Pentru Socialism, octombrie 1956 (Anul 7, nr. 860-878)

1956-10-10 / nr. 860

i 2 LINA PRIETENIEI ROMÂNO - SOVIETICE Primirea delegației de veterani ai P.C.U.S. la C. C. al P. M. R. In seara zilei de 8 octombrie la orele 18 a avut loc la sediul C.C. al P.M.R. o întîlnire prietenească între conducători ai partidului și delegația de veterani ai P.C.U.S. care vizitează Republica Populară Romînă. Au participat tovarășii P. G. Moskatov, conducătorul de­legației, G. I. Petrovski, M. I. Gu­­berman, O. A. Belova, M. K. Ve­­roșkin, P. I. Vișniakova, M. E. E­­rofeev, F. V. Kolesnikov, S. I. Ku­tuzov, I. I. Polș, N. F. Sveșnikov și A. G. Taghi-Zade. Oaspeții au fost întîmpinați de tov. Gh. Apostol, P. Borilă, I. Chi­­șinevschi, Chivu Stoica, C. Pîrvu­­lescu, S. Toma, Ghizela Vass, E­­mil Popa, președintele Comisiei Centrale de Revizie. In numele C.G. al P.M.R., tov. G. Pîrvulescu a adresat oaspeților un­ călduros salut. El a exprimat bucuria oamenilor muncii și a tu­turor membrilor Partidului Mun­citoresc Român de a avea în mijlo­cul lor pe unii dintre cei mai vechi militanți ai Partidului Comu­nist al Uniunii Sovietice, creat de ★ La ieșirea din sat minerii, ingi­nerii și tehnicienii de la întreprin­derea „Petre Gheorghe“ din Baia Mare s-au întrunit pentru a sărbă­tori deschiderea Lunii prieteniei romîno-sovietice. La secția mină luînd cuvîntul Lenin și de a se putea împărtăși cu acest prilej din bogata lor ex­periență. In numele delegației, tov. P.G. Moskatov a mulțumit Comitetului Central al P.M.R. pentru invita­ția adresată grupului de veterani. Subliniind însemnătatea schim­bului de experiență între țările so­cialiste în opera de făurire a vieții noi­lov, Moskatov a arătat că în scurtul timp cît vor rămîne în R.P.R. membrii delegației vor căuta să cunoască diferite aspecte ale luptei revoluționare din trecut și ale muncii creatoare de azi a poporului român. Apoi participanții la întîlnire au stat de vorbă într-o atmosfera de caldă prietenie. Oaspeții au vizionat cu un deo­sebit interes filmul „Nepoții Gor­nistului“, care evocă lupta revo­luționară a clasei muncitoare, sub conducerea Partidului Comunist Român, pentru eliberarea socială și națională a poporului nostru. ★ ★­ tovarășul Ioan Mădăraș secreta­rul organizației A.R.L.U.S. pe în­treprindere a spus: „Noi am sim­țit din plin ajutorul frățesc ce l-am primit din partea prietenilor noș­tri sovietici și care se materiali­zează în utilajele de producție so­vietică, care au schimbat radical procesul de producție. Folosirea de către fiecare miner a experien­ței și metodelor folosite de mine­rii sovietici, metode ce ne sunt îm­părtășite zi de zi fac ca produc­tivitatea muncii să crească me­reu. Muncitorii din secțiile de la su­prafață s-au întrunit și ei să săr­bătorească luna prieteniei. Cu această ocazie, tovarășul Andrei Buchman, membru în biroul or­ganizației de partid, a rostit cu­vîntul de deschidere vorbind des­pre însemnătatea prieteniei romî­­no-sovietice. La G.A.C. Coruieni Colectiviștii din G.A.C. Coru­ieni, raionul Tg. Lăpuș, s-au adu­nat la sediul colectivei zilele a­­cestea pentru a sărbătorii ziua deschiderii Lunii prieteniei romî­­no-sovietice. Cei 86 de colectiviști au ascul­tat cu deosebit interes expunerea tovarășei Livia Mureșan despre relațiile de prietenie romîno-ruse și romîno-sovietice. Expoziție In sala cinematografului Mine­rul din orașul Baia Mare, s-a des­chis expoziția „Cel de al 6-lea plan cincinal“. Peste 2.000 de oa­meni ai muncii, dornici de a cu­noaște mai bine prevederile celui de al 6-lea