Pentru Socialism, februarie 1958 (Anul 9, nr. 1265-1288)

1958-02-01 / nr. 1265

) ANALIZA CONTRACTULUI COLECTIV LA G.A.S. SATULUNG Prin înfăptuirea angajament­­elor înscrise în contractul co­lectiv, an de an se contribuie la îmbunătățirea condițiilor de lu­cru și de trai ale muncitorilor, tehnicienilor din gospodăria de stat Satulung. In cursul anului 1957 sarcina îndeplinirii obiectivelor prevă­zute în contractul colectiv, a fost privită cu mult simț de răspun­dere din partea conducerii ad­ministrative și comitetul de în­treprindere al gospodăriei. Ca obiective principale, au constituit realizarea și depășirea Indicilor planului de producție, aplicarea noului sistem de sala­rizare, asigurarea condițiilor de muncă, întărirea vieții culturale. In lupta pentru creșterea pro­ducției vegetale și animale, la începutul anului, comitetul de întreprindere a antrenat în în­trecere socialistă întregul per­sonal al gospodăriei, iar rezul­tatele obținute în procesul de producție au fost analizate pe­riodic în ședințele de producție și în consfătuirile grupelor sin­dicale.­­ In urma muncii depuse de muncitorii gospodăriei, produc­ția globală s-a realizat la toate sectoarele de activitate într-un una din preocupările de sea­mă ale conducerii administrati­ve a constituit-o introducerea unor mici mecanizări pentru u­­șurarea muncii fizice. Astfel, în cursul anului 1957 atelierul de reparații a fost dotat cu un pod rulant. Pentru încercarea pom­pelor de injecție a tractoarelor S-a pus în funcție bancul de . In cursul anului 1957 s-a asi­gurat funcționarea permanentă a cantinei și a magaziei de ali­mente. Comitetul de întreprin­dere s-a îngrijit ca muncitorii care locuiesc în locuințele gospo­dăriei să primească loturi pen­tru grădini de zarzavaturi. La fel s-au făcut reparații capitale la un număr de 6 locuințe mun­citorești ale gospodăriei. Un număr de 25 de salariați au be­neficiat de bilete de odihnă și de tratament medical în sana­torii balneo-climaterice. De a­­semenea 5 copii ai muncitorilor au petrecut vacanța în tabere de copii, u­n procent de 99,2 la sută. La producția vegetală, cum este cul­tura griului și a secarei, anga­­­­jamentul luat în contractul co­lectiv a fost depășit cu 11 tone, la producerea de vin altoi cu 8.300 litri etc. In sectorul zoo­tehnic s-a luat angajamentul de a se produce peste plan 170 hectolitri lapte de vacă, au fost realizați 313 hectolitri peste plan. Concomitent cu creșterea pro­ducției vegetale și a celei ani­male, a crescut și productivita­tea muncii. Astfel, în sectorul mecanic a sporit cu 11 la sută, în sectorul zootehnic cu 6 la su­tă, iar în ramura pomicolă cu 4 la sută. Aceste rezultate sunt obținute în urma aplicării no­ului sistem de salarizare, orga­nizarea mai minuțioasă a pro­cesului de producție și ridica­rea cunoștințelor profesionale ale muncitorilor din diferite ra­muri de producție. In cursul anului 1957, se con­stată reducerea prețului de cost la unele produse agricole. Ast­fel, la tona de struguri s-a rea­lizat o economie de 35 la sută față de angajament, la cultura orzului și a ovăzului, economia este de 4,8 la sută față de anga­jamentul luat, probă. La fel gospodăria a fost dotată cu un strung de fier, bormașină electrică etc. Tot în cursul anului, s-au dat în folo­sință noile remize construite pentru adăpostirea mașinilor și a tractoarelor. Mici mecanizări s-au introdus și pentru pregă­tirea hranei animalelor, tran­sportul bălegarului, etc. In culturalizarea maselor s-au folosit diferite metode educati­ve. Astfel, în tot cursul anului funcționează colțul roșu unde salariații pot petrece