Pentru Socialism, februarie 1957 (Anul 8, nr. 956-980)
1957-02-01 / nr. 956
fit F1— PENTRU SOCIALISM MI-AU POVESTIT OȘENII Satul Aliceni. Un sat cu case puține, felurite, cu temelii ce răsar ca din străfundurile pămintului... Mă plimbam alene pe ulițele ninse ale acestui sat, în care n-a existat școală pînă acum, în anii puterii populare. Despre acest fapt povestesc toți sătenii. Povestesc mai ales cei care au contribuit mai mult la ridicarea noii școli: Gheorghe Doroș, Petru Boroș, Ion Bura... Da, Ion Bura, comunistul Ion Bura povestește despre multe lucruri, care s-au petrecut in cei 55 de ani din viața sa. Cînd își aduce aminte de toate cîte au fost se întunecă la față, apoi zîmbește. Zimbește și începe să reînvie momente trăite de el. Altă dată, pe cînd era și el mai tînăr și se apropiau alegerile venea uneori în sat o colecție întreagă de bunoși, demagogi, dir. toate partidele de pe atunci, liberali, țărăniști, vaidiști, cuziști, și dracu-i mai știe... — ...Acestea se petreceau prin 1927. Sunt de atunci vreo 30 de ani... Veneau țărăniștii și strigau pe toate glasurele: — Vom repara drumurile și vom face poduri!... Iar oamenii rîdeau. — Dar n-avem văi și rîuri peste care să faceți poduri! — Vom tăia și văi! De altă parte te asurzeau licheluțele liberate Cu vocea mieroasă: — Oameni buni, votați-ne pe noi că vă vom clădi școală și vom lumina satul, iar vaidiștii mai șmecheri promiteau fățarnici arătînd damigeana cu țuică: — Pe noi să ne votați că vă vom da pămînt și de toate... Toți făgăduiau, dar nici unul nu făcea nimic. Oamenii mergeau să voteze la Bixad. Acolo se întîlneau cu oșenii din Boinești, Cămîrzana, Trip, Tîrșolț, Bixad, Lechința, Călinești. Se întîlneau cu jandarmii și cetele de bătăuși. Și se mai întîlnea Ion Bura cu Alexandru Someșan din Călinești, ori cu alții. Se întîlneau și ferindu-se de ciomăgeală făceau haz de necaz: — Nu ne dau școli și pămînturi dar ne dau bătăuși.... Și ne-or da ăștia... numai să avem spate bun, să le biruim pe toate cite ni le-or da... Toate acestea se petreceau prin 1927. Se petreceau acum vreo treizeci de ani. Și Ion Bura din Aliceni, ori Al. Someșan din Călinești, le povestesc la casele alegătorului din comună. Le povestesc tinerilor care votează pentru prima oară. — Tufărie, văd că ești cu mirele lingă tine. Ascultă încoace, pe vremea cînd aveam și eu 18 ani ca tine, f^ele și femeile n-aveau drept de vot. N-aveau drept să se amestece în treburile țării, îi spune Mariei Maria, At. Someșan din Călinești. Iar dincolo, la Aliceni, satul fără școală în trecut, se aude vocea lui Ion Bura, povestind tinărului lui vecin Ion Mic a lui Ștefan: — Pâmîntul și puterea ni le-au dat partidul. Cu ajutorul lui și al guvernului ne-am făcut și școală în sat... Acum ni s-au șters și cotele și este candidat unul ca noi: Ion Zimbru... Pe Ion Zimbru din Turț îl cunosc alicenii. Cu mulți e prieten. Unii îl cunosc de la întîlnire, alții îi cunosc familia, mai ales că Irina, o fată din familia lui Zimbru, e măritată la Aliceni. Ii cunosc omenia, cinstea și hotărîrea lui Ion Zimbru, țăran cu gospodărie individuală, candidat al vremii noastre în alegerile pentru Marea Adunare Națională. Ii cunosc și alicenii și cei din Călinești și sînt hotărîți să-i dea votul. Toate acestea mi le-au povestit oșenii acum, în preajma alegerilor... , Și anii au trecut s-au dus... Țara Oașului. Din rândurile locuitorilor săi nici unul măcar n-i a suit treptele parlamentului țării și în afară de cîțiva