Pentru Socialism, aprilie 1958 (Anul 9, nr. 1315-1340)

1958-04-01 / nr. 1315

2 ­mm In regiunea noastră funcționea­ză în acest an școlar la sate, pes­te 540 cercuri și cursuri de par­tid, în care studiază peste 10.800 de cursanți membri și nemembri de partid din S.M.T., G.A.S. G.A.C., întovărășiri și din secto­rul agricol individual. Datorită preocupării continue a organizațiilor de partid pentru e­­ducarea marxist-leninistă a mem­brilor și candidaților de partid, marea majoritate a cercurilor și cursurilor de partid au desfășurat o activitate la un nivel mai înalt și strîns legată de sarcinile actu­ale ale construcției socialismului. Sute de țărani muncitori încadrați în învățămîntul de partid, însu­­șindu-și politica partidului nostru de transformare socialistă a agri­culturii, s-au convins de superiori­tatea agriculturii socialiste și au intrat în gospodării agricole co­lective și în întovărășiri agricole. In prezent se desfășoară o etapă im­portantă în învățămîntul de partid de la sate, etapa pregătirii seminari­­ilor recapitulative de sfîrșit de an. Conform Hotărîrii C.C. P.M.R., cu privire la îmbunătăți­al­rea propagandei de partid și întă­rirea legăturii ei cu practica con­strucției socialiste la sate, anul de învățămînt de partid se închide înainte de începerea muncilor a­­gricole. In regiunea noastră, pe baza planurilor elaborate de co­mitetele raionale de partid, sem­i­­nariile recapitulative în învățămîn­tul de partid de la sate vor avea loc în cursul lunii aprilie. Comitetele raionale de partid și organizațiile de partid de la sate acordă o atenție deosebită pregă­tirii seminariilor recapitulative. Biroul Comitetului raional de par­tid Tășnad a analizat recent felul cum se desfășoară învățămîntul de partid la sate și a luat o serie de măsuri pentru asigurarea bu­nei desfășurări a închiderii învă­­țămîntului de partid. Au fost in­struiți mem­brii birourilor organiza­țiilor de bază sătești în legătură cu sarcinile lor privind asigurarea conținutului ideologic al învăță­­mîntului de partid. S-au organizat seminarii cu propagandiștii unde au fost dezbătute temele care vor constitui obiectul discuțiilor la se­­minariile recapitulative. Comitetul raional de partid a pregătit un colectiv de consultanți care vor or­ganiza consultații în cercurile cursurile de partid pentru a lă­si mult o serie de probleme privind politica internă și externă a par­tidului și guvernului. Membrii co­mitetului raional de partid, apara­tul de partid și cei mai buni pro­pagandiști au fost repartizați să ajute efectiv cercurile și cursurile învățămîntului de partid la pregă­tirea și desfășurarea seminariilor recapitulative. Asemenea măsuri au fost luate și de comitetele ra­ionale de partid Cărei, Negrești, și altele. O atenție deosebită se acordă alegerii temelor care vor constitui obiectul discuțiilor la seminariile recapitulative. Perioada seminari­ilor recapitulative va constitui un prilej de aprofundare a cunoștin­țelor acumulate în cursul anului, de lămurire a unor probleme care nu au fost suficient clarificate. Procedează însă greșit acele or­gane de partid care consideră că seminariile recapitulative sunt simplă repetare a celor studiate în­­ cursul anului. Așa este cazul Co­mitetului raional de partid Cehu Silvaniei, care și-a fixat ca la se­minariile recapitulative în cercurile „Istoria P.M.R.“ să fie dezbătute toate problemele studiate în cursul anului școlar, ceea ce nu poate să ducă decît la o trecere în revistă în mod superficial a unor teze și evenimente istorice, fără o apro­fundare și clarificare a celor mai esențiale probleme care se des­prind din studiul istoriei partidu­lui, pentru activitatea practică a comuniștilor în lupta pentru con­struirea socialismului. La seminariile recapitulative tre­buie să se dezbată problemele ce­le mai esențiale care stau în cen­trul muncii noastre ideologice, cum ar fi: întărirea continuă a unității partidului, întărirea rolului condu­cător al partidului, aplicarea consecventă a politicii partidului cu­­ privire la transformarea socialistă agriculturii, problema unității de nezdruncinat a țărilor lagăru­lui socialist și altele. O atenție deosebită va trebui acordată pro­blemelor luptei împotriva ideolo­giei burgheze,­ împotriva revizio­nismului. Un rol important le revine în a­­ceastă direcție cabinetelor de par­tid și seminariilor permanente, ca­re trebuie să pregătească temeinic și la un înalt nivel propagandiștii, să organizeze consultații, să stu­dieze și să generalizeze experien­ța pozitivă obținută în acest do­meniu de muncă. Trebuie combătută tendința