timpul li­ber, citind ziare, cărți, la jo­curi distractive și ascultarea u­­nor conferințe cu caracter poli­tic și științific. Comitetul de întreprindere a organizat brigada artistică de a­­gitație, care în cursul anului trecut a prezentat 25 de manifes­tații culturale. De asemenea a luat ființă de curînd o orchestră compusă din 6 persoane. Dar să nu trecem nici peste lipsuri Darea de seamă cit și discu­țiile purtate asupra analizei con­tractului colectiv au scos in e­­vidență și unele lipsuri care mai domină în cadrul gospodăriei de stat Satulung. Astfel, la culturile furajere producția în anul 1957 a fost sub nivelul planificat . Cauza: conducerea administrativă nu a acordat atenția cuvenită apli­cării complexului de reguli agro­tehnice și îngrășarea acestor su­prafețe cu îngrășăminte natu­rale și chimice, lăsînd aceste culturi pe planul doi. Acestui fapt i se datorește producția scăzută obținută la lucernă, fin porumb, siloz, la culturile legu­micole etc. O altă lipsă care nu s-a re­mediat nici până azi, este nea­­sigurarea cu apă potabilă a a­­nimalelor din­ apropierea fermei deși acest lucru a fost rezisat de mai multe ori de muncitori. La fel nu s-au terminat lucrările pentru punerea în funcție a băii muncitorești, care a prevăzută și în­ contractul fost co­lectiv. ★ ★ ★ Rezultatele obținute de co­lectivul de muncitori și tehni­cieni de la gospodăria de stat Satulung, ne dovedesc că anul 1957 a constituit pentru această gospodărie un an de încercare a forțelor de muncă pentru ob­ținerea de cantități importante de produse agricole. S-a dovedit faptul că sunt mari posibilități care pot fi folosite pentru îm­bunătățirea procesului de pro­ducție, pentru ridicarea renta­bilității gospodăriei. Comitetul de întreprindere, clștigînd deja un mare presti­giu în rîndurile salariaților, trebuie să mobilizeze de pe a­­cum pe toți muncitorii, meca­nizatorii și tehnicienii, pentru a se pregăti din timp în vederea bunei desfășurări a campaniei agricole de primăvară. Pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă Condiții de trai și culturale Consfătuirea grupelor sindicale - mijloc de îmbunătățire a muncii Una din preocupările de sea­mă ale comitetului de între­prindere, a constituit-o ținerea cu regularitate a consfătuirilor de producție. In cadrul aces­tor consfătuiri s-au dezbătut probleme legate de procesul de producție, problema disciplinei în muncă, rezultatele întrecerii socialiste, etc. In consfătuirile de producție, muncitorii au sezisat starea ne­­satisfăcătoare în care se gă­sea via de la secția Șomcuta Ma­re, luîndu-se măsurile necesare lucrurile s-au îndreptat. Ca re­stru­plan,­zultat în loc de 3.600 kg. guri, cu­ era prevăzut în s-a recoltat 9.100 kg. La fel muncitorilor din secto­rul creșterii animalelor le-au a­­jutat mult în muncă ședințele grupelor sindicale, unde în re­petate rânduri s-a discutat modul cum tovarășul Brostik Ștefan, se interesează de hrăni­­rea și îngrijirea creșterii porci­lor. Tovarășul a reușit să de­pășească planul său prin pre­darea a 200 de purcei sănătoși peste numărul planificat. 