oșeni, pe care aproape că-i putem număra pe degetele de la mîtai, nici un altul nu a mai reușit să iasă cărturar. Toți au rămas lucrători cu sapa pe pământurile bogătanilor. Lucrau pămîntul cu caznă și tot flămînzi și goi erau, secerați de boli, fiindcă în străvechea Țară a Oașului medicii eraui atît de rari, iar să plătești spitalul trebuia să vinzi vaca din jug, dacă o aveai. In Oaș găseai doar oameni cu neștiință de carte Cni roși de boli care-i doborau; oameni buni la munci grele, răbdători la dureri și răzbunători la beție. Atîta tot. Cu fiecare an ce-și flutura zborul, numărul celor care nu știau silabisi slovele alfabetului creștea. Intr-o comună mare ca Negreștii, în 1931 abia găseai 4 dăscăliși anii au trecut... Oșenii au învățat să scrie și să citească. In anii puterii populare numai în comuna Negrești s-a ridicat o școală medie, un internat nou, funcționează azi aci 24 de învățători și 1 ° profesori. oșenii se mandresc cu spitalul nou cu trei etaje și cu cei peste de intelectuali ieșiți din rîndurile celor care pe vremuri beau din greu pe pămîntul trai altora. Și anii au trecut, ș-i au dus... S-au dus anii și Școala medie din Negrești a dat țării prima promoție de absolvenți. Alți peste 870 de elevi din aceeași școală sorbind lumina cărților, suie clasă cu clasă spre un mîine luminos și fericit. Copii din neam sărac și trudit de oșeni, cum sînt Vasilie Barinde, Gheorghe Ijak, Vasile Rusu, Valer Rusu și mulți alții, învață în facultăți și politehnici, și curînd se vor întoarce în ținutul lor profesori, ingineri ori medici. Și anii trec, se duc... Trec anii însemnînd în paginile noii lor istorii peste 850 de intelectuali ridicați în anii regimului democrat-popular din seminția Oașului. Petru Oros este primul inginer agronom pe care l-a dat Oașul. In comuna Orașu Nou, la punctul agricol, a făcut împreună cu renii ce urmează cursurile agrozootehnice, peste 150 de probe de germinație. Gheorghe Buș, Bab Ambruș, Vasile Neamțu și încă alți vreo 50 au urmărit o vară întreagă cît de mîndru crește griul însămînțat în rînduri încrucișate pe lotul demonstrativ, cît de viguros este porumbul însămînțat în cuiburi așezate în pătrat și cum leagă rod bogat pădurea de porumb hibrid. Au urmărit, apoi au venit la inginerul ridicat din neamul lor și i-au cerut ajutor să-și lucreze și ei la fel pămîntul, să semene porumb hibrid, ori grîu în rînduri încrucișate... ★ Oșeni ca Petru Man din Vama și ca soție-sa au adus pe lume 8 flăcăi și fetele. Vremurile de ieri îi ridicau în fața lui trudită, marea problemă, cum o să-i hrănești? Vremurile de azi îi ridică în ță problema arzătoare care frămîntă mii și mii de oameni ai muncii de pe ogoare, care sînt școlile pe care vrei să le urmeze flăcăii și fetele tale? Una din fetele tale a și ajuns învățătoare în sat, pe care din drumurile ce le sînt larg deschise lazi, vor păși ceilalți copii? Țara Oașului de azi ș-i a trezit la viață; mintea oșanului a început să judece altfel lumea și viața, să croiască planuri și sa făurească visuri. Ochii lui mari, întrebători și tulburi s-au limpezit; în ei citești dragostea de viață, încrederea în viitorul pe care omenii, urmînd drumul arătat de partid, alături de întregul popor muncitor, și-l clădesc tot mai fericit. Și anii trec, te duc mereu înainte, spre noi înfăptuiri... Oșenii înving azi o greutate, mîine alba, pășesc din an în ian înainte, mereu înainte, spre o viață tot mai îmbelșugată, spre o Țară a Oașului bogată, cu livezi