Pentru Socialism, decembrie 1956 (Anul 7, nr. 904-930)

1956-12-05 / nr. 907

4 Sub presiunea opiniei publice mondiale guvernele englez și francez au fost silite să se declare de acord cu retragerea trupelor lor din Egipt MESAJELE GUVERNELOR ANGLIEI ȘI FRANȚEI ADRESATE SECRETARULUI GENERAL AL O. N. U. [ PARIS 4 (Agerpres). — La 3 decembrie a avut loc o ședință a Consiliului de Miniștri al Franței la care, la propunerea ministrului Afacerilor Externe, C. Pineau, a fost aprobat textul ce­lor două mesaje adresate de gu­vernele francez și englez secreta­rului general al O.N.U., Ham­marskjeeld. Christian Pineau și reprezentan­ții guvernului englez au convenit la sfîrșitul săptămînii trecute a­­supra conținutului acestor mesaje. Din textele acestor mesaje, al căror conținut a fost transmis de agenția France Presse, reiese că guvernele Angliei și Franței nu mai pot ignora hotărîrile repetate ale Organizației Națiunilor Unite și sunt silite, sub presiunea o­piniei publice mondiale și a po­poarelor țărilor lor să se declare de acord să-și retragă trupele din Egipt, în același timp guvernele englez cer care și francez fac o nouă în­dre a uzurpa drepturile E­­giptului și de a dirija rezolvarea în viitor a problemei Suezului pe calea faimoasei „internaționalizări“ a canalului. In primul mesaj al guvernelor Angliei și Franței, secretarul ge­neral este informat că ele dau in­strucțiuni comandantului suprem al forțelor armate anglo-franceze din Egipt, generalul Keightley, să convină ca comandantul forțelor armate ale O.N.U. generalul Burns asupra termenelor retragerii de­pline a trupelor anglo-franceze „ținînd seama de nevoile practice și condițiile militare". In mesaj se subliniază că gu­vernele francez și englez acceptă retragerea trupelor lor datorită „sosirii în zona Canalului de Suez a unor forțe internaționale O.N.U. eficiente". Ele își exprimă în pri­mul mesaj dorința ca secretarul general al O.N.U. să înceapă cît mai grabnic tratative cu privire la regimul viitor al Canalului de Suez,­ aprobate pe baza celor 6 principii­lor Unite. de Organizația Națiuni­­le consideră că se­cretarul general trebuie să asigu­re de asemenea deblocarea cît mai grabnică a canalului. Totodată după cum rezultă din textul primului mesaj Anglia și Franța au hotărît cu anticipație ca la deblocarea canalului să par­ticipe trupe engleze și franceze lan­sate arbitrar de ele în acest scop în zona Canalului de Suez. In cel de al doilea mesaj adre­sat secretarului general se dezvă­luie definitiv adevăratele intenții ale guvernelor Angliei și Fran­ței. Ele arată în acest mesaj că „în afară de cele 6 principii a­­probate de O.N.U.,,, la tratativele­ privind Canalul de Suez trebuie să se țină de asemenea seama de proiectul de rezoluție prezentat în Consiliul de Securitate de An­glia și Franța, proiect care a fost respins de Consiliu. După cum se știe, acest proiect de rezoluție recomandă să se aprobe propune­rea celor 18 țări privind „inter­naționalizarea“ canalului. Complotul imperialist împotriva țărilor arabe FIRELE COMPLOTULUI DUC LA LONDRA, PARIS, TEL AVIV Și ankara... BEIRUT 3 (Agerpres). — Ziarul „Al-Ahbar“ dă unele amănunte in legătură cu complotul împotriva Siriei. Ziarul imperialist scrie că trupele anglo-franco-israeliene ur­mau să atace Siria în momentul din care participanții la complot a­­flați în slujba imperialiștilor tre­buiau sa acționeze împotriva gu­vernului sirian. Faptele arată, continuă ziarul, că firele complotului împotrivia Siriei duc la Londra, Paris, Tel­­ Aviv și Ankara. Ziarul legătură cu aceasta că relevă în vizita la Londra a lui Menderes, mm­.Vrui ad-interim al Afacerilor Externe al Turciei, și tratativele pe care le-a dus cu oamenii de stat englezi sunt strîns legate de acest complot. .