Pentru Socialism, februarie 1958 (Anul 9, nr. 1265-1288)
1958-02-01 / nr. 1265
) ANALIZA CONTRACTULUI COLECTIV LA G.A.S. SATULUNG Prin înfăptuirea angajamentelor înscrise în contractul colectiv, an de an se contribuie la îmbunătățirea condițiilor de lucru și de trai ale muncitorilor, tehnicienilor din gospodăria de stat Satulung. In cursul anului 1957 sarcina îndeplinirii obiectivelor prevăzute în contractul colectiv, a fost privită cu mult simț de răspundere din partea conducerii administrative și comitetul de întreprindere al gospodăriei. Ca obiective principale, au constituit realizarea și depășirea Indicilor planului de producție, aplicarea noului sistem de salarizare, asigurarea condițiilor de muncă, întărirea vieții culturale. In lupta pentru creșterea producției vegetale și animale, la începutul anului, comitetul de întreprindere a antrenat în întrecere socialistă întregul personal al gospodăriei, iar rezultatele obținute în procesul de producție au fost analizate periodic în ședințele de producție și în consfătuirile grupelor sindicale. In urma muncii depuse de muncitorii gospodăriei, producția globală s-a realizat la toate sectoarele de activitate într-un una din preocupările de seamă ale conducerii administrative a constituit-o introducerea unor mici mecanizări pentru ușurarea muncii fizice. Astfel, în cursul anului 1957 atelierul de reparații a fost dotat cu un pod rulant. Pentru încercarea pompelor de injecție a tractoarelor S-a pus în funcție bancul de . In cursul anului 1957 s-a asigurat funcționarea permanentă a cantinei și a magaziei de alimente. Comitetul de întreprindere s-a îngrijit ca muncitorii care locuiesc în locuințele gospodăriei să primească loturi pentru grădini de zarzavaturi. La fel s-au făcut reparații capitale la un număr de 6 locuințe muncitorești ale gospodăriei. Un număr de 25 de salariați au beneficiat de bilete de odihnă și de tratament medical în sanatorii balneo-climaterice. De asemenea 5 copii ai muncitorilor au petrecut vacanța în tabere de copii, un procent de 99,2 la sută. La producția vegetală, cum este cultura griului și a secarei, angajamentul luat în contractul colectiv a fost depășit cu 11 tone, la producerea de vin altoi cu 8.300 litri etc. In sectorul zootehnic s-a luat angajamentul de a se produce peste plan 170 hectolitri lapte de vacă, au fost realizați 313 hectolitri peste plan. Concomitent cu creșterea producției vegetale și a celei animale, a crescut și productivitatea muncii. Astfel, în sectorul mecanic a sporit cu 11 la sută, în sectorul zootehnic cu 6 la sută, iar în ramura pomicolă cu 4 la sută. Aceste rezultate sunt obținute în urma aplicării noului sistem de salarizare, organizarea mai minuțioasă a procesului de producție și ridicarea cunoștințelor profesionale ale muncitorilor din diferite ramuri de producție. In cursul anului 1957, se constată reducerea prețului de cost la unele produse agricole. Astfel, la tona de struguri s-a realizat o economie de 35 la sută față de angajament, la cultura orzului și a ovăzului, economia este de 4,8 la sută față de angajamentul luat, probă. La fel gospodăria a fost dotată cu un strung de fier, bormașină electrică etc. Tot în cursul anului, s-au dat în folosință noile remize construite pentru adăpostirea mașinilor și a tractoarelor. Mici mecanizări s-au introdus și pentru pregătirea hranei animalelor, transportul bălegarului, etc. In culturalizarea maselor s-au folosit diferite metode educative. Astfel, în tot cursul anului funcționează colțul roșu unde salariații pot petrece timpul liber, citind ziare, cărți, la jocuri distractive și ascultarea unor conferințe cu caracter politic și științific. Comitetul de întreprindere a organizat brigada artistică de agitație, care în cursul anului trecut a prezentat 25 de manifestații culturale. De asemenea a luat ființă de curînd o orchestră compusă din 6 persoane. Dar să nu trecem nici peste lipsuri Darea de seamă cit și discuțiile purtate asupra analizei contractului colectiv au scos in evidență și unele lipsuri care mai domină în cadrul gospodăriei de stat Satulung. Astfel, la culturile furajere producția în anul 