4 PENTRU SOCIALISM '' La o oră de fizică în clasa I-a C. (preparatori de mine­reuri) de la Grupul școlar minier Săsar, se discută compune­rea forțelor concurente. ooooo<s<kxxx>o<xxx>ooo<xxxxx>o<xxxxxxxxxxx>î>c><xxxxxx>« O pilda demná de urmat Partida lui Ioan Mihnea din stația C.F.R. Sighet își menține de mai bine de un an titlul de frun­tașă pe stație în ramura mișcare. De curînd a însoțit trenul de marfă nr. 4.923. După ce a parcurs 16 ore cum era și firesc, partida ur­ma să intre în repaus. Oamenii tocmai se pregăteau să plece la odihnă. Dar în drum se întîlniră cu impiegatul de mișcare din sta­ția C.F.R. Vișeu de Jos care le-a spus cu amărăciune că este ne­voit să țină pe linie o garnitură de 13 vagoane opt ore de po­mană — De ce? a întrebat Ioan Mih­nea. — Din lipsă de oameni­ — răs­punse impiegatul. — Bun, atunci preluăm noi gar­nitura, zise cu hotărîre loan Re­­gal. — A ține o garnitură atîta timp pe linie e o adevărată risipă, in­terveni Mihai Luțaș, garnitura băieți și mergem Preluăm mai departe. Cei din echipă urcară la pos­turi. După un timp impiegatul dădu semnalul de plecare. Fără să țină cont de oboseală cei din echipa lui Mihnea au condus trenul chiar în aceeași zi pînă în stația Leordina, unde erau cerute vagoa­nele respective. După sosire oamenii din par­tidă au plecat să se odihnească cu conștiința împăcată că au fă­cut un lucru bun. Pilda lor poate servi drept exemplu tuturor cefe­riștilor din regiune. In tara noastră dreptul de vot este asigurat prin Constituție tu­turor cetățenilor. Nici o opreliște cu privire la naționalitate, vî­rstă, sex, știință de carte, religie, pro­fesie, durata domicilierii nu mai exclude — așa cum se întîmpla în România burghezo-moșierească sau cum se îmtîmplă azi în țările colo­niale și capitaliste — categorii în­tregi de cetățeni, sute și sute de mii de oameni de la dreptul de a alege sau de a fi aleși. In țările capitaliste votul uni­versal, adică votul la care se pre­supune participarea la urne a în­tregii populații­­ a unei țări, este proclamat formal, așa cum era proclamat și în țara noastră îm timpul regimului burghezo-moșie­­resc. Dar între cele înscrise în con­stituțiile țărilor capitaliste și rea­litatea din aceste țări există o ma­re diferență. Vîrsta, lipsa unui do­miciliu stabil, neplata impozitelor, naționalitatea, culoarea pielii, toa­te acestea constituie piedici pentru milioane de oameni ai muncii a­­tunci când este vorba ca ei să ia parte la alegeri. In Statele Unite ale Americii, de exemplu, peste 5.000.000 de tineri între 18—21 de ani sunt îndepărtați de la vot. In Uniunea Sud-Africană majoritatea negrilor și hindușilor, cu toate că formează 85 la sută din populație, sînt lipsiți de drepturile electorale. De ce aceasta? Pentru că colo­nialiștii, cunoscînd ura populației indigene împotriva cruntei exploa­tări, caută prin tot felul de con­­­diții să împiedice populația să-și spună cuvîntul în legătură cu cei pe care ar vrea să-i aleagă la conducere. Astfel, într-o colonie britanică din Africa, pentru a vo­ta, un negru trebuie să posede un venit de 120 lire sterline (salariu mediu al unui muncitor de culoare nu trece de 3 lire lunar) sau să aibă o avere de 500 lire; să fi servit 5 ani în poliție sau în ar­mată; să dovedească o activitate continuă în comerț, industrie sau agricultură de cel puțin 7 ani; să prezinte o diplomă de școală me­die sau a unei școli de meserii (95 la sută din populația de cu­loare nu știe carte). Este limpede că în asemenea condiții, nici locuitor de rînd nu poate vota.un . Lucruri asemănătoare se petre­ceau în trecut și în Romînia bur­ghezo-moșierească. Sute de mii de muncitori și țărani muncitori erau lipsiți de dreptul de a alege sau a f­i aleși pentru simplul motiv că nu erau de acord cu politica de jaf și de exploatare a partidelor burgheze. Femeile, tinerii, militarii și o bună parte a funcționarilor de stat, erau de asemenea lipsiți de drepturi electorale. Constituțiile și legile electorale ale țărilor pjojidiste, vorbesc cu fățărnicie de egalitatea cetățenilor. De ce fel de egalitate poate fi vorba între fabricant și muncitorul exploatat, între