregătesc silozurile pentru păstrarea legumelor și a semincierilor. Pe terenurile recoltate se fac ogoare de toamnă și se dau îngrășăminte. In livada Se încep lucrările de creare a noi plantații de pomi ca: aratul, pichetatul, săpatul gropilor, etc., iar în plantațiile existente se începe căratul bălegarului în vederea îngrășării de toamnă, se string proptelele de la pomii de la care s-au recoltat fructele. La culturile de coacăzi se fac stropiri contra antracnozei și viespei frunzelor (cu zeamă bordeleză 1 % în amestec cu verde de Paris 0,2%) și la agriș, contra făinării (cu aceto-arseniat de calciu 0,2 — 0,3%. Se controlează altoirile făcute în lunile trecute și se realtoiesc puieții neprinși. Se continuă cu recoltatul merelor, perelor, prunelor, piersicilor și începe recoltatul gutuilor de vară. In vie Se fac ultimele pregătiri pentru cules: asigurarea și repararea vaselor, repararea utilajului, curățirea și dezinfectarea cramelor și pivnițelor, etc. Spre sfîrșitul lunii, — mai ales la soiurile timpurii — se începe culesul strugurilor pentru vin. Culesul va începe cu soiurile albe. In vederea înființării de noi plantații de vii, se fac desfundări și se aplică îngrășăminte. In sectorul zootehnic Deoarece pășunatul nu mai folosește prea mult vacilor de lapte, pentru a menține producția lor, pe lingă nutrețul verde trebuie să li se mai dea și concentrate. Oilor și berbecilor aleși pentru montă li se acordă o hrană deosebită, se îmbăiază a doua oară contra scabiei și acolo unde e nevoie li se dau medicamente contra gălbezei. Se pregătesc stațiunile de însămînțare artificială a oilor. Tot în această lună începe însilozarea nutrețurilor. Mai mult sprijin cooperativelor de credit și economie înființarea cooperativelor de credit și economie a fost primită cu multă încredere de către țăranii muncitori din raionul Oaș. Numai în prima jumătate a acestui an s-au constituit în raion 6 asemenea cooperative, care astăzi numără peste 1.300 membri și numărul membrilor crește cu fiecare zi. Așa, de exemplu, cooperativa de credit și economie din Negrești, înființată recent cu 210 membri fondatori, are acum 326 membri. Statul nostru a venit în ajutorul acestor cooperative, acordîndu-le credite însemnate în raport cu părțile sociale subscrise de membri. Tocmai datorită acestui lucru pînă la jumătatea lunii august ele au acordat împrumuturi în valoare de aproape 300.000 lei. Tov. Horea Ioan din Negrești, țăran muncitor cu gospodărie mică și cu o familie numeroasă, a primit împrumut 3.000 lei cu care și-a cumparat un cal pentru muncile agricole Văduva Sarea Ana a primit 1.500 lei pentru a-și repara casa. Tov. Fanea Vasîle din satul Tur s-a împrumutat pentru a-și cumpăra o vacă cu lapte. Pe lângă rezultatele obținute în primele luni ale existenței lor, cooperativele din raton au încă o serie de lipsuri și întîmpină greutăți în activitatea lor. Astfel unele consilii de conducere, cum ar fi cel din Vama (unde a fost președinte Rusneak Eugen) sau cel din Turț (președinte tov. Zimbru Ioan) și Livada, nu au studiat suficient și de aceea nu au aplicat întocmai statutul și regulamentul, atunci cînd s-au acordat împrumuturile. Unele consilii de conducere uită uneori că, cooperativele de credit și economie sînt organizații ale membrilor cooperatori, că ele au personalitate juridică și se conduc după statutul de organizare și funcționare aprobat. La constituirea acestor cooperative și la atragerea de noi membri au contribuit fără îndoială și organele locale ale puterii de stat. Dar unele sfaturi populare au neglijat ajutorul ce trebuie să-i dea cooperativelor în ce privește buna lor funcționare. Este