roditoare, cu lanuri care poartă rodul greu, rezultat al aplicării regulilor agrotehnice, al cuceririlor științei. Petru Oros, inginer agronom din comuna Orașul Nou Man Ana învățătoare din comuna Vama OOOOOOOÓOOOOOOOOOOOO*^ In anii puterii populare în raionul Oaș, s-au construit numeroase școli. In fiecare sat și comună copiii învață carte. Pe lîngă multe din aceste școli funcționează internate. Numai în ultimii ani ai puterii populare în cuprinsul raionului s-au construit șase noi internate. IN FOTOGRAFIE: Internatul Școlii de 10 ani din comuna Negrești, în care sunt găzduiți în cele mai bune condiții aproape 100 de elevi. Școli și internate WWWWWWO ZOQQQQOQOQWi Comuna întâmpină alegerile Dacă în aceste zile de sfîrșit de ianuarie străbați Țara Oașului în lung și în lat, peste tot, în fiecare ori cătun comună, sat întîlnești acea atmosferă caracteristică ajunului de mare sărbătoare, întreg Oașul se pregătește de sărbătoarea alegerilor. Comuna Ghetița Mică și oamenii ei spre pildă, s-au pregătit și ei îndelung ca să întîmpine în chip sărbătoresc ziua de 3 februarie. Zi de zi, încă din zori, tulul în gospodării lafrunte cu candidatul de partid Grigore Rusu, Iacob Bura, Ion Zaha și mulți alții prind vitele ori caii la sania încărcată cu bălegar și o pornesc spre cîmp. Din comună pînă întreaga acum au fost duse la cîmp aproape 4.000 de sănii de bălegar... Și săniile, în zvon de zurgălăi, lunecă mereu spre cîmpul întins, în timp ce în comună cîntă prin oțelul nicoviarelor din fierării. Peste 90 la sută din unelte au fost deja reparate... Oamenii croiesc planuri și căi spre un nou fel de viață. Țăranii muncitori Ilie Nichituț, Toderaș Vasile, Nicolae Bura, Ion Pop și încă vreo 20 au făcut cereri să fie primiți în întovărășirea agrozootehnică „Zorii Socialismului“ din sat. Odată cu căderea fiecărei seri, după o zi de muncă flăcăi și fete se adună la școală. Se întîlnesc aici cei din cor, cei din presă și cei din echipa de dansuri. Se umple școala și încep repetițiile pentru programul ce-l pregătesc pentru alegeri. Coriștii se despart de ori de cei dansatori, care iau roluri în piesă... Seara se scufundă mereu în noapte și cel ce trece prin dreptul școlii -aude doar glas de cor, tropot de dans încins și din cînd în cînd cîte-o strigătură: Țuc-o măi pe lelița! N-i aștepta să zică ea, Care-ar zice, i rușine, Dac-o tuci îi pare bine! După cîteva bătăi de picior și șuierături scurte răsună și alte chiuituri. Cel ce n-are dor pe [vale Nu ști luna cum ră[siare Nici noaptea cît îi de ]mare!... Repetițiile continuă, și în tăcerea nopții parcă toată comuna se pregătește de alegeri, ascultă atentă, mîndră de pregătirile ce se fac în vederea alegerilor de deputați în Marea Adunare Națională. Prin ce a fost vestită comuna Turț acum 20 de ani Acum douăzeci de ani, comuna Turț număra aproximativ cinci mii de suflete și era vestită prin: țuică de cincizeci și cinci—șaizeci de „focuri“, prin cei vreo patru mii și cîteva sute de neștiutori de carte, prin bătăile fără de care nu trecea nici o sărbătoare. Oamenii se tăiau între ei în trei împrejurări: îin sărbători — la beție și la alegeri. Se tăiau la alegeri pentru că și acolo se îmbătau și erau ațîțați la bătaie. Turțanii votau pe atunci la Halmeu. Votau la 18 kilometri depărtare de sat, drum pe care-l străbăteau pe jos. Acolo se întîlneau cu oșeni din alte dimprejur și așteptau cîte o sate zi și o noapte să le vină rîndul să voteze. In răstimp, ca la circ, liberali se urcau pe cîte