moșier și țăranul jefuit? Numai regimul democrat-popu­lar a asigurat poporului nostru și tuturor popoarelor din țările socia­liste eliberarea de exploatare, de crize economice, de șomaj și sără­cie, de frica zilei de mîine. Faptul că numărul participanți­lor la vot a crescut astăzi față de perioada regimului burghezo­­moșieresc de peste 3 ori, dove­dește limpede că statul democrat­­popular acordă oamenilor muncii cele mai largi drepturi pentru a-și spune cuvîntul în alegerile ace­lora care să conducă gospodărirea obștească a țării. Politica regimului democrat­­popular a înlăturat pentru totdea­una sălbatica asuprire națională. Naționalitățile conlocuitoare se bu­cură de aceleași drepturi ca și po­porul român. Oamenii muncii ma­ghiari, germani, sîrbi și de alte na­ționalități lucrează cot la cot cu oamenii muncii romîni pentru construirea socialismului în patria noastră comună. Iar prin compo­ziția lor — grupînd oameni ai muncii de toate națion­alităție s sfaturile populare constituie ex­presia deplinei egalități în drep­turi, a tuturor cetățenilor contri­buind la cimentarea și mai puter­nică a înfrățirii poporului român cu minoritățile naționale. Femeile, ținute în trecut într-o rușinoasă înapoiere socială, despre care în însăși legea electorală bur­ghezo-moșierească din 9 mai 1939 se spunea că „femeile nu sunt e­­ligibile“, participă cu tot mai mul­tă însuflețire la viața politică, e­­conomică, socială și culturală a R.P.R. Peste 35.000 femei sunt deputate în sfaturile fabrici și pe ogoare, în populare. In aparatul de stat, în învățămînt, în domeniul ocrotirii sănătății, în laboratoare și instituții, pretutindeni în viața obștească, femeile au condiții pri­elnice pentru ca prin marea lor forță creatoare și talentul lor gos­podăresc să poată participa activ la construirea socialismului. Cele mai largi și mai luminoase perspective stau în fața tineretului nostru. In țara noastră tinerii ca­re au împlinit vîrsta de 18 ani au dreptul de a alege, iar cei care au împlinit vîrsta de 23 ani pot fi aleși deputați. Este de remarcat faptul că în sfaturile populare sînt în prezent peste 10.000 de tineri deputați. In baza art. 95 din Constituția R.P.R. cetățenii aflați în rîndurile forțelor armate au dreptul de a alege și a fi aleși. Iată așa­dar că dreptul la vot este asigurat tuturor categoriilor de cetățeni ce formează imensa majoritate a poporului. Nu pot fi alegători sau aleși cei condamnați pentru fapte penale la pierderea drepturilor electorale și cei lipsiți de facultățile mintale. La aplicarea întocmai a siste­mului nostru electoral veghează înșiși oamenii muncii. Candidații sunt propuși în adunări de către omenii muncii dintre cei mai buni fii ai poporului. Sute de mii de cetățeni participă nemijlocit la or­ganizarea și desfășurarea alegeri­lor ca membri ai comisiilor elec­torale, iar întreaga conducere a operațiilor de votare se face de către reprezentanții oamenilor muncii desemnați în adunări pe întreprinderi, instituții și sate. Astfel principiul potrivit căruia a­­legerile sunt organizate de însăși masele populare și exprimă în mod just voința acestora se realizează în mod concret. Exercitarea drep­tului de vot este astăzi pentru fiecare cetățean al Republicii Populare Romîne o cinste și o da­torie de onoare. Să ne prezentăm cu toții la martie în fața urnelor și să dăm­­ cu încredere votul nostru candida­ților Frontului Democrației Popu­lare. Pentru alegători"DEMOCRATISMUL SISTEMULUI NOSTRU ELECTORAL A Caietul de cîntece pentru tineret — o inițiativă prețioasă Cu prilejul celei de a 10-a aniversări a proclamării