„PRECUM Șl LA WASHINGTON NEW YORK 2 (Agerpres). — TASS Ziarele americane continuă să ațîțe intens „războiul nervilor“ îm­potriva Siriei. Intr-un articol de fond, ziarul „ New York Herald Tribune“ subliniază „caracterul se­rios“ al declarației Departamen­tului de Stat al S.U.A. cu privire la sprijinirea de către Statele U­­nite a țărilor semnatare ale pac­tului de la Bagdad. Prezentînd lu­crurile ca și cum Siria ar consti­tui focarul unei primejdii de răz­boi, ziarul cere pe un ton provo­cator „coordonarea politicii ameri­cane, engleze și franceze“ în caz de primejdie și „menținerea flo­tei a 6-a americane puternice și vigilente“. Corespondentul din Washington al aceluiași ziar scrie că, potrivit știrilor primite din Europa, „Tur­cia, și Anglia, legate prin pactul de la Bagdad, înclină spre teoria că în curînd ar putea fi necesar un război preventiv al Irakului îm­potriva Siriei“. ______ INTENSIFICAREA PREGĂTIRILOR MILITARE IN S. U. A. WASHINGTON 2 (Agerpres).­ Luând ca motiv situația încordată din Orientul mijlociu, cercurile mi­litare americane intensifică pregă­tirile militare și caută să convin­gă opinia publică americană că „condițiile internaționale“ cer a­­semenea măsuri. In legătură cu aceasta, Neal Stanford, corespondentul din Wa­shington al ziarului „The Christian Science Monitor“, dezvălue că de la evenimentele din Orientul mij­lociu forțele militare americane au fost puse în „stare de alarmă“ Ele continuă să fie în „stare de alarmă“; și persoanele oficiale din Departamentul de Stat nu ar fi deloc surprinse dacă această „stare de alarmă“ va continua to­că luni de zile — declară cores­pondentul. Stanford explică apoi ce înseamnă „stare de alarmă“: sporirea numărului zborurilor e­­fectuate de avioanele militare, noi manevre navale și în general o activitate sporită a forțelor mili­­tare și necesitînd cheltuieli suplimen­tare considerabile. NURI SAID POZEAZĂ IN VICTIMA LONDRA 2 (Agerpres).­­ O­­cupîndu-se de „campania regiza­tă“ împotriva Siriei Zein Ed­dine, delegatul Siriei la O.N.U., a spus că este pur și simplu absurd să se LONDRA 3 (Agerpres).­­ Du­­­pă cum relatează agenția France Presse, ministrul de Externe al Angliei, Selwyn Lloyd, a decla­rat luni după-amiază în Camera Comunelor, în cadrul unor dez­bateri furtunoase, că guvernele An­gliei și Franței au căzut de acord să evacueze trupele lor din re­giunea Port Said. Lloyd a arătat creadă că o țară atît de mică ca Siria „ar fi gata să atace... Turci­a, Israelul, Irakul, Persia, Anglia, Franța etc. In fapt nu este vorba de altceva decît de o campanie propa­gandistică asemănătoare acelei care a precedat agresiunea împotriva Egiptului. Această campanie în­curajată prin declarația din 29 noiembrie a Departamentului de Stat, în care S.U.A. sprijină așa­­zisul pact de la Bagdad, urmăreș­te să creeze suspiciuni și disen­siuni între statele din Orientul mijlociu și să pregătească terenul în vederea unei noi agresiuni, de data aceasta împotriva Siriei. Ac­țiunea americană de sprijinire a pactului militar de la Bagdad ur­mărește de asemenea sprijinirea unor guverne din Orientul mijlo­ciu a căror situație se clatină. Este vorba îin primul rînd de re­gimul dictatorial al lui Nuri Said, instaurat în Irak, regim antipopu­lar, care se menține doar prin for­ța armelor. Nuri Said, autorul recentului complot pus la cale împo­triva guvernului Siriei, încearcă a­­cum să pozeze în victimă și a ce­rut urgent Angliei și S.U.A. im­portante­­în special cantități de armament, avioane cu reacție. A­­larma falsă, creată de Nuri Said urmărește în realitate să camufleze pregătirile militare pe care anglo­­franco-israelienii le fac la frontie­rele Siriei, că această evacuare va fi efectu­ată „fără întîrziere“. Din relatările agenției France Presse reiese că pînă în prezent nu s-a stabilit nici o dată precisă cu privire la retragerea completă a forțelor anglo-franceze din E­­gipt, ea urmînd să fie efectuată „ținîndu-se seama de necesitățile practice și de condițiile militare“. Declarația lui Selwyn Lloyd în legătură cu retragerea trupelor anglo-franceze din Egipt Re l-up*­­i­a­l­i­u PENTRU SOCIALISM Schimbul de scrisori intre N. A. Bulganin și Iuiro Hatoyama MOSCOVA 4 (Agerpres). TASS transmite: La 27 noiembrie a. c. cu prile­jul ratificării de către Camera re­prezentanților a Parlamentului japonez a declarației comune a U­­niunii Republicilor Sovietice So­cialiste și Japoniei, semnate la 19 octombrie 1956, primul minis­tru al Japoniei, I. Hatoyama, a adresat de Miniștri președintelui Consiliului al U.R.S.S., N. A. Bulganin, o scrisoare cu următo­rul conținut: „Domnule președinte, Guvernul și poporul Japoniei sunt ... ..urcase de faptul că decla­­r­aț­a . .nm­ă semnată recent în­tre Japonia și U.R.S.S. prevede eliberarea și repatrierea japonezi­lor care se mai află pe teritoriul U.R.S.S. Guvernul și poporul Ja­poniei își exprimă dorința ca eli­berarea și repatrierea cetățenilor japonezi menționați mai sus să fe neîntîrz­ nt înfăptuită. Declarația comună a Japoniei și U.R.S.S. este în prezent exami­nată de departamentul japonez. Astăzi, 27 no­embr­e, reprezentanților a aprobat Camera deja declarația mai sus amintită. Este de presupus că aproximat­v la 5 decembrie Camera consilierilor va f ★ La 30 noiembrie, N. A. Bulga­nin, președintele Consiliului de Mi­niștri al U.R.S.S. a adresat lui I. Hatoyama, primul ministru al Ja­poniei, o scrisoare de răspuns cu următorul conținut: „Domnule prim ministru! Am primit scrisoarea dv. din 27 noiembrie a. c., în care îmi co­municați că la 27 noiembrie ca­mera reprezentanților a Parlamen­tului japonez a aprobat declarația comună și în care solicitaui ca partea sovietică să ia măsurile de pregătire necesare pentru termina­rea repatrierii cetățenilor japonezi pînă la sfîrșitul anului curent. In legătură cu aceasta vă comunica că guvernul sovietic pot ia măsurile de pregătire necesare pentru ca, de la intrarea în vigoa­re a declarației comune sovieto­­japoneze să efectueze pînă la și ar­adopta de asemenea hotărîrea pri­vind aprobarea declarația. De îndată ce aceste două Ca­mere vor aproba declarația, gu­vernul Japoniei o va ratifica, ime­diat după care se vor putea schim­ba oricînd instrumentele de rati­ficare. In legătură cu aceasta aș vrea să vă rog pe dv., domnule preșe­dinte, ca partea sovietică să ia in prealabil măsurle necesare pen­tru ca partea japoneză, fără să piardă timpul, să poată trimite, imediat după schimbul instrumen­telor de ratificare, nave în vede­rea preluării japonezilor mai sus am­itiți pentru a termina repa­trierea pînă la sfîrș­tul anului cu­rent, fapt asupra căruia am con­venit deja cu dv., în cadrul con­vorbirilor noastre care au avut loc la Moscova. Mă folosesc de prilej pentru a vă încredința, domnule președ­in­te, de profundul meu respect față de dr. ITIRO HATOYAMA, prim ministru al Japoniei Excelenței sa­c. Jovin uui N. A. Bulganin, președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., Tokio, 27 noiembrie 1956", șitul acestui an repatrierea cetă­țenilor japonezi din U.R.S.S. Facem de asemenea tot ce este necesar pentru ca declarația sem­nată la Moscova la 19 octombrie a. c. să fie ratificată la timp de către Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S., după care se vor pu­tea schimba instrumentele de rati­ficare într-un termen cît se poate de scurt. Mă folosesc de prilej pentru a vă încrefi­ța, domnule prim mi­nistru, de profundul meu respect față de dr. N. A. BULGANIN președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. Excelenței sale domnului ITIRO HATOYAMA, primul ministru al