1957 a fost sub nivelul planificat . Cauza: conducerea administrativă nu a acordat atenția cuvenită aplicării complexului de reguli agrotehnice și îngrășarea acestor suprafețe cu îngrășăminte naturale și chimice, lăsînd aceste culturi pe planul doi. Acestui fapt i se datorește producția scăzută obținută la lucernă, fin porumb, siloz, la culturile legumicole etc. O altă lipsă care nu s-a remediat nici până azi, este neasigurarea cu apă potabilă a animalelor din apropierea fermei deși acest lucru a fost rezisat de mai multe ori de muncitori. La fel nu s-au terminat lucrările pentru punerea în funcție a băii muncitorești, care a prevăzută și în contractul fost colectiv. ★ ★ ★ Rezultatele obținute de colectivul de muncitori și tehnicieni de la gospodăria de stat Satulung, ne dovedesc că anul 1957 a constituit pentru această gospodărie un an de încercare a forțelor de muncă pentru obținerea de cantități importante de produse agricole. S-a dovedit faptul că sunt mari posibilități care pot fi folosite pentru îmbunătățirea procesului de producție, pentru ridicarea rentabilității gospodăriei. Comitetul de întreprindere, clștigînd deja un mare prestigiu în rîndurile salariaților, trebuie să mobilizeze de pe acum pe toți muncitorii, mecanizatorii și tehnicienii, pentru a se pregăti din timp în vederea bunei desfășurări a campaniei agricole de primăvară. Pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă Condiții de trai și culturale Consfătuirea grupelor sindicale - mijloc de îmbunătățire a muncii Una din preocupările de seamă ale comitetului de întreprindere, a constituit-o ținerea cu regularitate a consfătuirilor de producție. In cadrul acestor consfătuiri s-au dezbătut probleme legate de procesul de producție, problema disciplinei în muncă, rezultatele întrecerii socialiste, etc. In consfătuirile de producție, muncitorii au sezisat starea nesatisfăcătoare în care se găsea via de la secția Șomcuta Mare, luîndu-se măsurile necesare lucrurile s-au îndreptat. Ca restruplan,zultat în loc de 3.600 kg. guri, cu era prevăzut în s-a recoltat 9.100 kg. La fel muncitorilor din sectorul creșterii animalelor le-au ajutat mult în muncă ședințele grupelor sindicale, unde în repetate rânduri s-a discutat modul cum tovarășul Brostik Ștefan, se interesează de hrănirea și îngrijirea creșterii porcilor. Tovarășul a reușit să depășească planul său prin predarea a 200 de purcei sănătoși peste numărul planificat. 4 PENTRU SOCIALISM '' La o oră de fizică în clasa I-a C. (preparatori de minereuri) de la Grupul școlar minier Săsar, se discută compunerea forțelor concurente. ooooo<s<kxxx>o<xxx>ooo<xxxxx>o<xxxxxxxxxxx>î>c><xxxxxx>« O pilda demná de urmat Partida lui Ioan Mihnea din stația C.F.R. Sighet își menține de mai bine de un an titlul de fruntașă pe stație în ramura mișcare. De curînd a însoțit trenul de marfă nr. 4.923. După ce a parcurs 16 ore cum era și firesc, partida urma să intre în repaus. Oamenii tocmai se pregăteau să plece la odihnă. Dar în drum se întîlniră cu impiegatul de mișcare din stația C.F.R. Vișeu de Jos care le-a spus cu amărăciune că este nevoit să țină pe linie o garnitură de 13 vagoane opt ore de pomană — De ce? a întrebat Ioan Mihnea. — Din lipsă de oameni — răspunse impiegatul. — Bun, atunci preluăm noi garnitura, zise cu hotărîre loan Regal. — A ține o garnitură atîta timp pe linie e o adevărată risipă, interveni Mihai Luțaș, garnitura băieți și mergem Preluăm mai departe. Cei din echipă urcară la posturi. După un timp impiegatul dădu semnalul de plecare. Fără să țină cont de oboseală cei din echipa lui Mihnea au condus trenul chiar în aceeași zi pînă în stația Leordina, unde erau cerute vagoanele respective. După sosire oamenii din partidă au plecat să se odihnească cu conștiința împăcată că au făcut un lucru bun. Pilda lor poate servi drept exemplu tuturor ceferiștilor din regiune. In tara noastră dreptul de vot este asigurat prin Constituție tuturor cetățenilor. Nici o opreliște cu privire la naționalitate, vîrstă, sex, știință de carte, religie, profesie, durata domicilierii nu mai exclude — așa cum se întîmpla în România burghezo-moșierească