plan cincinal au și vizitat această expoziție. Numărul mare de vizitatori do­vedește interesul pe care oamenii muncii din orașul Baia Mare îl manifestă față de viața și reali­zările oamenilor sovietici. La întreprinderea „Petre Gheorghe“ Baia Mare De ce nu se poate executa lucrarea ? In comuna Strîmbu Băiuț se construiește de către T.R.C.L. în­treprinderea nr. 1 Baia Mare un iaz de decantare pentru întreprin­derea „Bela Breiner“ Băiuț. Din păcate însă, locul este ocupat de un depozit de lemne de foc, „Combustibilului“ raional Tg. L­­ul­puș. Din această cauză lucrarea de construcție nu se poate termi­na. Lemnele ocupă acest loc de ani de zile, o bună parte din ele a început deja să putrezească. Conducerea întreprinderii miniere „Bela Breiner“ Băiuț, ca benefi­ciar al lucrării, a cerut insistent Combustibilului raional Tg. Lăpuș să ia măsuri pentru transporta­rea acestor lemne. Cererea însă nu s-a rezolvat. Tovarășii de la „Combustibil“ au promis că la 21 septembrie se va începe transpor­tul lemnului. Dar promisiunea, promisiune a rămas. Lemnele zac și astăzi pe același loc. In aseme­nea împrejurări întreprinderea „Bela Breiner“ nu-și poate înde­plini planul la lucrările de inves­tiții, iar T.R.C.L. Baia Mare e nevoită să oprească lucrările deși timpul este favorabil construc­țiilor. Cînd are de gînd „Combustibi­­lu“ raional Tg. Lăpuș să se țină de cuvîntul dat? Sau așteaptă lama, zăpezile mari cînd lucrări­le iazului nu se mai pot executa. GOGA SEBASTIAN Dragă redacție. Sînt învățător la Școala de 7 ani din comuna Băsești, raionul Cehiu Silvaniei. In fiecare zi ci­tesc ziarul „Pentru Socialism“ și cunosc în felul acesta multe din noutățile ce se petrec zilnic în re­giunea noastră, pe întinsul pa­triei și în alte țări. Multe fapte demne de laudă se întîmplă și în comuna noastră. Avem aici o gospodărie colectivă, școală de 7 ani, cooperativă, cămin cultu­ral și înainte de toate oameni har­nici în lucrarea pămîntului. Des­pre succesele salu greutățile aces­tora, am citit cam puțin în ziarul „Pentru Socialism“. Tocmai de aceea m-am hotărît să devin cores­pondent voluntar. Cu această scrisoare vă comunic că­ zilele tre­cute la noi în comună a avut loc examinarea celor 11 profesori și învățători înscriși la concursul „Iubiți cartea“. Cu această oca­zie au fost dezbătute mai pe larg cărțile obligatorii ca: Mitrea Co­cor, de M. Sadoveanu, Așa s-a că­lit oțelul de N. Ostrovski, Poves­tea­­ unui om adevărat de B. Pole­voi, Amintiri din copilărie de I. Creangă, poezii de M. Eminescu etc. Din cărțile la alegere, discu­țiile s-au purtat asupra operelor: O scrisoare pierdută de I. L. Cara­giale, Tinera gazdă, de A. Fadeev, și Poezii de G. Coșbuc. In urma discuțiilor purtate co­misia a hotărît acordarea insig­nei de „Prieten al cărții“ tuturor celor examinați printre care Ma­­rinca Lucreția, Satmiari Maria, Dumitru Elvira, Macec Veturia, Mușinschi Gheorghe și alții. La sfîrșitul examinării tovară­șul Marieș Traian (bibliotecar) ia cerut tovarășilor învățători și profesori să acorde un sprijin mai mare popularizării în rîndul ță­ranilor muncitori a „Iubiți cartea“. Cei 11 concursului s-au angajat ca în cinstea tovarăși zilei de 7 Noiembrie să antreneze cel puțin cîte 5 săteni la concursul „Iubiți cartea“. Aș ruga redacția să publice această scrisoare și să-mi comunice dacă pot intra și eu în rîndurile corespondenților vo­luntari. Fărăuș Aurel. N. R. După cum ai văzut tovarășe Fă­răuș, corespondența trimisă nouă a apărut așa cum a fost redacta­tă de d-ta. După cum se vede, d-ta