Japoniei Tokio Moscova, Kremlin, 30 noiembrie 1956. Președintele Tito a primit pe membrii delegației C. C. al U. T. M. BELGRAD 3 (Agerpres). — In după-­amiaza zilei de decembrie, președintele R.P.F. Iu­­­goslavia, Iosi­f Broz-Tito, a pri­mit pe membrii delegației Comi­tetului Central al Uniunii Tinere­tului Muncitor din R. P. Romînă, condusă de Virgil Trofin, prim-se­cretar­i ai C. C. al U.T.M. care vizitează Iugoslavia. La primire a fost de față Milo Tripalo, se­cretar al C. C. al Tineretului Popular din R. P. F. Iugoslavia. In timpul convorbirii pe care a avut-o cu oaspeții romîni, preșe­dintele Tito a transmis salutul său tinerilor din România. Miercuri, 5 decembrie 1956 Sărbătorirea scriitorului sovietic N. S. Tihonov MOSCOVA 4 (Agerpres). — TASS anunță: La 3 decembrie opinia publică sovietică­ l-a sărbătorit pe scriito­rul N. S. Tihonov care a fost distins cu prilejul împlinirii a 60 de ani și pentru merite remarca­bile în dezvoltarea literaturii so­vietice cu înalta distincție Ordi­nul Lenin. La reuniunea jubiliară din Sala Coloanelor a Casei Sin­dicatelor au venit aproape 2.000 de persoane. In numele organizatorilor reu­niunii — Uniunea scriitorilor din U.R.S.S. și Comitetul sovietic pen­tru apărarea păcii — N. S. Tiho­nov a fost salutat de K. A. Si­monov. In numele Consiliului Mondial al Păcii a rostit o cuvîntare de salut Isabelle Blum. S-a dat citire numeroaselor te­legrame și scrisori de salut sosite din străinătate pe numele scriito­rului. In încheiere a luat cuvîntul N. S. Tihonov care a mulțumit pen­tru frumoasele cuvinte și urări. Dezbaterile din parlamentul indian _­­ _ 4. .^ I 4 M*1 <i­a­­r Am 44 M 4­4­­ r«1­4% 44 444 « <« I 1 4­4 DELHI 4 (Agerpres). L­a 3 decembrie au început în cea de a doua mentului Indiiei Cameră a Parla­dezbaterile care vor dura două zile pe marginea politicii externe a guvernului. Dezbaterile au fost deschise de primul ministru Nehru. Nehru a analizat relațiile din­tre Pakistan și India, situația din Ungaria, precum și situația din Egipt. El a spus că principala cauză a actualului conflict din Orientul staționarea apropiat o constituie trupelor străine pe teritoriul egiptean. De aceea a spus Nehru înainte de toate este necesar ca trupele străine să fie retrase de pe teritoriul egiptean. Nehru a vorbit despre, scrisoa­rea ce i-a fost adresată de N. A. Bulganin, președintele Consiliu­lui de Miniștri al U.R.S.S., cu privire la declarația guvernului sovietic în problema și micșorării încordării dezarmării interna­ționale și despre răspunsul pe ca­re l-a adresat lui N. A. Bulganin. Nehru a subliniat în continuare importanța vizitei în India a lui G­u En­lai, premierul Consiliu­lui de Stat al R. P. Chineze. El a relevat absurditatea situației create prin neadmiterea reprezen­tanților legali ai Chinei la O.N.U. și încercarea de a ține China în afara comunității mondiale. Pri­mul ministru a spus că el și Cin En-lai au căzut de acord asupra unui cerc vast de probleme. Da­că, a adăugat Nehru, în anumite probleme există deosebiri de ve­deri aceasta nu afectează de loc relațiile prietenești dintre cele două țări. Declarația făcută la radio de István Dobi BUDAPESTA 3 (Agerpres).­­ In seara István Dobi, zilei de 1 decembrie președintele Prezi­diului Republicii Populare Unga­re, s-a adresat prin radio țărani­lor, muncitorilor, intelectualilor din Ungaria. Acum cînd tunurile au amuțit treptat, a declarat István Dobi, trebuie să privim în jur prim ța­ră, să stabilim care sînt pagu­bele și ca­re sînt sarcinile ce stau în fața țării. Diferitelor orașe din țară și în primul rînd Budapestei le-au fost pricinuite mari pierderi; au avut de asemenea de suferit oamenii. Mii de familii au suferit pierderi. Unii își deplîng morții, alții au rămas fără locuință, altora nu le-a mai rămas