sau cum se îmtîmplă azi în țările coloniale și capitaliste — categorii întregi de cetățeni, sute și sute de mii de oameni de la dreptul de a alege sau de a fi aleși. In țările capitaliste votul universal, adică votul la care se presupune participarea la urne a întregii populații a unei țări, este proclamat formal, așa cum era proclamat și în țara noastră îm timpul regimului burghezo-moșieresc. Dar între cele înscrise în constituțiile țărilor capitaliste și realitatea din aceste țări există o mare diferență. Vîrsta, lipsa unui domiciliu stabil, neplata impozitelor, naționalitatea, culoarea pielii, toate acestea constituie piedici pentru milioane de oameni ai muncii atunci când este vorba ca ei să ia parte la alegeri. In Statele Unite ale Americii, de exemplu, peste 5.000.000 de tineri între 18—21 de ani sunt îndepărtați de la vot. In Uniunea Sud-Africană majoritatea negrilor și hindușilor, cu toate că formează 85 la sută din populație, sînt lipsiți de drepturile electorale. De ce aceasta? Pentru că colonialiștii, cunoscînd ura populației indigene împotriva cruntei exploatări, caută prin tot felul de condiții să împiedice populația să-și spună cuvîntul în legătură cu cei pe care ar vrea să-i aleagă la conducere. Astfel, într-o colonie britanică din Africa, pentru a vota, un negru trebuie să posede un venit de 120 lire sterline (salariu mediu al unui muncitor de culoare nu trece de 3 lire lunar) sau să aibă o avere de 500 lire; să fi servit 5 ani în poliție sau în armată; să dovedească o activitate continuă în comerț, industrie sau agricultură de cel puțin 7 ani; să prezinte o diplomă de școală medie sau a unei școli de meserii (95 la sută din populația de culoare nu știe carte). Este limpede că în asemenea condiții, nici locuitor de rînd nu poate vota.un . Lucruri asemănătoare se petreceau în trecut și în Romînia burghezo-moșierească. Sute de mii de muncitori și țărani muncitori erau lipsiți de dreptul de a alege sau a fi aleși pentru simplul motiv că nu erau de acord cu politica de jaf și de exploatare a partidelor burgheze. Femeile, tinerii, militarii și o bună parte a funcționarilor de stat, erau de asemenea lipsiți de drepturi electorale. Constituțiile și legile electorale ale țărilor pjojidiste, vorbesc cu fățărnicie de egalitatea cetățenilor. De ce fel de egalitate poate fi vorba între fabricant și muncitorul exploatat, între moșier și țăranul jefuit? Numai regimul democrat-popular a asigurat poporului nostru și tuturor popoarelor din țările socialiste eliberarea de exploatare, de crize economice, de șomaj și sărăcie, de frica zilei de mîine. Faptul că numărul participanților la vot a crescut astăzi față de perioada regimului burghezomoșieresc de peste 3 ori, dovedește limpede că statul democratpopular acordă oamenilor muncii cele mai largi drepturi pentru a-și spune cuvîntul în alegerile acelora care să conducă gospodărirea obștească a țării. Politica regimului democratpopular a înlăturat pentru totdeauna sălbatica asuprire națională. Naționalitățile conlocuitoare se bucură de aceleași drepturi ca și poporul român. Oamenii muncii maghiari, germani, sîrbi și de alte naționalități lucrează cot la cot cu oamenii muncii romîni pentru construirea socialismului în patria noastră comună. Iar prin compoziția lor — grupînd oameni ai muncii de toate naționalităție s sfaturile populare constituie expresia deplinei egalități în drepturi, a tuturor cetățenilor contribuind la cimentarea și mai puternică a înfrățirii poporului român cu minoritățile naționale. Femeile, ținute în trecut într-o rușinoasă înapoiere socială, despre care în însăși legea electorală burghezo-moșierească din 9 mai 1939 se spunea că „femeile nu sunt eligibile“, participă cu tot mai multă însuflețire la viața politică, economică, socială și culturală a R.P.R. Peste 35.000 femei sunt deputate în sfaturile fabrici și pe ogoare, în populare. In aparatul de stat, în învățămînt, în domeniul ocrotirii sănătății, în laboratoare și instituții, pretutindeni în viața obștească, femeile au condiții prielnice pentru ca prin marea lor forță creatoare și talentul lor gospodăresc să poată participa activ la construirea socialismului. Cele mai largi și mai luminoase perspective stau în fața tineretului nostru. In țara noastră tinerii care au împlinit vîrsta de 18 ani au dreptul de a alege, iar cei care au împlinit vîrsta de 23 ani pot fi aleși deputați. Este de remarcat faptul că în sfaturile populare sînt în prezent peste 10.000 de tineri deputați. In baza art. 95 din Constituția R.P.R. cetățenii aflați în rîndurile forțelor armate au dreptul de a alege și a fi aleși. Iată așadar că dreptul la vot este asigurat tuturor categoriilor de cetățeni ce formează imensa majoritate a poporului. Nu pot fi alegători sau aleși cei condamnați pentru fapte penale la pierderea drepturilor electorale și cei lipsiți de facultățile mintale. La aplicarea întocmai a sistemului nostru electoral veghează înșiși oamenii muncii. Candidații sunt propuși în adunări de către omenii muncii dintre cei mai buni fii ai poporului. Sute de mii de cetățeni participă nemijlocit la organizarea și desfășurarea alegerilor ca membri ai comisiilor electorale, iar întreaga conducere a operațiilor de votare se face de către reprezentanții oamenilor muncii desemnați în adunări pe întreprinderi, instituții și sate. Astfel principiul potrivit căruia alegerile sunt organizate de însăși masele populare și exprimă în mod just voința acestora se realizează în mod concret. Exercitarea dreptului de vot este astăzi pentru fiecare cetățean al Republicii Populare Romîne o cinste și o datorie de onoare. Să ne prezentăm cu toții la martie în fața urnelor și să dăm cu încredere votul nostru candidaților Frontului Democrației Populare. Pentru alegători"DEMOCRATISMUL SISTEMULUI NOSTRU ELECTORAL A Caietul de cîntece pentru tineret — o inițiativă prețioasă Cu prilejul celei de a 10-a aniversări a proclamării R.P.R., comitetul regional U.T.M. a editat, printre alte materiale agitatorice, caietul de cîntece pentru tineret. Este demn de laudă acest fapt în primul rînd fiindcă-i vorba de o inițiativă locală, iar în al doilea rînd fiindcă prin editarea acestui caiet s-a urmărit o formă nouă de educare a tineretului în spiritul patriotismului socialist. Nu a trecut decit o lună de la data editării caietului amintit și aproape prin regiunii toate colțurile el este în prezent cunoscut și căutat de tineri. De ce oare? Iată o întrebare care-și găsește răspuns în însăși firea tinereții, pentru că tinerii iubesc veselia, cîntecul. Cîntecele pe care comitetul regional U.T.M. prin caietul editat — le-a pus la dispoziția tineretului, le poți auzi acum fredonate des, pe buzele a tot mai mulți tineri. Este un lucru bun că în cadrul culegerii au fost introduse unele cintece patriotice, populare și bucăți de muzică ușoară pe care tineretul le cunoștea doar parțial, din emisiunile radiofonice sau din alte surse. Un lucru îmbucurător este de asemenea faptul că în caiet apar și unele cîntece de masă traduse ghiară. în limba madin păcate însă, tineretului maghiar, caietul nu-i oferă și altfel de cîntece — populare, sau de muzică ușoară. — In afara celor 7 cîntece de masă. Ținlnd cont de popularitatea care și-a cucerit-o primul caiet de cîntece pentru tineret din regiunea noastră, recomandăm comitetului regional U.T.M., să dezvolte în continuare această inițiativă prețioasă. Tineretul iubește cîntecul, dansul, distracția — să găsim formele cele mai potrivite pentru a-i oferi aceste plăceri, veghind ca ele să fie totodată și prețioase căi de dezvoltare in inimile tinerilor noștri a sentimentelor patriotice-socialiste 4 ,, M. P. Avantajele mecanizării lucrărilor agricole la G.