Pentru Socialism, octombrie 1956 (Anul 7, nr. 860-878)
1956-10-10 / nr. 860
i 2 LINA PRIETENIEI ROMÂNO - SOVIETICE Primirea delegației de veterani ai P.C.U.S. la C. C. al P. M. R. In seara zilei de 8 octombrie la orele 18 a avut loc la sediul C.C. al P.M.R. o întîlnire prietenească între conducători ai partidului și delegația de veterani ai P.C.U.S. care vizitează Republica Populară Romînă. Au participat tovarășii P. G. Moskatov, conducătorul delegației, G. I. Petrovski, M. I. Guberman, O. A. Belova, M. K. Veroșkin, P. I. Vișniakova, M. E. Erofeev, F. V. Kolesnikov, S. I. Kutuzov, I. I. Polș, N. F. Sveșnikov și A. G. Taghi-Zade. Oaspeții au fost întîmpinați de tov. Gh. Apostol, P. Borilă, I. Chișinevschi, Chivu Stoica, C. Pîrvulescu, S. Toma, Ghizela Vass, Emil Popa, președintele Comisiei Centrale de Revizie. In numele C.G. al P.M.R., tov. G. Pîrvulescu a adresat oaspeților un călduros salut. El a exprimat bucuria oamenilor muncii și a tuturor membrilor Partidului Muncitoresc Român de a avea în mijlocul lor pe unii dintre cei mai vechi militanți ai Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, creat de ★ La ieșirea din sat minerii, inginerii și tehnicienii de la întreprinderea „Petre Gheorghe“ din Baia Mare s-au întrunit pentru a sărbători deschiderea Lunii prieteniei romîno-sovietice. La secția mină luînd cuvîntul Lenin și de a se putea împărtăși cu acest prilej din bogata lor experiență. In numele delegației, tov. P.G. Moskatov a mulțumit Comitetului Central al P.M.R. pentru invitația adresată grupului de veterani. Subliniind însemnătatea schimbului de experiență între țările socialiste în opera de făurire a vieții noilov, Moskatov a arătat că în scurtul timp cît vor rămîne în R.P.R. membrii delegației vor căuta să cunoască diferite aspecte ale luptei revoluționare din trecut și ale muncii creatoare de azi a poporului român. Apoi participanții la întîlnire au stat de vorbă într-o atmosfera de caldă prietenie. Oaspeții au vizionat cu un deosebit interes filmul „Nepoții Gornistului“, care evocă lupta revoluționară a clasei muncitoare, sub conducerea Partidului Comunist Român, pentru eliberarea socială și națională a poporului nostru. ★ ★ tovarășul Ioan Mădăraș secretarul organizației A.R.L.U.S. pe întreprindere a spus: „Noi am simțit din plin ajutorul frățesc ce l-am primit din partea prietenilor noștri sovietici și care se materializează în utilajele de producție sovietică, care au schimbat radical procesul de producție. Folosirea de către fiecare miner a experienței și metodelor folosite de minerii sovietici, metode ce ne sunt împărtășite zi de zi fac ca productivitatea muncii să crească mereu. Muncitorii din secțiile de la suprafață s-au întrunit și ei să sărbătorească luna prieteniei. Cu această ocazie, tovarășul Andrei Buchman, membru în biroul organizației de partid, a rostit cuvîntul de deschidere vorbind despre însemnătatea prieteniei romîno-sovietice. La G.A.C. Coruieni Colectiviștii din G.A.C. Coruieni, raionul Tg. Lăpuș, s-au adunat la sediul colectivei zilele acestea pentru a sărbătorii ziua deschiderii Lunii prieteniei romîno-sovietice. Cei 86 de colectiviști au ascultat cu deosebit interes expunerea tovarășei Livia Mureșan despre relațiile de prietenie romîno-ruse și romîno-sovietice. Expoziție In sala cinematografului Minerul din orașul Baia Mare, s-a deschis expoziția „Cel de al 6-lea plan cincinal“. Peste 2.000 de oameni ai muncii, dornici de a cunoaște mai bine prevederile celui de al 6-lea