nimic în afară de ceea ce au pe ei. După ce a relevat că din străi­nătate sosesc neîncetat în Unga­ria ajutoare, Dobi a arătat că a­­ceste ajutoare nu trebuie să-i li­niștească pe unguri și să-i facă pasivi. Este nevoie de o muncă energică, activă, a tuturor pătu­rilor populației. Deși luptele au încetat — spus în continuare Dobi — forțele­­ contrarevoluționare au continuat încă timp de cîteva săptămîni a­­gitația la Budapesta și în centre industriale împotriva reluării lu­crului și împotriva puterii popu­lare. In mod sporadic această a­­gitațiie se duce și astăzi. Nimic nu arată mai bine lipsa de scrupule a acestei agitații de­cât faptul că timp de cîteva zile a fost imposibil să înceapă refa­cerea spitalelor, creșelor și a ca­selor de locuit din Budapesta. Dobi a chemat la muncă per­severentă, energică, spre binele societății și statului, și a subli­niat pagubele pricinuite de în­cercările de a împiedica prim gre­ve normalizarea situației din Un­garia, „întrucât dușmanii­­ puterii populare au fost nevoiți să se împace cu gîndul că nu-și pot a­­tinge scopurile politice, a spus Dobi, ei au mai continuat un timp politica de greve numai cu intenția de a provoca pagube. Din păcate, în această mișcare au a­­juns pe primul plan foarte mulți oameni de dreapta lipsiți de răs­pundere sau ostili socialismului“. Dobi a declarat că este necesar să fie îndreptate greșelile comise pe timpul lui Rákos­i-Gerő în do­meniul dezvoltării formelor coo­peratiste ale agriculturii. Deplas­îndu-se la sate, unii scriitori, ziariști și­ alți oameni cu capete înfierbîntate, au în­demnat pe țărani la grevă, a spus Dobi. Dar ni­căieri în țară nu s-a a ajuns la greve țără­nești, așa cum ar fi dorit agen­­ții contrarevoluției. Culegerea recoltei, lucrările de arătură și însămînțările s-au efectuat pre­tutindeni cu grijă. O bună lecție pentru toți a fost și faptul că sistemul cooperatist s-a dovedit a fi în general mai trai­nic decît credeau mulți. Guvernul revoluționar mun­­ciitoresc-țărănesc a dat un ajutor grabnic țărănimii, luînd o serie de hotărîri. Construim socialismul atît la orașe cît și la sate. Cooperativi­­­zarea este una din formele con­struirii socialismului la sate. Puterea muncitorilor și țăranilor va continua să sprijine coopera­tivele care au rămas și pe cele ce se vor constitui pe viitor. De aceea rog pe membrii cooperati­velor să muncească cu încredere, să aibă încredere în viitor și să fie încredințați că în caz de ne­voie vor primi din partea statului tot sprijinul. In încheiere, István Dobi a spus: Aș dori să vorbesc pe scurt de acei care în aceste zile înfier­bîntate au părăsit Ungaria. După unii din ei ar fi greu să vărsăm lacrimi, iar țările care i-au primit nu vor avea motive să se bucure de pe urma prezen­ței lor. Unii din ei au venit din Apus pentru a face contrarevolu­ție. Alții au comis în patrie cri­me grele și au părăsit-o pentru a scăpa de pedeapsa meritată. O altă categorie de oameni care au plecat și pe care de ase­menea nu-i regretăm n-au consi­derat niciodată țara noastră cu adevărat patria lor, iar după răs­turnarea orînduirii capitaliste, cu atît mai puțin. Rechem în patrie pe acei care au fost cuprinși de febra pribe­giei, care au fost luați de furtu­nă și care și-au revenit atunci cînd s-au pomenit în străinătate, nenorociți pe pămînt străin. Rechem cu dragoste pe acești oameni să vină înapoi. Inapoia­­ți-vă în patrie și munciți îm­preună cu noi pentru fericirea patriei noastre și a poporului nostru. In această țară nu pot să se mai întoarcă niciodată meto­dele politicii inumane­ de violen­ță. Se vor potoli suferințele, se vor liniști oamenii și vom începe să muncim. Viața noastră va fi așa cum o vom face noi înșine. Vom construi socialismul în prietenie cu țările socialiste ve­cine și