destul să amintim că din cele 6 cooperative de credit și economii din raion, numai aceea din Turț are locul corespunzător. Trebuie, ca sfaturile populare să se preocupe îndeaproape de munca cooperativelor de credit și economie și să le sprijine ca să poată desfășura o rodnică activitate. In același timp, consiliile de conducere trebuie să-și îmbunătățească munca pentru atragerea a noi membri. In studierea și aprobarea cererilor de împrumuturi, consiliile de conducere trebuie să dea dovadă de un înalt simț de răspundere. In felul acesta se va crea o atmosferă de încredere tot mai mare în jurul cooperativelor de credit și economie, care au un rol important în opera de dezvoltare a agriculturii, în lupta pentru creșterea producției și a productivității muncilor agricole. I. SILAGHI inspector la filiala Băncii agricole, Negrești înscrierile la școala mm de pe lângă școala medie mixtă nr. 1 din Baia mare Cei dornici să se înscrie la secția serală trebuie să prezinte o dovadă de activitate în producție, eliberată de întreprinderea sau instituția unde este angajat, cu recomandarea comitetului de întreprindere sau instituție și a șefului de echipă (administrativ superior) în care să se arate că elevul este un element muncitor, priceput și merită să-și continue studiile. 2. Absolvenții a 7 clase elementare și cei care au absolvit o școală profesională cu durata de 3—4 ani, vor putea fi admiși în acest an școlar în clasa VIII-a serală. 3. Elevii proveniți de la școlile medii tehnice vor da examene de diferență între 25—30 septembrie. ANUNI Comitetul orășenesc A.V.S.A.P. Baia Mare, în colaborare cu Comitetul U.T.M., S.R.S.C. și A.R.L.U.S. organizează sîmbătă, 1 septembrie a. c., ora 20, în sala clubului muncitoresc „Flacăra“, festivitatea sărbătorii „Zilei Aviației R.P.R.“. Va conferenția cu acest prilej tov. Simion Popescu, comandantul aeroportului din localitate. In încheiere se va rula filmul „Descoperitorul tainelor zborului“. ■Manu MaRxam Miai n u. .1.—xiswbi Duminică, 2 septembrie 1956 PROGRAMUL I 6.00 Cîntece și jocuri populare romînești. 6.30 Calendarul zilei și Radiojurnal. 6.42 „Voioși cîntăm tinerețea“. 7.15 Articolul de fond din ziarul „Scînteia“. 7.30 Muzică ușoară romînească. 8.00 Emisiunea pentru militari. 8.30 Emisiunea „Teatru la microfon pentru copii“. 9.30 Din cîntecele poporului vietnamez, 11.45 Emisiunea „De toate, pentru «cți“ 10 45 Anunțuri și muzică. 10 50 Program interpretat de soliști și formații de tineret. 11.20 Din melodiile compozitorilor noștri de muzică ușoară. 11.50 Pagini de mare popularitate din opere. 1215 „Din melodiile dv. preferate. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Jocuri populare romînești. 13.15 Vorbește Moscova. 13.45 Cotele apelor Dunării. 14.00 Cîntă orchestra de muzică populară Radio. 14.35 Concert de estradă. 15.35 Concertul nr. 1 în Mi bemol major pentru pian și orchestră, de Liszt. 15.56 Melodii populare din Moldova și Dobrogea. 16.30 Jurnalul satelor. 17.15 Cîntă pentru dr. Orchestra de estradă Radio. 17.45 Muzică. 19.30 Teatru la microfon „Gramatica Familiei“, de Eugene Labiche. 21.18 Cîntă la acordeon Benone Damian. 21.30 Concert de estradă. 22.15 Să dansăm. 22 30 Buletin sportiv. 22.45 Din cele mai frumoase valsuri. 23.00 Radiojurnal. 23.10—23.55 Dansați cu noi. PROGRAMUL II 7.00 Concert de dimineață. 7.50 Radiojurnal. 8.00 Emisiunea „Radio-Țepeluș“ 8.20 Cîntece studențești. 8.40 Muzică ușoară. 9.00 Concert simfonic popular. 9.34 Muzică populară romînească. 10.00 Note politice. 10.15 Concert executat de fanfară. 10.50 Concert cu prilejul decadei literaturii și artei ucrainene. 13.45 Cîntă Giani Spinelli. 