mînuiești cu ușurință condeiul și te sfătuim să ne scrii cît mai des. Pe această cale îți răspundem că te-am primit cu drag în rîndurile corespondenților noștri voluntari și îți dorim spor la muncă. Pe urmele materialelor publicate , ------­Critica a ajutat la numărul 844 al ziarului „Pentru socialism“, la rubrica: Ni se semnalează că..., a apărut articolul semnat de coresponden­tul voluntar Fabian Alexandru, în cuprinsul căruia se arăta că Di­recția regională P.T.T.R. Bai­a Mare tărăgănează de 3 luni insta­larea unui telefon la întreprinde­rea „Silvănia“ sectorul de pro­ducție Ulmeni. La cîteva zile du­pă apariția acestui articol, la re­dacție a sosit răspunsul forului­­ criticat. In răspuns se arăta că cele semnalate sînt reale și în consecință s-au luat măsuri. Lucrul acesta nu l-a confirmat de altfel telefonic și tovarășul Moraru Valeriu, șeful sectorului de producție Ulmeni, care a ținut să adauge: „Critica în ziar a a­­jutat“. -------— Conferință Societatea pentru Răspîndirea Științei și Culturii filiala Baia- Mare în colaborare cu Comitetul clubului muncitoresc „Gh. Gheor­­ghiu-Dej“ anunță pentru miercuri 10 octombrie a. c. orele 20 con­ferința cu titlul: „IN CAUTAREA VIEȚII PE ALTE PLANETE“, care va fi expusă de tov. ION APREANU profesor universitar din Cluj. Conferința va avea loc în sala clubului muncitoresc și va fi ur­mată de filmul: „INSULA MIS­TERELOR“, <­­■> CORESPONDENȚI FRUNTAȘI BOARU GHEORGHE BALAN FLORICA Vișeu de Sus Tarna Mare, Oaș Izvoare nesecate de venituri Pe lingă alte ramuri anexe, în cadrul gospodăriei agricole colec­tive „Partizanul roșu“ din comu­na Micula, raionul Satu Mare, funcționează și un atelier de tîm­­plărie. Acesta deservește atît pe colectiviști cît și pe ceilalți să­teni cu gospodării individuale. Tîmplarii Doboș Ștefan și Do­boș Zoltan sînt plătiți după zile de­­m­uncă efectuate. Atelierul de tim­­plărie aduce gospodăriei însemna­te venituri bănești. Numai în luna septembrie, de pildă, s-a realizat un venit de peste 6.000 lei, iar de la începutul anului pînă în pre­zent peste 20.000 lei. ★ ★ ★ Creșterea animalelor este o ra­mură im­portantă a g­spodăriei colective. La înființare, gospodă­ria avea doar patru vaci și 55 oi. An de an sectorul zootehnic s-a dezvoltat. Azi în ferma colectivei există 15 vaci, 24 capete tineret bovin, 450 oi și 20 de scroafe ca­re au născut în acest an 178 pur­cei. Din contractările de animale, din vînzarea purceilor, linii, lap­­telui, și cărnii, gospodăria a reali­zat pînă la 30 septembrie a. c. un venit de peste 72.000 lei. La reali­zările obținute în sectorul zooteh­nic au contribuit mult, îngrijito­rul de vaci Bertici Ștefan, cioba­nul Pukner Alexandru, care a ob­ținut o producție medie de 4 kg. lună de la fiecare oaie, îngrijito­rul de porci Kalai precum și tehnicianul Sighismund zootehnist Kalai Alexandru. PENTRU SOi»** «*M Răsfoind ziarul „Viața Uzinei“; Ultimul număr al ziarului „Via­ța Uzinei“, organ al organizații­lor de partid, al comitetelor de în­treprindere și al direcțiunilor uzi­nelor „Unio“ și „1 Septembrie“, editat în limbile romînă și maghia­ră, este un număr interesant care reușește să cuprindă problemele cele mai importante la ordine­a zilei. In cele opt pagini ale sale, ziarul se o­cupă de problemele pro­gresului tehnic din uzină, de pro­blema creșterii productivității muncii și reducerea prețului de cost. Pe marginea ultimei proble­me, într-un articol critic semnat de Veress Lajos, ziarul se ocupă de nerealizarea sarcinii de redu­cere a prețului de cost la turnă­toria fabricii „1 Septembrie“.