un butoi și începeau să urle cît îi ținea gura: — Votați cu noi, că vă vom da case, păduri, pășuni, pămînt... De altă parte, oamenii țărăniștilor țipau: — Minciuni... Liberalii-s Bihari! Noi, așa și pe dincolo... Vorbitorii erau păziți de țăndări și bătăuși. Oamenii însă nu-i ascultau fiindcă fuseseră mințiți de atîtea ori de aceiași liberali, țărăniști sau alți politicieni burghezi; unii mai mari tîlhari decît ceilalți. Pe urmă, mergeau oșenii să-și înece necazul, ■ durerea și mînia în țuică. Se duceau să bea vestita sumă de Turț, șaizeci de de cinzeci și cinci— „focuri"... Turțeanul flămând, ostenit, își scălda mintea în negura beției, pînă ce i se părea că toată lumea se clatină, iar cînd simțea pe spate bota ciomăgașului electoral scotea cuțitul. El știa una și bună: pe cel ce-ți face rău trebuie să-l mintui de pe lume. Aceasta era lege pentru turteanul analfabet, care nu ajungea să slovenească literele deoarece pentru cinci mii de săteni din Turț existau numai trei săli de clasă și șapte cadre didactice, învațau a scrie și a citi doar cîțiva, iar restul mureau tot, atît de „luminați“ cum se nășteau, iar generația care urma, ducea prin vreme mai departe aceeași faimă: faima țuicii de Turț, a neștiinței de carte și a bătăilor ce sfîrșeiau cu omoruri... și prin ce-i vestită azi Fraimia Juicii de Turț a trecut demult hotarele regiunii Baia Mare. Locuitorii Turțului sînt și ei cunoscuți azi, pînă departe, peste hotarele regiunii, dar nu pentru beții, neștiință de carte, ori bătăi cu omoruri, ci pentru hărnicia lor, care în anii puterii populare i-a dus din bine în mai bine... Sînt vestiți pentru că azi cei patru mii și cîteva sute de oameni analfabeți pe vremuri, știu carte. Azi în sat sînt 8 școli cu 26 de învățători. Horiie, țîpuriturile, jocurile și petrecerile celor din Turț au fost răspîndite în regiune cu prilejul concursurilor artiștilor amatori. Petrecerile ce se terminau cu omor au rămas de domeniul amintirilor; nimeni nu-și aduce aminte să se fi întîmplat așa ceva în ultimii 5—10 ani, își amintesc în schimb tirul anilor în care au muncit cei 26 de învățători, își amintesc cei doisprezece ani de muncă de lămurire dusă de organizațiile de partid și UTM... E vestită comuna Turț azi nu numai prin țuica de cincizeci și cinci—șaizeci de „focuri“, ci și prin cele aproape patru sute de case noi, șuri și grajduri construite în ultimii ani, prin electrificarea comunei, prin zecile de aparate de radio din casele celor din Turț. Unele harnice gospodine și-au cumpărat mașini de cusut, magazinul universal din sat este încărcat de mărfuri. Despre toate acestea povestesc acum în prag de alegeri foștii țărani săraci, lipiți pămîntului. Povestesc despre oase noi Vasile Buhai, Ion Lucuț Pîrdie, Grigor Ugleanu, Vasile Hamza și mulți alții. E vestită comuna Turț și prin gospodari ca Ion Zimbru, candidat al F.D.P., a cărui fotografie se poate vedea lipită cu grijă pe geamurile caselor din comună. E doar tovarășul lor de muncă și de gînduri, prin el țara îi va cunoaște și mai bine decit pînă acum. Ii va cunoaște prin noi și mărețe înfăptuiri, mai strălucitoare "decît cele de pînă acum. Pentru viața asta nouă pe care o trăiesc, pentru realizarea planurilor de viitor, alături de cei mai în vîrstă, un nou contingent de peste 250 flăcăi și fete, printre care Maria Lucuț aui Nicoară, Vasile Buhai, Ana Bota, Ileana Oprea... votează acum pentru prima dată... Această faimă o va duce spre vremea viitoare generația contemporană