plan cincinal au și vizitat această expoziție. Numărul mare de vizitatori dovedește interesul pe care oamenii muncii din orașul Baia Mare îl manifestă față de viața și realizările oamenilor sovietici. La întreprinderea „Petre Gheorghe“ Baia Mare De ce nu se poate executa lucrarea ? In comuna Strîmbu Băiuț se construiește de către T.R.C.L. întreprinderea nr. 1 Baia Mare un iaz de decantare pentru întreprinderea „Bela Breiner“ Băiuț. Din păcate însă, locul este ocupat de un depozit de lemne de foc, „Combustibilului“ raional Tg. Lulpuș. Din această cauză lucrarea de construcție nu se poate termina. Lemnele ocupă acest loc de ani de zile, o bună parte din ele a început deja să putrezească. Conducerea întreprinderii miniere „Bela Breiner“ Băiuț, ca beneficiar al lucrării, a cerut insistent Combustibilului raional Tg. Lăpuș să ia măsuri pentru transportarea acestor lemne. Cererea însă nu s-a rezolvat. Tovarășii de la „Combustibil“ au promis că la 21 septembrie se va începe transportul lemnului. Dar promisiunea, promisiune a rămas. Lemnele zac și astăzi pe același loc. In asemenea împrejurări întreprinderea „Bela Breiner“ nu-și poate îndeplini planul la lucrările de investiții, iar T.R.C.L. Baia Mare e nevoită să oprească lucrările deși timpul este favorabil construcțiilor. Cînd are de gînd „Combustibilu“ raional Tg. Lăpuș să se țină de cuvîntul dat? Sau așteaptă lama, zăpezile mari cînd lucrările iazului nu se mai pot executa. GOGA SEBASTIAN Dragă redacție. Sînt învățător la Școala de 7 ani din comuna Băsești, raionul Cehiu Silvaniei. In fiecare zi citesc ziarul „Pentru Socialism“ și cunosc în felul acesta multe din noutățile ce se petrec zilnic în regiunea noastră, pe întinsul patriei și în alte țări. Multe fapte demne de laudă se întîmplă și în comuna noastră. Avem aici o gospodărie colectivă, școală de 7 ani, cooperativă, cămin cultural și înainte de toate oameni harnici în lucrarea pămîntului. Despre succesele salu greutățile acestora, am citit cam puțin în ziarul „Pentru Socialism“. Tocmai de aceea m-am hotărît să devin corespondent voluntar. Cu această scrisoare vă comunic că zilele trecute la noi în comună a avut loc examinarea celor 11 profesori și învățători înscriși la concursul „Iubiți cartea“. Cu această ocazie au fost dezbătute mai pe larg cărțile obligatorii ca: Mitrea Cocor, de M. Sadoveanu, Așa s-a călit oțelul de N. Ostrovski, Povestea unui om adevărat de B. Polevoi, Amintiri din copilărie de I. Creangă, poezii de M. Eminescu etc. Din cărțile la alegere, discuțiile s-au purtat asupra operelor: O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale, Tinera gazdă, de A. Fadeev, și Poezii de G. Coșbuc. In urma discuțiilor purtate comisia a hotărît acordarea insignei de „Prieten al cărții“ tuturor celor examinați printre care Marinca Lucreția, Satmiari Maria, Dumitru Elvira, Macec Veturia, Mușinschi Gheorghe și alții. La sfîrșitul examinării tovarășul Marieș Traian (bibliotecar) ia cerut tovarășilor învățători și profesori să acorde un sprijin mai mare popularizării în rîndul țăranilor muncitori a „Iubiți cartea“. Cei 11 concursului s-au angajat ca în cinstea tovarăși zilei de 7 Noiembrie să antreneze cel puțin cîte 5 săteni la concursul „Iubiți cartea“. Aș ruga redacția să publice această scrisoare și să-mi comunice dacă pot intra și eu în rîndurile corespondenților voluntari. Fărăuș Aurel. N. R. După cum ai văzut tovarășe Fărăuș, corespondența trimisă nouă a apărut așa cum a fost redactată de d-ta. După cum