­­ Rubricile „Viața de partid“, „Din activitatea tineretului“, „Scrisori către redacție“, „Pe scurt“, sau „Stișți că..reușesc să trezească interesul cititorilor, publicînd articole interesante și de actualitate. Pe lingă rubricile de mai sus, ultimul număr al ziarului are ru­bricile „Sport“, „Satiră și u­­mor“, și clișee. Scris într-o limbă accesibilă, cu un aspect grafic frumos și cuprin­­zînd problemele cele mai intere­sante, ziarul reușește să mobili­zeze muncitorii la realizarea sar­cinilor ce le stau în față. Mergînd pe această linie, colectivul de re­dacție al ziarului va obține succe­se din ce în ce mai de seamă. Fructe pentru export întreprinderea „Fructexport“ Baia Mare, are o activitate rod­nică și în acest­­ an, deși recolta de fructe a fost destul de slabă. In luna iunie de exemplu, ea a achiziționat 46 tone căpșuni din Satu Mare și Seini, care au fost exportate în stare proaspătă, se­­miconservată și conservată. A început apoi sezonul fructelor de pădure, în care au muncit mii de oameni. Pînă în prezent de pildă s-au achiziționat 144 tone mure, 100 tone coarne, 38 tone smeură, 16 tone afine.. De aseme­nea s-au achiziționat 133 tone prune de vară, 450 tone prune bistrițene, precum și peste 50 to­ne mere, căzute, pădurețe și me­re de vară, care la combinatul de la Oradea se prelucrează pentru export. Un alt articol foarte căutat sunt ciuperci­e, mînătărci, gălbioare și alte specii. Ciuperci în canti­tăți însemnate s-au achiziționat la Remeți, Iadăra și Măriuș, unde au și fost uscate în etuve specia­le. Pentru asigurarea unor calități cît mai mari de fructe, întreprinde­rea Fructexport— încheie contracte cu producătorii, cărora, pe lingă l avansuri, premii și alte avantaje, li se acordă însemnate cantități de îngrășăminte chimice cu 50% reducere de preț. Anul trecut de pildă, s-au distribuit producăto­rilor 22.000 kg. superfosfat, 10.000 kg. azotat de amoniu și 8.000 kg. sare potasică. ------------­ Pregatiri pentru iarnă Gospodarul bun nu așteaptă ca iarna să-i bată la ușă ci ia din timp măsuri să nu fie surprins de venirea ei pe neașteptate. La întreprinderea „1 Mai“ din Baia Mare pregătirile în acest sens sînt în toi, și au început chiar lucrările exterioare. Astfel, au fost luate măsuri ca geamurile lipsă sau sparte să fie înlocuite, ce s-a și terminat la secția lucrare ate­liere, acid sulfuric, laborator și sulfat de cupru. La halele industriale și la ca­nalul de fum, înlocuirea țiglei degradate s-a efectuat pe aproxi­mativ 620 m. p. Pentru buna func­ționare a instalațiilor ce alimen­tează diferite sectoare de muncă cu combustibil lichid o conductă de 80 m, linia n­ a și fost izolată în afara clădirilor. După terminarea lucrărilor ex­terioare se va trece la executarea celor interioare. Spre a asigura îndeplinirea ritmică a planului de producție în lunile de iarnă, pe lingă cele amintite, conducerea se preocupă și de aprovizionarea cu materie primă necesară. Pînă la 30 octombrie lucrările pentru pregătirile de iarnă vor fi terminate în întregime, - Miercuri, 10 octombrie 1956. PE ECRANELE NOASTRE „M­A­M­A“ Celebrul roman al lui Maxim Gorki „Mama“ este prima operă din literatura realismului socialist și totodată una dintre cele mai expresive creații ale patrimoniu­lui artistic universal. Ecranizarea acestui roman dat posibilitate cineaștilor sovie­­­tici să creeze o operă valoroasă în care prezentarea materialului bogat în fapte al lucrării literare să se rezume la aspectele cele mai esențiale, întocmai ca și opera literară, filmul „Mama“ î­nfățișea­­ză perioada cînd proletariatul rus începe să-și dea seama de nece­sitatea răsturnării autoc­ației ța­riste, ajungînd să se ridie la lupta pentru eliberarea și sociala, la o conștiință înaintată a intere­selor de clasă. Procesul creșterii conștiinței revoluționare își află oglindire în film prin evoluția celor două personaje principale: bătrîna Nilovna Vlasova și fiul ei Pavel. .. .In fiecare seară, la asfințit, fabrica azvîrlea ca pe o­­ gură netrebnică,, valuri de oameni ne­căjiți. Pe strada desfundată, răsunînd de plescăitul noroiului sub pași, se întorc spre casă, lăcătușul Mi­hail Vlasov și fiul lui — Pavel. Aici, în căminul lor mizer, viața se desfășoară trist și monoton ca și inima împietrită a stăpînului casei. Iată-1 cît un munte de zdra­văn, un om plin de o energie ra­ră, dar pe care asuprirea țaristă l-a transformat într-o brută, fă­­cîndu-1 cîinos la inimă și posomo­rțt. Viața de neajunsuri nu i-a oferit decit o singură alinare: vod­ca. Lăcătușul se îmbată, dar de astă dată nu-și va mai reveni nici­odată in fire. Pe strada pustie, corpul neînsuflețit al lui Vlasov este dus către cimitir. In sicriului pășesc doar cîțiva urma oa­meni. Acum locul stăpînului casei l-a luat Pavel și se pare că și el va avea de gînd să păstreze apu­căturile părintelui său. Dar curînd, eroul cunoaște și un alt drum în viață. El intră în legătură cu muncitorii înaintați, citește primele cărți marxiste și treptat, tînărul lipsit de experien­ță începe să se călească la școala luptei revoluționare. Intr-una din zile, mama află că ful ei citește cărți interzise.­ Ea simte teama ce o învăluie în fața acestui fapt, după cum, puțin mai tîrziu, cînd își dă se­ama că Ful ei s-a devotat întru totul mișcării revoluționare, izbucnește în plîns. Aceasta însă numai pe moment, pentru că odată ce Ravel pășește pe calea cea nouă renaște și su­fletul mamei. Cu altă dragoste pre­gătește ea samovarul cu ceai pen­tru cei care se adună în casa ei, la prima ședință ilegală: învăță­toarea Sașenka, glumețul Andrei Nahodka și ceilalți tovarăși ai lui Pavel. Sosesc apoi zile grele. La uzina unde lucrează Pavel, patronul vrea să oprească cîte o copeică din salariul fiecăruia pentru asanarea unei mlaștini. In semn de protest, muncitorii opresc lucrul și se string în curtea uzinei. In primele rînduri o vedem pe bătrîna Nilov­na. Pavel îndeamnă la grevă, dar acțiunea nu reușește datorită lip­sei de solidaritate a unor munci­tori. îndurerat, eroul nostru înce­pe să fie chinuit de gîndul că n-a știut să-i convingă pe cei din ju­rul lui. Atunci mama îi întreține flacăra vie a speranței: „Ai răb­dare, i se adresează ea lui Piavel. Dacă n-i au înțeles astăzi, vor înțe­lege mîine“. Seara, cînd încă nu se strinsese­­ră toți tinerii în casa bătrînei Ni­lovna, musafiri neașteptați dau buz­na înăuntru. Este poliția țaristă. Casa e întoarsă pe dos, Pavel smuls din mijlocul celor dragi, iar mama rămîne cu ochii înlăcrimați. E prima încercare grea pe care viața nouă i-o pune în față. Dar legătura ei cu tineretul tozest îi trezește sentimentul demnității umane, o face să înțeleagă cauza înaltă căreia îi slujește fiul ei și să pășească ea însăși pe calea acestei lupte. Acum ea strecoară, în lipsa fiu­lui ei, manifestele în uzină. E la prima ei misiune și mîndria față de conștiința datoriei împlinite o face să-și împărtășească bucuria fiului ei, atunci cînd o va întîlni cu el la închisoare. Printr-un consemn, Pavel află astfel fericit, de activitatea mamei. Curînd este eliberat din închisoare. La sărbă­torirea