a Turțului, această faimă va răsfringe mîndrie pe fața turdeanului în ziua votării candidatului F.D.P., în ziua de 3 februarie din anul puterii populare 1957... Maria Lucuț a lui Nicoară, este una din cei peste 250 de tinere și tineri din comuna Turț, care votează pentru prima oară. Deunăzi a fost pe la casa alegătorului și după ce a cerut să i se explice tehnica votării, a rugat agitatorul de serviciu să-i dea o fotografie a candidatului F.D.P. Ion Zimbru, țăran muncitor din comuna lor. Pe urmă s-a grăbit spre casă. A așezat cu grijă în fereastră fotografia candidatului. Un flăcău care tocmai trecea în lungul uliței îmbrăcat și el în straie de sărbătoare a surprins-o. — Te fălești cu candidatul nostru Mărie? — o întrebă flăcăul. —Cum să nu mă fălesc cu ei Vasile, că doar primul meu vot îl voi da omului din satul nostru. Apoi între cei doi tineri s-a legat o discuție puțin obișnuită. Cum să facă ca cei din secția de votare să nu observe că ei votează pentru prima oară. Trebuie să știe cum să între în cabina de votare, cum să voteze pe candidatul lor și încă alte lucruri pe care orice alegător trebuie să le cunoască, . Vineri, 1 februarie 1957 ..1——........................ tti 11 - De la oșeni adunate în multe sate din raionul Oaș, în anii cînd la cîrma țării se perindau ca și ciupercile partidele burghezo-moșierești, nu existau școli. Așa au fost satele: Coca, Aliceni, Șirlău, Pășunea Mare și altele. In anii puterii noastre populare, în aceste sate au fost construite școli noi, cu săli de clasa spațioase, înzestrate cu materialul didactic necesar și care asigură bune condiții de învățămînt pentru copiii lor de vîrstă școlară. ★ In intimii doi ani, peste 30 de oșeni din Tarna Mare și-au cumpărat aparate de radio. In cinstea alegerilor de deputați în Marea Adunare Națională, comuna a fost radioficată. In lungul ulițelor noile difuzoare revarsă melodii plăcute și aduc vești de pe întreg cuprinsul țării și al globului. ★ In trecut în tot raionul Oaș exista un singur tehnician agricol In prezent, la fiecare punct agrcol din cele 16 comune își desfășoară activitatea numeroși ingineri și tehnicieni. In cinstea alegerilor, comuna Turulung a terminat repararea uneltelor și transportul îngrășămintelor naturale la cîmp. Numeroși țărani muncitori printre care Andrei Baizăr, Andrei Gheng, Petru Lazăr, Ștefan Popovici și alții, au contractat cu statul 150 vite. Alți peste 200 de țărani muncitori au contractat cu cooperativele peste 10 vagoane de căpșuni. • * Colectiviștii din Drăgușeni, au primit și discutat cu multă însuflețire rezoluția plenarei C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956, privind desființarea sistemului cotelor obligatorii la majoritatea produselor agricole. Pentru a contribui și ei la formarea fondului centralizat al statului, colectiviștii au contractat cu 15 la sută mai multe cereale decît le-a fost cota obligatorie în anul 1956. De asemenea, gospodăria colectivă „Drum nou“ din Turulung a contractat cu statul un vagon de grîu, 2 vagoane de cartofi și însemnate cantități de porumb și alte cereale. * Pentru aprovizionarea din belșug a oșenilor cu mărfuri și pentru întărirea și dezvoltarea legaturilor dintre oraș și sat, pe cuprinsul raionului Oaș funcționează 92 de unități cooperatiste, bine aprovizionate cu mărfuri mult căutate prin părțile locului. * La inițiativa deputatului comunal Carol Kovács, 150 de țărani muncitori din Orașu Nou, printre care Ion Erdei, Bartoș Adalbert, Balint