se vede, d-ta mînuiești cu ușurință condeiul și te sfătuim să ne scrii cît mai des. Pe această cale îți răspundem că te-am primit cu drag în rîndurile corespondenților noștri voluntari și îți dorim spor la muncă. Pe urmele materialelor publicate , ------Critica a ajutat la numărul 844 al ziarului „Pentru socialism“, la rubrica: Ni se semnalează că..., a apărut articolul semnat de corespondentul voluntar Fabian Alexandru, în cuprinsul căruia se arăta că Direcția regională P.T.T.R. Baia Mare tărăgănează de 3 luni instalarea unui telefon la întreprinderea „Silvănia“ sectorul de producție Ulmeni. La cîteva zile după apariția acestui articol, la redacție a sosit răspunsul forului criticat. In răspuns se arăta că cele semnalate sînt reale și în consecință s-au luat măsuri. Lucrul acesta nu l-a confirmat de altfel telefonic și tovarășul Moraru Valeriu, șeful sectorului de producție Ulmeni, care a ținut să adauge: „Critica în ziar a ajutat“. -------— Conferință Societatea pentru Răspîndirea Științei și Culturii filiala Baia- Mare în colaborare cu Comitetul clubului muncitoresc „Gh. Gheorghiu-Dej“ anunță pentru miercuri 10 octombrie a. c. orele 20 conferința cu titlul: „IN CAUTAREA VIEȚII PE ALTE PLANETE“, care va fi expusă de tov. ION APREANU profesor universitar din Cluj. Conferința va avea loc în sala clubului muncitoresc și va fi urmată de filmul: „INSULA MISTERELOR“, <■> CORESPONDENȚI FRUNTAȘI BOARU GHEORGHE BALAN FLORICA Vișeu de Sus Tarna Mare, Oaș Izvoare nesecate de venituri Pe lingă alte ramuri anexe, în cadrul gospodăriei agricole colective „Partizanul roșu“ din comuna Micula, raionul Satu Mare, funcționează și un atelier de tîmplărie. Acesta deservește atît pe colectiviști cît și pe ceilalți săteni cu gospodării individuale. Tîmplarii Doboș Ștefan și Doboș Zoltan sînt plătiți după zile demuncă efectuate. Atelierul de timplărie aduce gospodăriei însemnate venituri bănești. Numai în luna septembrie, de pildă, s-a realizat un venit de peste 6.000 lei, iar de la începutul anului pînă în prezent peste 20.000 lei. ★ ★ ★ Creșterea animalelor este o ramură importantă a gspodăriei colective. La înființare, gospodăria avea doar patru vaci și 55 oi. An de an sectorul zootehnic s-a dezvoltat. Azi în ferma colectivei există 15 vaci, 24 capete tineret bovin, 450 oi și 20 de scroafe care au născut în acest an 178 purcei. Din contractările de animale, din vînzarea purceilor, linii, laptelui, și cărnii, gospodăria a realizat pînă la 30 septembrie a. c. un venit de peste 72.000 lei. La realizările obținute în sectorul zootehnic au contribuit mult, îngrijitorul de vaci Bertici Ștefan, ciobanul Pukner Alexandru, care a obținut o producție medie de 4 kg. lună de la fiecare oaie, îngrijitorul de porci Kalai precum și tehnicianul Sighismund zootehnist Kalai Alexandru. PENTRU SOi»** «*M Răsfoind ziarul „Viața Uzinei“; Ultimul număr al ziarului „Viața Uzinei“, organ al organizațiilor de partid, al comitetelor de întreprindere și al direcțiunilor uzinelor „Unio“ și „1 Septembrie“, editat în limbile romînă și maghiară, este un număr interesant care reușește să cuprindă problemele cele mai importante la ordinea zilei. In cele opt pagini ale sale, ziarul se ocupă de problemele progresului tehnic din uzină, de problema creșterii productivității muncii și reducerea prețului de cost. Pe marginea ultimei probleme, într-un articol critic semnat de Veress Lajos, ziarul se ocupă de nerealizarea sarcinii de reducere a prețului de cost la turnătoria