în prietenie cu țările oc­cidentale, cu toți aceia care vor primi prietenia noastră pe baza egalității în drepturi. reg. „eio­CA“ Baia Mare în Irak continuă grevele și demonstrațiile - ciocniri sîngeroasa întra participanții la demonstrații și poliție - Decretarea stării d­e asediu - Guvernul irakian a cerut intervenția trupelor turcești c­are sau semnat manifeste în care se cere demisia guvernului­ lui Nuri Said. BEIRUT 2 (Agerpres). — Du­nească ordinul primului ministru poziție, precum și șefi religioși pă cum se anunță din Bagdad, în Irak continuă să aibă loci gre­ve­ și demonstrații populare Partidele politice de opoziție cer imediata destituire a lui Nuri S Said — protejatul englezilor — din funcția de prim-ministru. In mai multe locuri s-au produs cioc­niri sîngeroase între poliție și participanții la demonstrații. După cum anunță ziarele liba­neze, la 1 decembrie regele Ira­kului, Feisal, a declarat starea de asediu în întreaga țară. BEIRUT 3 (Agerpres).­­ Du­pă cum relatează ziarul „Al-A­h­­bar“ cu toate că în Irak a fost decretată stare de asediu grevele și demonstrațiile continuă. Ziarul subliniază că partici­panții la demonstrații și greve au hotarît să nu înceteze lupta pînă ce actualul prim-ministru, Nuri Said, nu v­a fi înlăturat de la putere și Irakul nu va ieși ,în pactul militar de la Bagdad. DAMASC 3 (Agerpres). — Po­trivit relatărilor presei, în semn de protest împotriva pro-imperialiste a lui Nuri politicii Said, soldații și ofițerii din unitățile militare irakiene staționate în Iordania au refuzat că încop"­de a se întoarce de urgență în Irak. Ei au declarat că „preferă să rămînă în Iordania și să lup­te cot la cot cu trupele siriene și iordaniene pentru cauzia dreap­tă a națiunii arabe“. După cum se arată în cercurile bine informate, situația politică internă a Irakului continuă să fie încordată. Deoarece unități mi­litare irakiene se pronunță îm­preună cu poporul pentru răstur­narea guvernului Nuri Said și pentru retragerea Irakului din pactul de la Bagdad, Nuri Said a cerut guvernului turc să trimită trupe turcești în Irak pentru re­primarea acțiunilor populare, in aceste cercuri se afirmă că în Irak, au și fost trimise două ba­talioane de trupe turcești. BAGDAD 3 (Agerpres).­­ A­­genția M.E.N. anunță că autori­tățile irakiene au ordonat aresta­rea a numeroși ofițeri de aviație care au refuzat, să dea dispoziții pentru aprovizionarea cu benzină a avioanelor britanice de la baza din Habbaniya, în cursul agresiu­nii anglo-franceze împotriva E­­giptului. De asemenea au f­ost arestați numeroși lideri din o­Bila Mare, Vl­ila Victoriei ar. I­telefon­ 406, iar Abon­ >­neurile »e tac la ofi­ci­ile poștale, tariurii poștali si mluzon, vouuntați din in­trepr iuderi și instituții. Tiparul: Intregi« S-a terminat evacuarea trupelor franceze de pe teritoriul Libiei '"RIPOLI 2 (Agerpres). — Du­pă cum anunță ziarele libiene, în conformitate cu tratatul dintre Franța și Libia, la 1 decembrie în provincia Fezzan a avut loc ceremonia predării bazelor mili­tare franceze către armata libiia­­nă. Odată cu predarea către Libia a bazelor militare franceze s-a terminat evacuarea trupelor fran­ceze de pe teritoriul Libiei. TRIPOLI­S (Agerpres).