14.00 Revista presei și Radiojurnal. 14.20 Mici piese instrumentale. 14.30 Radiomagazin. 15.15 Muzică ușoară. 15.30 Buletin de știri. 15.35 Noi imprimări pe discuri Electrecord. 16.00 Concert popular din lucrările lui Mozart. 17.00 Anunțuri și muzică. 17.15 Muzică ușoară. 17.45 Concert surpriză. 18.30 Emisiunea: „Album cultural“. 19.00 Treizeci de minute cu marii cîntăreți de muzică ușoara. 19.30 Concert de estradă. 20.45 „Decada literaturii și artei ucrainene“, poezii de Taras Șevcenco. 21.00 Muzică de dans din țările vecine. 22.00 Radiojurnal și buletin sportiv. 22.15 „Decada literaturii și artei ucrainene“. „Mari interpreți“. Boris Gmîrea. 23.15 Concert simfonic. 0.05—0.50 Muzica de dans. Luni, 3 septembrie 1956 PROGRAMUL 1 500 Calendarul zilei și Radiojurnal. 5.10 La început de săptămînă spor la muncă — voie bună. 5.30 Jurnalul satelor: Calendarul lucrărilor agricole. 5.45 Cîntece. 5.55 Muzică ușoară. 6.30 Secția de gimnastică. 6.40 Buletin sportiv. 6.45 Marșuri pentru fanfară. 7.00 Radiojurnal și buletin meteorologic. 7.10 Recomandări din program. 7.15 Emisiunea „Bună dimineața, copii“. 7.30 De la o melodie la alta. 8.00 Muzică distractivă. 8.15 Emisiune sportivă. 8.30 Concert simfonic. 9.10 Jocuri populare romînești executate la diferite instrumente. 9.30 Emisiunea pentru pionieri și școlari „Vreau să știu“ 10.00 Selecțiuni din opera „Evghenie Oneghin“ de Ceaikovski. 11.45 Emisiunea „Traista cu povești“. 12.00 Lectură din romanul „Oameni în alb“ de Maian. 12.15 Concert de prânz. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Cîntă Iacob Savu și Fărâmiță Lambru. 13.30 Emisiunea „Trei cărți pe săptămînă“. 13.45 Cîntece de luptă pentru pace, de compozitori romîni. 14.00 Din melodiile compozitorilor noștri de muzică ușoară. 14.30 Cotele apelor Dunării.14.45 Recomandări din program. 14.48 Muzică simfonică. 15.30 Buletin de știri. 15.35 Muzică ușoară de compozitoarea sovietică Liadova. 15.55 Piese instrumentale de Constantin Dimitrescu. 16.15 Emisiunea „Un tăciune și-un cărbune“, „Povestea abecedarului“ de Călin Gruia. 16.45 Din jocurile popoarelor vecine. 17.00 Muzică ușoară la cererea ascultătorilor. 17.30 Radiojurnal și buletin meteorologic. 17.45 Cîntece revoluționare ruse. 18.00 Vorbește Moscova 18.30 Melodii populare romînești. 18.55 Buletin de știri. 19.00 Cronică de artă. 19.15 Din repertoriul ansamblurilor corale. 19.30 Gazeta Radio. 20.00 Anunțuri și muzică 20.10 Concert simfonic de muzică romînească. 21.10 Muzică populară. 21.45 Emisiunea „Părinți și copii“ 22.00 Impromiu de Schubert; Adagio și Allegro de Schuman. Nocturnă de Glier. 22.20 Concert de estradă. 23.00 Radiojurnal și buletin sportiv. 23.15 Muzică ușoară. 23.35 -23.55 Muzica corală clasică. Sîmbătă, 1 septembrie 1956 In Editura de Stat pentru literatură politică au apărut Gavril Herja — Petre Pînzaru FĂURIREA ȘI CONSOLIDAREA ȚIE POPULARĂ Colecția „In ajutorul celor ce studiază materialismul dialectic și materialismul istoric“ s-a îmbogățit cu o nouă broșură consacrată analizei procesului transformărilor revoluționare petrecute în țara noastră în ultimii 12 ani. In broșură se face o amplă analiză a etapelor acestui proces, scoțîndu-se în evidență atît caracterul său unitar, cît și particularitățile fiecărei etape în parte. Analiza etapelor revoluției din țara noastră, este precedată de o scurtă incursiune istorică, a cărei menire este să demonstreze citi REGIMULUI DE DEMOCRAȚII ROMINIA totului că regimul democrat-popular din Romînia este rodul unor necesități obiective ale vieții noastre sociale, rodul firesc al evoluției istorice a poporului român. In paragraful intitulat „începutul revoluției democratice“ sînt analizate condițiile și factorii care au făcut cu putință în vara anului 1944 izbucnirea revoluției populare în țara noastră. In paragrafele consacrate celor două etape ale revoluției se explică de ce procesul revoluționar a avut în țara noastră un caracter pașnic, se scot în evidență principalele momente ale acestui proces- Marcel Breazu ROLUL PRACTICII IN CUNOAȘTERE Broșura apărută în colecția „Cn ajutorul celor ce studiază materialismul dialectic și materialismul istoric“ tratează o problemă de mare actualitate. După cîteva cuvinte introductive în care se subliniază însemnătatea problemei, lucrarea își propune lămurirea înțelesului marxist al noțiunii de practică. Se arată că practica cuprinde deopotrivă activitatea oamenilor pentru transformarea naturii și activitatea oamenilor în viața socială, luptele de clasă. Sînt interesante considerațiile autorului despre practica vieții spirituale. Prezentarea semnificației marxiste a noțiunii de practică este făcută în opoziție cu înțelesul pe care îl dau pragmatiștii acesteia. Noțiunea marxistă de practică este opusă și noțiunii de „experiență“ folosite de idealiștii subiectiviști din trecut și de astăzi. Din lucrare reiese cu claritate rolul practicii atît pe treapta senzorială, cît și pe treapta rațională a cunoașterii, incit apare evident faptul că practica străbate întregul proces al cunoașterii. Practica, criteriul de verificare a adevărului, este obiectul unui capitol aparte. Ultima parte a lucrării tratează despre unitatea dintre teorie și practică și arată că, ori de câte ori s-a păstrat un raport just între acestea, activitatea cercetătorilor naturii, a lucrătorilor pe tărîm social a fost încununată de succes. Dimpotrivă, ruptura dintre teorie și practică a dus sau la dogmatism, sau la empirism îngust. In încheiere, autorul subliniază necesitatea verificării și dezvoltarea principiilor teoretice prin activitatea practică de zi cu zi pentru înlăturarea deopotrivă a dogmatismului și a empirismului îngust. Sergiu Verona O ETAPA HOTARITOARE IN LUPTA POPOARELOR ARABE (Colecția „Probleme actuale ale situației internaționale“) instrument de totală înrobire născocit de imperialiști. Dar exemplul popoarelor din Asia, care au scuturat jugul colonial și au pornit pe un drum propriu, precum și creșterea conștiinței maselor au făcut ca în țările Orientului apropiat și mijlociu să crească puternic opoziția față de pactele agresive, față de politica colonialistă. Pentru a scutura jugul economic și politic impus de colonialiști, țările arabe luptă pentru cucerirea și apărarea independenței și suveranității naționale, dezvoltarea independentă a economiei țărilor lor. In acest scop mult din statele arabe întrețin relații de colaborare cu U.R.S.S. și cu țările de democrație populară, țări care aprobă întru totul lupta pentru libertate, independență și pace a acestor popoare și care le ajută să-și îndeplinească aceste țeluri. Lucrarea începe printr-o prezentare a țărilor din Orientul mijlociu și apropiat, bogățiile, posibilitățile economice ale acestor țări, și situația lor politică. Autorul arată în continuare planurile pe care le urzesc imperialiștii în vederea înrobirii popoarelor arabe, precum și contradicțiile dintre imperialiștii — americani și englezi, — care-și revendică fiecare dreptul la asuprirea și jefuirea acestor popoare. In lucrare se arată că, urmărind scopuri agresive și subordonarea politică și economică a țărilor Orientului apropiat și mijlociu, puterile imperialiste duc în această parte a lumii o politică de blocuri, de subminare a păcii. O parte importantă a broșurii se ocupă de Pactul de la Bagdad, care constituie