fabricii „1 Septembrie“. Rubricile „Viața de partid“, „Din activitatea tineretului“, „Scrisori către redacție“, „Pe scurt“, sau „Stișți că..reușesc să trezească interesul cititorilor, publicînd articole interesante și de actualitate. Pe lingă rubricile de mai sus, ultimul număr al ziarului are rubricile „Sport“, „Satiră și umor“, și clișee. Scris într-o limbă accesibilă, cu un aspect grafic frumos și cuprinzînd problemele cele mai interesante, ziarul reușește să mobilizeze muncitorii la realizarea sarcinilor ce le stau în față. Mergînd pe această linie, colectivul de redacție al ziarului va obține succese din ce în ce mai de seamă. Fructe pentru export întreprinderea „Fructexport“ Baia Mare, are o activitate rodnică și în acest an, deși recolta de fructe a fost destul de slabă. In luna iunie de exemplu, ea a achiziționat 46 tone căpșuni din Satu Mare și Seini, care au fost exportate în stare proaspătă, semiconservată și conservată. A început apoi sezonul fructelor de pădure, în care au muncit mii de oameni. Pînă în prezent de pildă s-au achiziționat 144 tone mure, 100 tone coarne, 38 tone smeură, 16 tone afine.. De asemenea s-au achiziționat 133 tone prune de vară, 450 tone prune bistrițene, precum și peste 50 tone mere, căzute, pădurețe și mere de vară, care la combinatul de la Oradea se prelucrează pentru export. Un alt articol foarte căutat sunt ciupercie, mînătărci, gălbioare și alte specii. Ciuperci în cantități însemnate s-au achiziționat la Remeți, Iadăra și Măriuș, unde au și fost uscate în etuve speciale. Pentru asigurarea unor calități cît mai mari de fructe, întreprinderea Fructexport— încheie contracte cu producătorii, cărora, pe lingă l avansuri, premii și alte avantaje, li se acordă însemnate cantități de îngrășăminte chimice cu 50% reducere de preț. Anul trecut de pildă, s-au distribuit producătorilor 22.000 kg. superfosfat, 10.000 kg. azotat de amoniu și 8.000 kg. sare potasică. ------------ Pregatiri pentru iarnă Gospodarul bun nu așteaptă ca iarna să-i bată la ușă ci ia din timp măsuri să nu fie surprins de venirea ei pe neașteptate. La întreprinderea „1 Mai“ din Baia Mare pregătirile în acest sens sînt în toi, și au început chiar lucrările exterioare. Astfel, au fost luate măsuri ca geamurile lipsă sau sparte să fie înlocuite, ce s-a și terminat la secția lucrare ateliere, acid sulfuric, laborator și sulfat de cupru. La halele industriale și la canalul de fum, înlocuirea țiglei degradate s-a efectuat pe aproximativ 620 m. p. Pentru buna funcționare a instalațiilor ce alimentează diferite sectoare de muncă cu combustibil lichid o conductă de 80 m, linia n a și fost izolată în afara clădirilor. După terminarea lucrărilor exterioare se va trece la executarea celor interioare. Spre a asigura îndeplinirea ritmică a planului de producție în lunile de iarnă, pe lingă cele amintite, conducerea se preocupă și de aprovizionarea cu materie primă necesară. Pînă la 30 octombrie lucrările pentru pregătirile de iarnă vor fi terminate în întregime, - Miercuri, 10 octombrie 1956. PE ECRANELE NOASTRE „MAMA“ Celebrul roman al lui Maxim Gorki „Mama“ este prima operă din literatura realismului socialist și totodată una dintre cele mai expresive creații ale patrimoniului artistic universal. Ecranizarea acestui roman dat posibilitate cineaștilor sovietici să creeze o operă valoroasă în care prezentarea materialului bogat în fapte al lucrării literare să se rezume la aspectele cele mai esențiale, întocmai ca și opera