­­ Referindu-se la acțiunile forțelor armate franceze care au distrus toate instalațiile de pe bazele lor militare din Libia, ziarul­ „Al- Raid“ scrie: „Franța ne-a învățat să nu ne surprindă prin samavol­niciile pe care le săvîrșește. Astăzi Franța a săvîrșit la Fezzan un act de sinucidere, încă o pagină neagră a fost înscrisă în istoria „eroismului“ militar­iștilor fran­cezi. Declarația F. D. I. F. BERLIN 3 (Agerpres). — Fe­derația Democrată Internațională a Femeilor a dat publicității o de­clarație în care, în numele femei­lor din întreaga lume, își expri­mă neliniștea în legătură cu eve­nimentele din ultima vreme Ata­cul împotriva Egiptului, se spune printre altele în declarație, în ur­ma căruia în regiunea Mării Me­­diterane a izbucnit un primejdios focar de război, evenimentele dra­matice din Ungaria care amenin­țau să genereze noi conflicte în centrul Europei, precum și cam­pania propagandistică dăunătoa­re, ar putea reînvia atmosfer­a „războiului rece“ și să împingă din nou omenirea într-un război mondial. Federația Democrată Interna­țională a Femeilor, care din mo­mentul creării sale se pronunță cu fermitate pentru înțelegere re­ciprocă și prietenie și care și-a propus drept una din sarc­inU cele mai importante apărarea pă­cii, cheamă femeile ,să-și întă­rească unitatea și v'glența în lupta împotriva oricăror încercări de scindare. In acest scop, se spune în con­tinuare în declarație: F.D.I.F. cere luarea unor măsuri concrete și imediate, avînd drept scop limi­tarea armamentelor și interzice­rea armelor de exterminare în masă ca prim pas pe calea spre o dezarmare generală. Ea se pro­nunță din nou împotriva politicii blocurilor militare care face ca pe teritoriile diferitelor state să staționeze trupe străine și să existe baze militare. F.D.I.F. sprijină propunerea gu­vernului elvețian cu privire la o întîlnire a șefilor guvernelor Sta­telor Unite, Uniunii Sovietice, Angliei, Franței și Indiei și își exprimă dorința ca această întîl­nire să ducă la slăbirea încordă­rii în întreaga lume. Ea cheamă organizațiile naționale să lupte și mai intens pentru înfăptuirea grabnică și deplină a acestor ce­reri, pentru a se asigura o pace trainici și privini, ca fiecare fe­meie, fiecare mamă să poată privi cu încredine în viitor. i­­esajul ministrului de Externe ad-interim către secretarul general al O. N. U. NEW YORK­­ (Agerpres). Secretariatul O.N.U. a dat publicității următorul mesaj a­­dresat la 3 decembrie de István Sebes, ministru ad-interim al Afacerilor Externe al R. P. Un­gare, secretarului general al O.N.U., Hammarskjoeld: „In legătură cu tratativele ca­re au avut loc între excelența voastră și dl. Imre Horvath, mi­nistrul Afacerilor Externe și de­legaț la O.N.U. al guvernului revoluționar al Republicii muncitoresc-țărănesc Populare Ungare, v­ez onoarea să vă comunic în numele guvernului ungar urmă­toarele: 1. Guvernul ungar își menține punctul de vedere că evenimen­tele care au avut loc în Ungaria după 23 octombrie 1956 constituie o chestiune exclusiv internă a Ungariei și nu intră în competin­­ța nici unei organizații interna­ționale, inclusiv Organizația Națiunilor Unite. De aceea, gu­vernul ungar consideră ca și îna­inte că autorizarea observatori­lor O.N.U. de a intra pe teritoriul Ungariei ar încălca suveranitatea Ungariei și ar fi în contradicția cu principiile Cartei O.N.U. 2. La mijlocul lunii noiembrie 1956, excelența voastră a decla­­rat că in legătură cu călătoria pe care o întreprindeți în Egipt ați dori să vă intilniți cu repre­zentanții guvernului ungar la Roma sau la Budapesta. Călăuzindu-se de dorința ca excelența voastră să primească personal informații satisfăcătoa­re cu privire la situația din Un­garia, guvernul ungar este pus ca și înainte, după cum dis­am mai declarat ca un reprezentant al său să înceapă neîntârziat convorbiri cu excelența voastră la Roma sau la New York. Pentru a da excelenței voastre posibili­tatea de a duce tratative directe cu guvernul ungar, guvernul re­voluționar muncitoresc-țărănesc al Republicii Populare Ungare este dispus să salute pe excelența voastră la Budapesta mai tirziu, cînd aceasta va conveni celor două părți. Folosesc acest prilej pentru a asigura din nou pe excelența voastră de profundul meu res­pect. István Sebes, ministrul ad-in­terim al Afacerilor­ Externe al R. P. Ungare", r y

Next