o amenințare directă la adresa păcii și securității popoarelor arabe, arătîndu-se totodată și poziția acestor popoare față de acest NOTE Un gestionar cu năravuri deosebite Mult și-a dorit Ioan Onofrei să ajungă responsabil la un cazan sau măcar gestionar la un magazin în care să se vîndă și băuturi alcoolice. Dorința i s-a realizat. Nu-i vorba, n-a ajuns el mai marele Hanului Ancuței despre care maestrul M. Sadoveanu povestește cititorilor săi, ci la o cooperativă de pe meleagurile raionului L&puș, în satul Rușor, comuna Copalnic Mănăștur. De bucurie nu mai știa ce să facă, și rar trecea zi în care să nu se înfrupte din votcă, rom, coniac, rachiu și altele. La început sătenii de prin părțile locului credeau că bea de bucurie. După cîtva timp au crezut că omului i se va fi întîmplat vreun necaz și că bea de inimă rea, pînă la urmă însă s-au convins că bea fiindcă este bețiv. Nu-i însă un bețiv oarecare. Nu-i din acei care înjură sau plîng cînd au dat pe gît un păhărel mai mult, și nici din acei care să cînte pînă adorm de „oboseală" cine știe pe unde (cite odată și prin șanțuri). Nu! Omul nostru, este un bețiv cu o meteahnă cu totul altfel, pe care rar o poți intilni la un alt bețiv. El suferă de maniacă atunci cînd i se urcă alcoolul la creier își pierde încrederea în oameni. In asemenea situații deși cooperativa trebuie să fie deschisă el nu mai vinde nimic, pînă „nu-și recapătă încrederea în oameni", pînă nu se trezește. Și în tot acest timp oamenii, privați de încrederea gestionarului, nu au de unde se aproviziona cu cele necesare. Credem că vor rămîne de pomină cele întîmplate în ziua de 7 august, cam pe la ora amiezei. Ștefan Hosu și Alexandru Medan din satul vecin, Măgureni se așezaseră la o țurculiță cu gestionarul. Pe cînd cei doi prieteni de băutură ciocneau paharele, gestionarului i-a pierit ca din senin încrederea în ei, și-l întrebă bănuitor pe unul. — Cite jumătăți ți-am dat Ștefane? — Trei. Ce e? (!) hîc... numai trei? De ce mă-nșeli? — Iartă-mă, dar n-am înșelat pe nimeni în viața mea. De am cinstit mă știe tot satul. — Ce am eu cu satul, cind ai băut și... hîc... gata. — întreabă oamenii... — Nu întreb pe nimeni toți îs la fel ca tine. Tocmai cînd această discuție era in toi, în cooperativă intră un colectivist din Vima Mică, care coborîse dintr-un camion, cu intenția de a-și cumpăra țigări și a-și continua apoi drumul spre Baia Mare. Gestionarul nu-l luă în seamă ci apucînd din raft o sticlă goală, le spuse celor prezenți: așteptați doar nițel să aduc puțină apă rece. Și zicînd aceasta, ieși pe ușă, și trîntind-o în urma lui, spre mirarea celor rămași pe dinăuntru, o zăvori repede, și apoi strigă de afară. — Așa! Stați în liniște acolo. Nu vă deschid pînă nu vine președintele de la Mănăștur să-mi facă inventar, și să vedem atunci cite „jumătăți" s-au băut. Cei din cooperativă n-au avut încotro și au stat așa zăvoriți pînă pe la orele 19, cînd în sfîrșit, Onofrei și-a revenit din amețeală, cam pe vremea cînd a sosit președintele care a dat dispoziții ca „prizonierii" să fie eliberați. Cu un asemenea gestionar, care în treacăt fie zis își pierde cam des încrederea în oameni, nu-i chip de trăit, spun locuitorii din sat. De ce oare ii acordă ei atunci încrederea lor și-l lasă să ocupe mai departe postul de gestionar, tolerîndu-i toate abaterile și năravurile? Forurile superioare trebuie să ia măsuri de așa natură încît să-l trezească la realitate pe gestionarul Onofrei, să-l pună în situația de a nu-și mai putea bate joc de țăranii muncitori din sat, iar ca gestionar să fie numită o persoană care să asigure buna deservire a consumatorilor. MUUTAC II URNICA