zilei de 1 Mai, Pavel poar­tă în fruntea demonstranților stea­gul roșu de luptă al clasei mun­citoare. încă un pas și muncitorii stau față în față cu slugile stăpî­­nirii. O ploaie de glanțe se re­varsă asupra coloanei de demon­stranți, în timp ce conducătorii ei sînt smulși din mulțime, între ba­­ionete. Ceva mai la o parte, ma­­ma se apleacă în mijlocul caldarî­­mului înroșit să ridice de jos stea­­gul de luptă și să-l ascundă ca să nu-i întineze dușmanul. Acum Nilovna nu mai e femeia oropsită de i altă dată, îngenun­cheată de teamă și resemnare. Cu fiecare nouă acțiune, ea capătă experiență, iar înțelegerea ei se adîncește. Mama își ia asupra sa noi sarcini, începe să cutreere sa­tele ca să aducă lumina cuvîntu­­lui revoluționar, lumina cuvîntu­­lui lui Pavel iar ei cu care se va în­tîlni­­ apoi în sala unui tribunal. Fiul și mama sînt astfel din nou pe baricadele datoriei. E o revede­re dureroasă, dar care nu va stin­ge din sufletul mamei nădejdile vii. Cu fruntea lus, Nilovna pri­vește mîndră cum fiul ei rostește prin cuvîntul său neîndurătorul rechizitoriu ce acuză putreda­­­ rînduirre a autocrației țariste. Du­pă proces, o vedem iapod într-o ga­ră cu forfotă pestriță. Printre mul­țimea s anonimă a călătorilor, o bă­­trînă cu un geamantan greu se strecoară aproape neobservată. Cînd zbirii poliției vor s-o aresteze, eai desface cu o mișcare bruscă vali­za împrăștiind sute de manifeste pe peronul aglomerat. Jandarmii se năpustesc asupra femeii, dar ea, plină de înflăcărare și curaj nu contenește să le strige în față: „N-o să puteți stinge adevărul nici în mări de singe. Sufletul ca­re ia înviat n-o să-l puteți ucida”,1 Nilovna era la postul ei.­­ Operă de un dramatism răscoli­tor, filmul „Mama“ constituie una­ dintre cele mai expresive realizări ale cinematografiei sovietice din ultimii ani. Filmul încheagă oi frescă emoționantă a marilor fră­mântări sociale din Rusia anului 1905, reliefîndu-se prin atmosfera sa puternic evocatoare, prin con­flictul său viu și pasionant, Joi, 11 octombrie 1956 PROGRAMUL I 5.00 Calendarul zilei și Radio­jurnal. 5.10 Cîntece. 5.25 Anunțuri și muzică. 5.30 Jurnalul satelor. Calitățile unei semințe bune de semănat. 5.45 De la un joc la al­tul. 6.00 Articolul de fond din zi­arul „Scînteia“. 6.15 Muzică u­­șoară sovietică. 6.30 Secția de gimnastică. 6.40 Sfatul medicului. Proza viscerală. 6.45 Emisiunea „Bună dimineața, copii“. 7.00 Ra­diojurnal și buletin meteorologic. 7.10 Recomandări din program. 7.15 Cîntece populare romînești. 7.30 Concert de dimineață. 8.30 Suma­rul presei centrale. 8.35 Materiale din presă. 9.00 Divertismente sim­fonice. 9.30 Emisiunea „De la strămoși pentru nepoți“: Stroe Buzescu, căpitan de oaste... 10.00 Cîntă orchestra de muzică populară „Doina Moldovei“ din Iași. Dirijor: Dumitru Popo­­vici. 10.30 Formații sovietice de muzică de cameră. 11.00 Emisiunea „Știință și tehnică“. 11.20 Muzică din opere. 12.00 Emi­siunea „Radio-Prichindel“. 12.15 Mu­zică populară din diferite re­giuni ale țării. 13.00 știri. 13.05 Anunțuri și Buletin de muzică. 13.10 Simfonia a VI-a în Fa ma­jor „Pastorala“ de Beethoven. 14.00 Cîntă Ansamblul sfatului popular al Capitalei, dirijat de Ștefan Mureșanu. 14.30 Cotele apelor Dunării. 14.45 Recoman­dări din program. 14.48 Concert de estradă. 15.30 Buletin de știri. 15.35 Doine și jocuri populare ro­mînești din Ardeal. 16.00 Mu­zică ușoară romînească. 16.15 Emisiu­ne muzicală pentru copii: „Haina nouă a împăratului Găteală“. 16.45 Revista presei străine. 17.00 Muzică de cameră de tineri com­pozitori romîini. 