&.C. „Vasile Roaită“ im Heimen (Urmare din pag. l-a), în termen optim. La fel recoltatul, cu ajutorul secerătorilor-legători ale S.M.T. Apa s-a executat la timp și fără pierderi. Pentru asigurarea recoltei pentru noul an agricol, s-a trecut imediat după recoltatul păioaselor ,la executarea pe întreaga suprafață a dezmiriștitului, iar în toamnă la arăturile adînci pentru culturile de primăvară. Pentru asigurarea recoltelor mari la hectar, problema asigurării unei productivități mari a muncii este problema de căpetenie. De obicei în cursul anului agricol, în perioada muncilor aglomerate, în condițiile obișnuite, necesarul în zile am cerut de lucrările agricole depășește cu 15—20 la sută posibilitățile existente. Firește că toate acestea au urmări negative asupra producției agricole, deoarece în agricultură este important nu numai dacă faci sau cu lucrarea respectivă, ci și timpul cînd o faci. De exemplu, în anul 1955 la cultura porumbului și florii-soarelui, deoarece s-a întîrziat prășitul la gospodăria colectivă din Halmeu s-a recoltat 980 kg porumb boabe, respectiv 731 kg floarea-soarelui la hectar. In anul 1957 cînd majoritatea lucrărilor la aceste culturi s-au făcut mecanizat, s-a recoltat 1.748 kg porumb boabe, respectiv 1.431 kg floarea-soarelui la hectar. Productivitatea ridicată a muncii este și condiția hotărîtoare a reducerii prețului de cost a producției agricole. Una din părțile componente principale ale prețului de cost al producției agricole constă în cheltuielile de muncă. La gospodăria colectivă din Halmeu ani de-a rindul prin ridicarea procentului de mecanizare la lucrările agricole s-a economisit forță de muncă manuală și animală. De exemplu în anul 1955, s-a executat de către S.M.T. Apa 550 ha. arătură normală, în anul 1956 s-a făcut 686 hectare arătură normală, iar în anul trecut 856 ha arătură normală. Făcînd un calcul economic asupra rentabilității folosirii mașinilor și tractoarelor, rezultă că numai în anul 1957 costul lucrărilor cu forță de tracțiune mecanică este cu cca. 45 la sută mai redus decît cu forța de tracțiune animală. Din aspectele arătate se poate trage concluzia că, îmbinînd activitatea colectiviștilor și a mecanizatorilor, pot și trebuie să se obțină rezultate pozitive în creșterea producției agricole la hectar. De aceea colectiviștii din Halmeu au prevăzut în planul de producție din anul acesta să execute majoritatea lucrărilor agricole cu ajutorul brigăzii de tractoare permanente a S.M.T. Apa. Ei s-au convins de ajutorul pe care îl acordă statul prin folosirea S.M.T.-urilor pentru întărirea și dezvoltarea gospodăriei colective Un an de activitate a băncii cooperative din Vișeu de Sus cu vreun an în urmă, o mînă de oameni din Vișeu de Sus, printre care Adolf Gyöngyösi, Jacob Andreica și Mihai Mostavciuc, au luat inițiativa de a constitui și la ei în localitate o bancă cooperativă. Munca de atragere a viitorilor membri n-a fost prea ușoară, întrucît amintirea băncilor din timpul burghezo-moșierimii, care au lăsat pe drumuri o mulțime de țărani, se mai menținea încă. Totuși, argumentele, perseverența și răbdarea celor de mai sus și a încă cîtorva, și-au dovedit pînă în cele din urmă rostul. Și astfel, la 27 ianuarie 1957, banca cooperativă a luat ființă cu 156 de membri și 17.940 lei fond vărsat. Imediat după înființare, conducerea băncii cooperative a început munca pentru mărirea numărului membrilor. In acest scop, printre altele, activitatea băncii cooperative a fost extinsă și în alte sate din jurul Vișeului de Sus. Și din aceste sate, conducerea a antrenat forțe care s-o ajute în munca noi de înscriere. Din rândul acestora poate fi dat ca exemplu țăranul muncitor Ioan Buftea din Cuhea. El a reușit să atragă singur ca membri în banca cooperativă un număr de 25 țărani muncitori, printre care Gheorghe Mareș, Vasile Bizău, Gheorghe Deac și alții. Cercetînd astăzi listele de membri, poți constata un lucru demn de toată lauda: numărul membrilor a ajuns la 630. Printre ultimii ,care s-au înscris se numără cei trei frați Mostavciuc — Vasile, Ioan și Nicolae — din Vișeu de Sus. Dar în același timp a crescut și fondul subscris al banncii cooperative, de la 31.200 — cit avea la înființare — ila 126.000 lei. Din această sumă 55.295 lei îl reprezintă fondul vărsat de către membri. Frumoase succese s-au obținut și pe linia acordării de împrumuturi. Astfel, 150 de membri au beneficiat de împrumuturi în valoare totală de 276.300 lei. Din această sumă 202.150 lei reprezintă 92 de împrumuturi pe termen lung — pentru procurarea de animale de muncă și reproducție, precum și pentru procurarea de materiale de construcție — iar restul de 74.150 lei reprezintă 58 de împrumuturi pe termen scurt — pentru nevoi gospodărești și familiare. Printre cei care au beneficiat de asemenea împrumuturi se numără, spre pildă, Pavel Hübel, Ștefan Coman și Gheorghe Bora — toți din Vișeu de Sus. Primul a primit 4.000 lei, pe care l-a folosit pentru construirea unor dependințe, al doilea a primit 3.000 lei, pentru procurarea de materiale de construcție pentru casă, iar al treilea a primit 2.000 lei, pentru cumpărarea de animale de muncă. De fapt, numărul împrumuturilor acordate de această bancă cooperativă este din zi în zi mai mare. I Sîmbătă, 1 februarie 1958' Pentru o mai vie activitate a gazetelor de perete Colectivele de redacție ale gazetelor de perete din prinderi, instituții, cit și întredin comunele și satele raionului Sighet desfășoară în momentul de față o activitate mult rodnică decît în anul trecut, mai mare parte din gazetele de perete au devenit cu adevărat oglinda întreprinderii sau comunei, care reflecta pe deplin activitatea și preocupările oamenilor. Datorită sprijinului și controlului primit din partea biroului organizației de bază din comuna Bîrsana, colectivul de redacție și-a schimbat radical metodele de muncă. In cele trei articole publicate recent, sînt tratate probleme importante care frămîntă în momentul de față viața comunei. Articolul semnat de tov. Iura Gheorghe, directorul școlii, analizează felul cum se desfășoară în comună transformarea socialistă a agriculturii. Articolul, conținînd exemple concrete, este un îndemn pentru formarea întovărășirii pomicole la care se muncește acum. Un alt articol este axat pe actuala campanie de alegeri. Un trecător străin citind articolele de la gazeta de perete s-ar edifica imediat asupra muncii și rezultatelor ei în acest domeniu. O rodnică activitate au și gazetele de perete din comunele Călinești, Săpînța, Strîmtura și altele, care schimbă articolele, ce tratează problemele cele mai importante din 10 în 10 zile. O contribuție serioasă în a buna desfășurare a producției, stimulării și popularizării fruntașilor, cit și în criticarea lipsurilor, o au gazetele de perete de la întreprinderile U.I.S. nr. 4 „Alexandru Tămaș“, O.C.L. produse industriale etc. Sînt totuși colective de redacție care nu se achită de sarcinile lor. Așa se întîmpla cu cel din satul Glod bil învățătorul Apostu (responsaboan), unde articolele nu se schimbă cu lunile. In satul Slătioara (responsabil Covaci Gheorghe) încă din luna decembrie a anului trecut stă un articol care arată rezultatele elevilor la învățătură. Gazeta de perete de la Comrai prod.Cu toate că, colectivul de redacție este format din oameni capabili ca: Milea Elisabeta, Stein Nándor și Jazet Adalbert, în ultima vreme — zace fără nici un material. Situație asemănătoare găsim și la G.A.C. „Viața liberă“ din Sighet unde se află un articol îngălbenit de vreme (apărut în vara anului 1957) și care cheamă colectiviștii la stringerea recoltei. Este necesar ca în cel mai scurt timp, birourile organizațiilor de bază din întreprinderi, instituții, comune și sate, unde pînă acum activitatea colectivelor de redacție a fost delăsată, să le sprijine și să le controleze mai îndeaproape. Membrii acestor colective să-și organizeze munca in așa fel incit problemele tratate să fie actuale și cu date corespunzătoare. O importanță serioasă trebuie să acorde colectivele gazetelor de perete din comunele și satele raionului Sighet in analizarea prin articole a felului cum se desfășoară pregătirea campaniei de primăvară, învățămîntul agro-zootehnic de masă și transformarea socialistă a agriculturii. Pe prim plan se află campania pentru alegeri de deputați în sfaturile populare. La gazetele de perete trebuie să apară materiale în care să fie oglindite realizările regimului democrat-popular, rezultatele obținute de către cei mai buni deputați etc. In cadrul întreprinderilor, gazetele de perete trebuie să vină în sprijinul bunei organizări a muncii, a generalizării experienței fruntașilor, cit și în combaterea cu tărie a lipsurilor. Numai ținînnd pas cu vremea, cu realitatea, gazetele de perete vor deveni un adevărat mobilizator și o oglindă a întregii activități a oamenilor muncii. I V