R.P.R., comitetul regional U.T.M. a editat, printre alte mate­riale agitatorice, ca­ietul de cîntece pen­tru tineret. Este demn de laudă a­­cest fapt în primul rînd fiindcă-i vorba de o inițiativă loca­lă, iar în al doilea rînd fiindcă prin e­­ditarea acestui caiet s-a urmărit o formă nouă de educare a tineretului în spi­ritul patriotismului socialist. Nu a trecut decit o lună de la data e­­ditării caietului a­­mintit și aproape prin regiunii toate colțurile el este în prezent cunoscut și căutat de tineri. De ce oare? Iată o în­trebare care-și gă­­­sește răspuns în în­săși firea tinereții, pentru că tinerii iu­besc veselia, cînte­­cul. Cîntecele pe care comitetul regional U.T.M. prin caietul editat — le-a pus la dispoziția tineretu­lui, le poți auzi acum fredonate des, pe buzele a tot mai mulți tineri. Este un lucru bun că în ca­drul culegerii au fost introduse unele cin­­tece patriotice, populare și bucăți de muzică ușoară pe care tineretul le cu­noștea doar parțial, din emisiunile ra­diofonice sau din al­te surse. Un lucru îmbucu­rător este de aseme­nea faptul că în ca­iet apar și unele cîntece de masă tra­duse ghiară. în limba ma­din păcate însă, tineretului ma­ghiar, caietul nu-i oferă și altfel de cîntece — populare, sau de muzică ușoa­ră. — In afara celor 7 cîntece de masă. Ținlnd cont de popularitatea care și-a cucerit-o pri­mul caiet de cîntece pentru tineret din regiunea noastră, re­comandăm comite­tului regional U.T.M., să dezvolte în continuare aceas­tă inițiativă prețioa­să. Tineretul iubește cîntecul, dansul, dis­tracția — să găsim formele cele mai po­trivite pentru a-i o­­feri aceste plăceri, veghind ca ele să fie totodată și prețioase căi de dezvoltare in inimile tinerilor noș­tri a sentimentelor patriotice-socialiste 4 ,, M. P. Avantajele mecanizării lucrărilor agricole la G.&.C. „Vasile Roaită“ im Heimen (Urmare din pag. l-a), în termen optim. La fel recoltatul, cu ajutorul secerătorilor-legători ale S.M.T. Apa s-a executat la timp și fără pierderi. Pentru asigurarea recoltei pentru noul an agricol, s-a trecut imediat după recoltatul păioaselor ,la exe­cutarea pe întreaga suprafață a dez­­miriștitului, iar în toamnă la ară­turile adînci pentru culturile de primăvară. Pentru asigurarea recoltelor mari la hectar, problema asigurării unei productivități mari a muncii este problema de căpetenie. De obicei în cursul anului agricol, în perioa­da muncilor aglomerate, în­ condi­țiile obișnuite, necesarul în zile­ am cerut de lucrările agricole depășește cu 15—20 la sută posibilitățile exis­tente. Firește că toate acestea au urmări negative asupra producției agricole, deoarece în agricultură este important nu numai dacă faci sau cu lucrarea respectivă, ci și timpul cînd o faci. De exemplu, în anul 1955 la cul­tura porumbului și florii-soarelui, deoarece s-a întîrziat prășitul la gospodăria colectivă din Halmeu s-a recoltat 980 kg porumb boabe, respectiv 731 kg floarea-soarelui la hectar. In anul 1957 cînd majorita­tea lucrărilor la aceste culturi s-au făcut mecanizat, s-a recoltat 1.748 kg porumb boabe, respectiv 1.431 kg floarea-soarelui la hectar. Productivitatea ridicată a muncii este și condiția hotărîtoare a redu­cerii prețului de cost a producției agricole. Una din părțile componente prin­­cipale ale prețului de cost al pro­ducției agricole constă în cheltuie­lile de muncă. La gospodăria colectivă din Hal­meu ani de-a rindul prin ridicarea procentului de mecanizare la lucră­rile agricole s-a economisit forță de muncă manuală și animală. De exemplu în anul 1955, s-a executat de către S.M.T. Apa 550 ha. ară­tură normală, în