literară, filmul „Mama“ înfățișează perioada cînd proletariatul rus începe să-și dea seama de necesitatea răsturnării autocației țariste, ajungînd să se ridie la lupta pentru eliberarea și sociala, la o conștiință înaintată a intereselor de clasă. Procesul creșterii conștiinței revoluționare își află oglindire în film prin evoluția celor două personaje principale: bătrîna Nilovna Vlasova și fiul ei Pavel. .. .In fiecare seară, la asfințit, fabrica azvîrlea ca pe o gură netrebnică,, valuri de oameni necăjiți. Pe strada desfundată, răsunînd de plescăitul noroiului sub pași, se întorc spre casă, lăcătușul Mihail Vlasov și fiul lui — Pavel. Aici, în căminul lor mizer, viața se desfășoară trist și monoton ca și inima împietrită a stăpînului casei. Iată-1 cît un munte de zdravăn, un om plin de o energie rară, dar pe care asuprirea țaristă l-a transformat într-o brută, făcîndu-1 cîinos la inimă și posomorțt. Viața de neajunsuri nu i-a oferit decit o singură alinare: vodca. Lăcătușul se îmbată, dar de astă dată nu-și va mai reveni niciodată in fire. Pe strada pustie, corpul neînsuflețit al lui Vlasov este dus către cimitir. In sicriului pășesc doar cîțiva urma oameni. Acum locul stăpînului casei l-a luat Pavel și se pare că și el va avea de gînd să păstreze apucăturile părintelui său. Dar curînd, eroul cunoaște și un alt drum în viață. El intră în legătură cu muncitorii înaintați, citește primele cărți marxiste și treptat, tînărul lipsit de experiență începe să se călească la școala luptei revoluționare. Intr-una din zile, mama află că ful ei citește cărți interzise. Ea simte teama ce o învăluie în fața acestui fapt, după cum, puțin mai tîrziu, cînd își dă seama că Ful ei s-a devotat întru totul mișcării revoluționare, izbucnește în plîns. Aceasta însă numai pe moment, pentru că odată ce Ravel pășește pe calea cea nouă renaște și sufletul mamei. Cu altă dragoste pregătește ea samovarul cu ceai pentru cei care se adună în casa ei, la prima ședință ilegală: învățătoarea Sașenka, glumețul Andrei Nahodka și ceilalți tovarăși ai lui Pavel. Sosesc apoi zile grele. La uzina unde lucrează Pavel, patronul vrea să oprească cîte o copeică din salariul fiecăruia pentru asanarea unei mlaștini. In semn de protest, muncitorii opresc lucrul și se string în curtea uzinei. In primele rînduri o vedem pe bătrîna Nilovna. Pavel îndeamnă la grevă, dar acțiunea nu reușește datorită lipsei de solidaritate a unor muncitori. îndurerat, eroul nostru începe să fie chinuit de gîndul că n-a știut să-i convingă pe cei din jurul lui. Atunci mama îi întreține flacăra vie a speranței: „Ai răbdare, i se adresează ea lui Piavel. Dacă n-i au înțeles astăzi, vor înțelege mîine“. Seara, cînd încă nu se strinseseră toți tinerii în casa bătrînei Nilovna, musafiri neașteptați dau buzna înăuntru. Este poliția țaristă. Casa e întoarsă pe dos, Pavel smuls din mijlocul celor dragi, iar mama rămîne cu ochii înlăcrimați. E prima încercare grea pe care viața nouă i-o pune în față. Dar legătura ei cu tineretul tozest îi trezește sentimentul demnității umane, o face să înțeleagă cauza înaltă căreia îi slujește fiul ei și să pășească ea însăși pe calea acestei lupte. Acum ea strecoară, în lipsa fiului ei, manifestele în uzină. E la prima ei misiune și mîndria față de conștiința datoriei împlinite o face să-și împărtășească bucuria fiului ei, atunci cînd o va întîlni cu el la închisoare. Printr-un consemn, Pavel află astfel fericit, de activitatea mamei. Curînd este eliberat din