Bak și alții, au transportat pe drumurile comunei prin muncă voluntară aproape 200 metri cubi de nisip și pietriș. ( ★ Văzînd că gospodăria colectivă „Tudor Vladimirescu“ a obținut li medie cu 200 kg de grîu mai mult la fiecare hectar, peste 35 țărani muncitori din Tîrșolț, în frunte cu mijlocașii Dumitru Huje, Gheorghe Paul, Vasile Bura și alții, s-au înscris și frecventează cursul agrozootehnic. Temele lecțiilor ce se predau au fost întocmite la propunerea lor. Pînă în prezent, tehnicianul agricol Bud Viorel a predat lecțiile „Lucrările solului“, „Sămîiița și semănatul“, „Tăierile de formare a coroanei la pomi“, „Plantarea pomilor“, etc. a pomi * 1 . La propunerile a numeroși alegători, s-a început munca de electrificare a comunei Vama. In zilele acestea s-a terminat transportul celor peste 70 de stílpi.In prezent se lucrează intens la ridicarea acestora. Curentul electric va fi furnizat de motorul de 70 cat pini tere primit de curînd. * / In Gherța Mică, 74 de familii s-au unit nu de mult în întovărășirea zootehnică „Zorile socialismului“. Acum o săptămînă, ei au făcut un împrumut la bancă cumpărîndu-și cu bani 70 de oi merinos. Văzînd frumoasele perspective de dezvoltare ale întovărășirii, încă 26 de familii printre care cele ale lui Vasile Toderaș a lui Mihai, Grigor Nichituț, Nicolae Bura, Iob Pop și altele, și-au făcut cereri pentru a fi primiți în sînul întovărășiților* Pagină redactată de I. Buda Foto: I. Andrew WWWVSAiWSIMCJfl MzflRE Ninge peste toată țara mea. Ninge domol și bogat peste străvechea și mîndra Țară a Oașului. Cad fulgi mari și deși peste cele 16 comune înconjurate jur împrejur de munți cu piscuri pierdute în zarea sură. Se îmbracă întinsele livezi de ale Turțului în straie albe pruni de nea, case noi, moderne, cu geamuri mari și coșuri înalte ce răsuflă lin și leneș spre înălțimi cu rare fuioare de fum alburiu. Pe străvechiul pămînt al Oașului trei mii de case noi și peste nouăzeci de magazine, își profilează conturul în zări, treizeci de lăcașuri de cultură cu peste patruzeci de biblioteci adapă minți și inimi la izvorul științei din adîncul căreia izvorăște puterea noastră. Bolile care înainte secerau vieți în floarea vîrstei, și-au găsit vindecarea în cele unsprezece dispensare. Mamele oșence dau viață generației de mîine, în case de naștere... E lung și măreț șiragul comorilor revărsate de anii noștri peste pămîntul Țării Oașului. In sute de case și-n lungul sutelor de ulițe, difuzorul ori radioul revarsă melodîi și aduce vești despre cele c se-ntîmplă în toate colțurile pămîntului. In șapte comune, oșt nii au suflat pentru vecie în spați și au răsucit cu mîna laahărul, pentru ca nou și vechile case să-și potolească sttea de lumină sorbind prin cîbiuri întinse curentul Oameni din seminția electric. Cașnli treziți la viață, au fost propus candidați în alegerile pentru sfatul țării, ca să vegheze de acol asupra țarinii și rodului, pra școlilor și copiilor, asupra a și tot ce se va înfăptui.... Ar trebui multe pagini și multă cerneală spre a înmănunchea în aceste slove de istorie contemporană atîtea înfăptuiri. In acest urcuș al vremii încărcat de rod bogat, străvechiu pămînt al Țării Oașului primenit în straie cu flori de nea, oameni cu păr cărunt dar plini d un dor avîntat de viață, flăcăruți și mindre fete, îți trimit un Partid Muncitoresc, în nesfîrșit, țării sărbătoare, fierbintele loi salut! -----------------------------------------^Wvwvvwwvwvvvvvvnaaaa vvvvvvvvvv«