anul 1956 s-a fă­cut 686 hectare arătură normală, iar în anul trecut 856 ha arătură normală. Făcînd un calcul economic asu­pra rentabilității folosirii mașinilor și tractoarelor, rezultă că numai în anul 1957 costul lucrărilor cu for­ță de tracțiune mecanică este cu cca. 45 la sută mai redus decît cu forța de tracțiune animală. Din aspectele arătate se poate trage concluzia că, îmbinînd activi­tatea colectiviștilor și a mecaniza­torilor, pot și trebuie să se obțină rezultate pozitive în creșterea pro­ducției agricole la hectar. De aceea colectiviștii din Halmeu au prevă­zut în planul de producție din a­­nul acesta să execute majoritatea lucrărilor agricole cu ajutorul bri­găzii de tractoare permanente a S.M.T. Apa. Ei s-au convins de a­­jutorul pe care îl acordă statul prin folosirea S.M.T.-urilor pentru întărirea și dezvoltarea gospodăriei colective Un an de activitate a băncii cooperative din Vișeu de Sus cu vreun­ an în urmă, o mînă de oameni din Vișeu de Sus, printre care Adolf Gyöngyösi, Jacob An­­dreica și Mihai Mostavciuc, au luat inițiativa de­ a constitui și la ei în localitate o bancă cooperati­vă. Munca de atragere a viitorilor membri n-a fost prea ușoară, în­­trucît amintirea băncilor din timpul burghezo-moșierimii, care au lăsat pe drumuri o mulțime de țărani, se mai menținea încă. Totuși, argu­mentele, perseverența și răbdarea celor de mai sus și a încă cîtorva, și-au dovedit pînă în cele din urmă rostul. Și astfel, la 27 ianuarie 1957, banca cooperativă a luat fi­ință cu 156 de membri și 17.940 lei fond vărsat. Imediat după înființare, condu­cerea băncii cooperative a început munca pentru mărirea numărului membrilor. In acest scop, printre altele, activitatea băncii cooperati­ve a fost extinsă și în alte sate din jurul Vișeului de Sus. Și din aceste sate, conducerea a antrenat forțe care s-o ajute în munca noi de înscriere. Din rândul acestora poate fi dat ca exemplu țăranul muncitor Ioan Buftea din Cuhea. El a reușit să atragă singur ca membri în banca cooperativă un număr de 25 țărani muncitori, printre care Gheorghe Mareș, Vasile Bizău, Gheorghe Deac și alții. Cercetînd astăzi listele de mem­bri, poți constata un lucru demn de toată lauda: numărul membrilor a a­­juns la 630. Printre ultimii ,care s-a­u înscris se numără cei trei­­ frați Mostavciuc — Va­sile, Ioan și Ni­­colae — din Vișeu de Sus. Dar în același timp a crescut și fondul subscris al banncii cooperative, de la 31.200 — cit avea la înființare — ila­ 126.000 lei. Din această­­ sumă 55.295 lei îl reprezintă fondul­ văr­sat de către membri. Frumoase succese s-au obținut și pe linia acordării de împru­muturi. Astfel, 150 de membri au beneficiat de împrumuturi în valoare totală de 276.300 lei. Din această sumă 202.150 lei reprezintă 92 de împru­muturi pe termen lung — pentru procurarea de animale de muncă și reproducție, precum și pentru pro­curarea de materiale de construcție — iar restul de 74.150 lei reprezin­tă 58 de împrumuturi pe termen scurt — pentru nevoi gospodărești și familiare. Printre cei care au beneficiat de asemenea împrumuturi se numără, spre pildă, Pavel Hübel, Ștefan Coman și Gheorghe Bora — toți din Vișeu de Sus. Primul a primit 4.000 lei, pe care l-a folosit pentru construirea unor dependințe, al doilea a primit 3.000 lei, pentru procurarea de materiale­­ de con­strucție pentru casă, iar al treilea a­ primit 2.000 lei, pentru cumpăra­rea de animale de muncă. De fapt, numărul împrumuturilor acordate de această­ bancă coope­rativă este din zi în zi mai mare. I Sîmbătă, 1 februarie 1958' Pentru o mai vie activitate a gazetelor de perete