închisoare. La sărbătorirea zilei de 1 Mai, Pavel poartă în fruntea demonstranților steagul roșu de luptă al clasei muncitoare. încă un pas și muncitorii stau față în față cu slugile stăpînirii. O ploaie de glanțe se revarsă asupra coloanei de demonstranți, în timp ce conducătorii ei sînt smulși din mulțime, între baionete. Ceva mai la o parte, mama se apleacă în mijlocul caldarîmului înroșit să ridice de jos steagul de luptă și să-l ascundă ca să nu-i întineze dușmanul. Acum Nilovna nu mai e femeia oropsită de i altă dată, îngenuncheată de teamă și resemnare. Cu fiecare nouă acțiune, ea capătă experiență, iar înțelegerea ei se adîncește. Mama își ia asupra sa noi sarcini, începe să cutreere satele ca să aducă lumina cuvîntului revoluționar, lumina cuvîntului lui Pavel iar ei cu care se va întîlni apoi în sala unui tribunal. Fiul și mama sînt astfel din nou pe baricadele datoriei. E o revedere dureroasă, dar care nu va stinge din sufletul mamei nădejdile vii. Cu fruntea lus, Nilovna privește mîndră cum fiul ei rostește prin cuvîntul său neîndurătorul rechizitoriu ce acuză putreda rînduirre a autocrației țariste. După proces, o vedem iapod într-o gară cu forfotă pestriță. Printre mulțimea s anonimă a călătorilor, o bătrînă cu un geamantan greu se strecoară aproape neobservată. Cînd zbirii poliției vor s-o aresteze, eai desface cu o mișcare bruscă valiza împrăștiind sute de manifeste pe peronul aglomerat. Jandarmii se năpustesc asupra femeii, dar ea, plină de înflăcărare și curaj nu contenește să le strige în față: „N-o să puteți stinge adevărul nici în mări de singe. Sufletul care ia înviat n-o să-l puteți ucida”,1 Nilovna era la postul ei. Operă de un dramatism răscolitor, filmul „Mama“ constituie una dintre cele mai expresive realizări ale cinematografiei sovietice din ultimii ani. Filmul încheagă oi frescă emoționantă a marilor frământări sociale din Rusia anului 1905, reliefîndu-se prin atmosfera sa puternic evocatoare, prin conflictul său viu și pasionant, Joi, 11 octombrie 1956 PROGRAMUL I 5.00 Calendarul zilei și Radiojurnal. 5.10 Cîntece. 5.25 Anunțuri și muzică. 5.30 Jurnalul satelor. Calitățile unei semințe bune de semănat. 5.45 De la un joc la altul. 6.00 Articolul de fond din ziarul „Scînteia“. 6.15 Muzică ușoară sovietică. 6.30 Secția de gimnastică. 6.40 Sfatul medicului. Proza viscerală. 6.45 Emisiunea „Bună dimineața, copii“. 7.00 Radiojurnal și buletin meteorologic. 7.10 Recomandări din program. 7.15 Cîntece populare romînești. 7.30 Concert de dimineață. 8.30 Sumarul presei centrale. 8.35 Materiale din presă. 9.00 Divertismente simfonice. 9.30 Emisiunea „De la strămoși pentru nepoți“: Stroe Buzescu, căpitan de oaste... 10.00 Cîntă orchestra de muzică populară „Doina Moldovei“ din Iași. Dirijor: Dumitru Popovici. 10.30 Formații sovietice de muzică de cameră. 11.00 Emisiunea „Știință și tehnică“. 11.20 Muzică din opere. 12.00 Emisiunea „Radio-Prichindel“. 12.15 Muzică populară din diferite regiuni ale țării. 13.00 știri. 13.05 Anunțuri și Buletin de muzică. 13.10 Simfonia a VI-a în Fa major „Pastorala“ de Beethoven. 14.00 Cîntă Ansamblul sfatului popular al Capitalei, dirijat de Ștefan Mureșanu. 14.30 Cotele apelor Dunării. 14.45 Recomandări din program. 14.48 Concert de estradă. 15.30 Buletin de știri. 15.35 Doine și jocuri populare romînești din Ardeal. 16.00 Muzică ușoară romînească. 16.15 Emisiune muzicală pentru copii: „Haina nouă a împăratului Găteală“. 16.45 Revista presei străine. 