17.30 Radiojurnal și buletin meteorologic. 17.45 Cîn­tece. 18.00 Conferință. 18.15 Pro­gram de muzică populară suedeză interpretată de cvartetul Ivan E­­ricson, — solistă Marghit Yonssen. 18.35 Să învățăm limba rusă cîn­­tînd: „Frunze de toamnă“ de Mo­­krousov. 18.55 Buletin de știri. 19.00 Muzică ușoară la cererea as­cultătorilor. 19.30 Gazeta Radio. 20.00 Recitalul violonistului Da­vid Oistrach. In pauza recitalului, emisiune literară: Din opera poe­ților sovietici Tihonov și Isakov­­ski. 22.30 Muzică populară romî­nească. 23.00 Radiojurnal și bu­letin sportiv. 23.15—23.55 Muzică de dans. PROGRAMUL II 14.00 Recomandări din gram. 14.05 Muzică ușoară. 14.30 pro­„Cîntece de pustiu“ de Constan­tin Silvestri, — la pian compozito­rul. 14.45 Anunțuri și muzică 15.00 Buletin de știri. 15.05 populare romînești. 15.30 Melodii Cîntă Magda Ianculescu și Valentin Teo­­dorian. 16.00 Radiojurnal și bu­letin meteorologic. 16.15 Muzică populară interpretată de amatori. 16.45 Muzică vocală. 17.00 Emisi­unea „Știința învinge“. 17.30 Valsuri. 17.54 Sfatul medicului. Proza viscerală. 18.00 „Compozi­torul săptăminii“. Francois Coupe­rin. 18.40 Muzică ușoară. 19.00 Vorbește Moscova! 19.30 Muzici populară romînească la cererea ascultătorilor. 20.00 Jurnalul sa­telor. 20.45 Gintă Francisca Veria nr. 21.00 Emisiunea „Zilele vie­ții noastre“. 21.30 Balade și jo­curi populare romînești. 22.00 Ra­diojurnal și buletin sportiv. 22.25 Muzică corală romînească. 22.57— 24.00 Concert simfonic. ★ ★ ★ Exemplul unei bune gospodine Tov. Veronica Petra, țărancă muncitoare din comuna Baba No­vac, raionul Satu Mare, are în folosință 2,52 ha teren. Deși vă­duvă, ea nu precupețește nici un efort cînd este vorba de muncă Tocmai de aceea, în acest an ea a dus acasă bucate care-i vor ajunge pentru traiul familiei ei, compusă din 4 persoane pînă la recolta viitoare, sau poate și mai mult. Prima grijă după recol­tare­a tov. Veronica Potra a fost să-și îndeplinească îndatoririle pa­triotice către stat. In afară de grîu, care l-a predat încă la tre­­ieriș, ea a predat de curînd în­treaga cantitate de porumb, car­tofi și carne, datorată statului pe anul acesta. Ea și-a achitat de asemenea impozitul și asigurarea A­­.A.S. pe întreg anual. Exem­plul tovarășei Veronica Potra este demn de urmat. GHEORGHE CORNESCU Studioul regional Cluj Pe 261 m­. lungime de undă. Miercuri, 10 octombrie 1956 Ora 5,25—6,25 emisiune în limba romînă și maghiară. Emi­siune pentru oamenii muncii la sate. Muzică de dimineață de ora exactă. Sfat pentru gospodi­șî­ne. Programul teatrelor și cinema­tografelor. Ora 15,00—16,00 emisiune în limba romînă. Buletin de știri­: Radioreportaj. Muzică instrumen­tală de compozitori sovietici. In­terviu. Muzică. Ora 18,00—19,00 emisiune în limba maghiară. De la o zi la al­ta. Cîntece populare și prelucrări de muzică populară maghiară. Radioreportaj. Miercuri, 10 octombrie 1956 CINEMATOGRAFE: Baia Mare — Minerul: Salonul nr. 9. Flacăra: Rapsodia caucaziană. 1 Mai: Des­tinul Măriei Vlasenko. Satu Mare — Popular: Dragoste pierdută. Victoria: Mama. Metalul: Biroul se mută. Vineri 13. Căței — Popular: Umbre în port. Sighet — Muncito­resc: Spre țărmuri noi. Baia Sprie — Popu­lar: Moștenire însîngerată. Șomcuta Mare — Flacăra roșie: Pagini istorice. Cehu Silvaniei — Steagul roșu: Reprezentație de gală. Tg. Lăpuș — Arta: Moștenire în­sângerată. Tășnad — Unirea: Er­mitajul de Stat din Moscova. Vi­șeu de Sus — Carpați: Slugă la doi stăpîni. Seini — Popular: La marginea orașului. \ I * TE

Next