Colectivele de redacție ale gazetelor de perete din prinderi, instituții, cit și între­din comunele și satele raionului Si­ghet desfășoară în momentul de față o activitate mult rodnică decît în anul trecut, mai mare parte din gazetele de pe­­­rete au devenit cu adevărat o­­glinda întreprinderii sau comu­nei, care reflecta pe deplin ac­tivitatea și preocupările oame­nilor. Datorită sprijinului și controlului primit din partea biroului organizației de bază din comuna Bîrsana, colectivul de redacție și-a schimbat radi­cal metodele de muncă. In­ cele trei articole publicate recent, sînt tratate probleme importan­te care frămîntă în momentul de față viața comunei. Articolul semnat de tov. Iura Gheorghe, directorul școlii, a­­nalizează felul cum se desfășoa­ră în comună transformarea socialistă a agriculturii. Artico­lul, conținînd exemple con­crete, este un îndemn pentru formarea întovărășirii pomicole la care se muncește acum. Un alt articol este axat pe actuala campanie de alegeri. Un trecător străin citind articolele de la gazeta de perete s-ar edifica imediat asupra muncii și rezul­tatelor ei în acest domeniu. O rodnică activitate au și ga­zetele de perete din comu­nele Călinești, Săpînța, Strîm­­tura și altele, care schimbă ar­ticolele, ce tratează problemele cele mai importante din 10 în 10 zile. O contribuție serioasă în a buna desfășurare a producției, stimulării și popularizării fruntașilor, cit și în criticarea lipsurilor, o au gazetele de pe­rete de la întreprinderile U.I.S. nr. 4 „Alexandru Tămaș“, O.C.L. produse industriale etc. Sînt totuși colective de re­dacție care nu se achită de sar­cinile lor. Așa se întîmpla cu cel din satul Glod bil învățătorul Apostu (responsa­boan), unde articolele nu se schimbă cu lunile. In satul Slătioara (res­ponsabil Covaci Gheorghe) încă din luna decembrie a anului trecut stă un articol care arată rezultatele elevilor la învățătu­ră. Gazeta de perete de la Com­­rai prod.Cu toate că, colectivul de redacție este format din oa­­­meni capabili ca: Milea Elisa­­beta, Stein Nándor și Jazet A­­dalbert, în ultima vreme — zace fără nici un ma­terial. Situație asemănătoare gă­sim și la G.A.C. „Viața liberă“ din Sighet unde se află un ar­ticol îngălbenit de vreme (apă­rut în vara anului 1957) și ca­re cheamă colectiviștii la strin­gere­a recoltei. Este necesar ca în cel mai scurt timp, birourile organiza­țiilor de bază din întreprinderi, instituții, comune și sate, unde pînă acum activitatea colective­lor de redacție a fost delăsată, să le sprijine și să le controleze mai îndeaproape. Mem­brii acestor colective să-și organizeze munca in așa fel in­cit problemele tratate să fie ac­tuale și cu date corespunză­toare. O importanță serioasă tre­buie să acorde colectivele gaze­telor de perete din comunele și satele raionului Sighet in ana­lizarea prin articole a felului cum se desfășoară pregătirea campaniei de primăvară, învă­­țămîntul agro-zootehnic de ma­să și transformarea socialistă a agriculturii. Pe prim plan se află campania pentru alegeri de deputați în­ sfaturile populare. La gazetele de perete trebuie să a­­pară materiale în care să fie oglindite realizările regimului democrat-popular, rezultatele ob­ținute de către cei mai buni de­putați etc. In cadrul întreprin­derilor, gazetele de perete tre­buie să vină în sprijinul bunei organizări a muncii, a generali­zării experienței fruntașilor, cit și în combaterea cu tărie a lip­surilor. Numai ținînnd pas cu vremea, cu realitatea, gazetele de pe­rete vor deveni un adevărat mo­bilizator și o oglindă a întregii activități a oamenilor muncii. I V

Next