17.00 Muzică de cameră de tineri compozitori romîini. 17.30 Radiojurnal și buletin meteorologic. 17.45 Cîntece. 18.00 Conferință. 18.15 Program de muzică populară suedeză interpretată de cvartetul Ivan Ericson, — solistă Marghit Yonssen. 18.35 Să învățăm limba rusă cîntînd: „Frunze de toamnă“ de Mokrousov. 18.55 Buletin de știri. 19.00 Muzică ușoară la cererea ascultătorilor. 19.30 Gazeta Radio. 20.00 Recitalul violonistului David Oistrach. In pauza recitalului, emisiune literară: Din opera poeților sovietici Tihonov și Isakovski. 22.30 Muzică populară romînească. 23.00 Radiojurnal și buletin sportiv. 23.15—23.55 Muzică de dans. PROGRAMUL II 14.00 Recomandări din gram. 14.05 Muzică ușoară. 14.30 pro„Cîntece de pustiu“ de Constantin Silvestri, — la pian compozitorul. 14.45 Anunțuri și muzică 15.00 Buletin de știri. 15.05 populare romînești. 15.30 Melodii Cîntă Magda Ianculescu și Valentin Teodorian. 16.00 Radiojurnal și buletin meteorologic. 16.15 Muzică populară interpretată de amatori. 16.45 Muzică vocală. 17.00 Emisiunea „Știința învinge“. 17.30 Valsuri. 17.54 Sfatul medicului. Proza viscerală. 18.00 „Compozitorul săptăminii“. Francois Couperin. 18.40 Muzică ușoară. 19.00 Vorbește Moscova! 19.30 Muzici populară romînească la cererea ascultătorilor. 20.00 Jurnalul satelor. 20.45 Gintă Francisca Veria nr. 21.00 Emisiunea „Zilele vieții noastre“. 21.30 Balade și jocuri populare romînești. 22.00 Radiojurnal și buletin sportiv. 22.25 Muzică corală romînească. 22.57— 24.00 Concert simfonic. ★ ★ ★ Exemplul unei bune gospodine Tov. Veronica Petra, țărancă muncitoare din comuna Baba Novac, raionul Satu Mare, are în folosință 2,52 ha teren. Deși văduvă, ea nu precupețește nici un efort cînd este vorba de muncă Tocmai de aceea, în acest an ea a dus acasă bucate care-i vor ajunge pentru traiul familiei ei, compusă din 4 persoane pînă la recolta viitoare, sau poate și mai mult. Prima grijă după recoltarea tov. Veronica Potra a fost să-și îndeplinească îndatoririle patriotice către stat. In afară de grîu, care l-a predat încă la treieriș, ea a predat de curînd întreaga cantitate de porumb, cartofi și carne, datorată statului pe anul acesta. Ea și-a achitat de asemenea impozitul și asigurarea A.A.S. pe întreg anual. Exemplul tovarășei Veronica Potra este demn de urmat. GHEORGHE CORNESCU Studioul regional Cluj Pe 261 m. lungime de undă. Miercuri, 10 octombrie 1956 Ora 5,25—6,25 emisiune în limba romînă și maghiară. Emisiune pentru oamenii muncii la sate. Muzică de dimineață de ora exactă. Sfat pentru gospodișîne. Programul teatrelor și cinematografelor. Ora 15,00—16,00 emisiune în limba romînă. Buletin de știri: Radioreportaj. Muzică instrumentală de compozitori sovietici. Interviu. Muzică. Ora 18,00—19,00 emisiune în limba maghiară. De la o zi la alta. Cîntece populare și prelucrări de muzică populară maghiară. Radioreportaj. Miercuri, 10 octombrie 1956 CINEMATOGRAFE: Baia Mare — Minerul: Salonul nr. 9. Flacăra: Rapsodia caucaziană. 1 Mai: Destinul Măriei Vlasenko. Satu Mare — Popular: Dragoste pierdută. Victoria: Mama. Metalul: Biroul se mută. Vineri 13. Căței — Popular: Umbre în port. Sighet — Muncitoresc: Spre țărmuri noi. Baia Sprie — Popular: Moștenire însîngerată. Șomcuta Mare — Flacăra roșie: Pagini istorice. Cehu Silvaniei — Steagul roșu: Reprezentație de gală. Tg. Lăpuș — Arta: Moștenire însângerată. Tășnad — Unirea: Ermitajul de Stat din Moscova. Vișeu de Sus — Carpați: Slugă la doi stăpîni. Seini — Popular: La marginea orașului. \ I * TE