a­­celora care încearcă să transforme seminariile recapitulative în exa­mene, să ceară răspunsuri care să fie formulate exact ca în broșură. Seminariile recapitulative trebuie să se desfășoare sub forma unor discuții libere și tovărășești, iar problemele abordate să fie dispu­tate în strînsă legătură cu sarci­nile actuale ale construcției socia­liste. O atenție deosebită trebuie dată analizelor în adunările generale ale organizațiilor de bază a felu­lui cum s-a desfășurat anul școlar în învățămîntul de partid U.T.M., pentru a trage învățămin­și te din rezultatele obținute și pen­tru a elimina ’msurile care au persistat. Trebuie combătută practica unor organizații de partid care după în­chiderea anului de învățămînt slă­besc munca de educare marxist­­leninistă a membrilor de partid. In perioada de vară organizațiile de partid, vor trebui să organizeze în mod sistematic lecții și confe­rințe în legătură cu problemele si­tuației actuale interne și interna­ționale. De asemenea în acest timp organizațiile de partid vor trebui să treacă la pregătirea temeinică a noului an școlar în învățămîntul de partid, să selecționeze propa­gandiști, să aleagă formele de în­­vățămînt cele mai potrivite pentru noul an, să încadreze cursanții în formele de învățămînt adecvate. Însușirea și aprofundarea ma­terialului predat în acest an șco­lar, depinde în mare măsură de felul cum comitetele raionale de partid vor pregăti și vor asigura desfășurarea seminariilor recapitu­lative în cercurile și cursurile în­vățămîntului de partid la sate. 1. MARKOVITS 1. LEHOCZI VIATA DE PARTID Sa pregătim temeinic închiderea anului în învățămîntul de partid la sate IVW>V»VW­*»­IV*U^ Oameni gospodari Nu de mult timp, a luat ființă în sa­tul Valea Porcului o întovărășire zoo-po­­micolă. Pentru întă­rirea acesteia, comi­tetul de conducere a luat hotărîrea de a construi un sai­van. In acest scop, în afară de cei 12.000 lei primiți din par­tea statului, sub for­mă de împrumut, Intovărășiții au muncit efectiv, incit acum construcția este terminată, valoarea ei fiind evaluată la 30.000 lei. Tot cu a­­jutorul primit de la stat, din Valea Intovărășiții Porcului au cumpărat 68 de oi, care în prezent­ au deja 45 de miei. In scopul dezvol­tării fondului de ba­ză, întovărășirea zoo-pomicolă a în­cheiat pentru un contract 85 kg. lună, ceea ce-i va aduce un venit de 2.580 lei, J PENTRU SOCIALISM Marți, 1 aprilie 1958 Pe strada Hallest Simon din Baia Mare, nu peste mult timp va fi dat in folosință un nou bloc pentru muncitori. Modernizări și mici mecanizări Cum ai trecut pragul porții și pă­trunzi in interiorul curții fabricii „A­­grofruct“ din Baia Mare, ai impresia că te găsești in incinta unui șantier de con­strucții. In ultimele luni, aici s-au exe­cutat o serie de lu­­crări ce au ca scop modernizarea între­gului proces de pro­ducție. Vechea hală de prefierbere, spre e­­xemplu, a fost reno­vată complet, iar u­­tilajul înlocuit cu o instalație nouă, complet mecanizată, care face ca munca oamenilor să fie mai spornică și mai u­­șoară. Asemenea lu­crări au fost execu­tate pr­in sala de concentrare a pro­duselor sub vid. Pe­reții sălii au fost căptușiți cu faianță. Un aspect asemănă­tor are in prezent și sala de gelificare, care a fost renovată complet. Pentru e­­vacuarea aburului rezultat din opera­țiile efectuate în sa­lă, a fost construi­tă o nișă cu ajuto­­torul căreia aburul este absorbit și eva­cuat afară. In pas cu lucrări­le de renovare a fa­bricii, au mai fost executate și lucrări de mici mecanizări. Astfel, pentru tran­sportul sacilor cu zahăr din magazie în sala de gelificare și invers a produse­lor, a fost instalată o bandă transpor­toare. Cu ajutorul ei a complet fost înlăturat efortul fi­zic la transportul de materiale, creîn­­du-se condiții opti­me de muncă mun­citorilor. Pe lingă lucrările efectuate pină în prezent, po­trivit planului de modernizare a fa­bricii, anul acesta se construiește in plus și o sală pentru spă­larea borcanelor, fructelor și a sticle­a­lor, dotată cu în­treaga aparatură necesară. Resursele locale de materii prime ale regiunii noastre (Urmare din pag l­a) Un alt material mult căutat și valoros pentru industria ceramică, este feldspatul. Avem în regiunea noastră feldspat potasic și calco­­șqdic. Să ne oprim însă la cel po­­tasic, care este cel mai valoros, ca fondant în industria ceramică. Asemenea material se găsește din belșug la Răzoare, Copalnic, Inău în raionul Tg. Lăpuș, la Buteasa și Berghezoaia în raionul Șomcuta Mare etc. Dar aceste bogății, zac nefolosite, nevalorificate. Dar, să ne continuăm plimba­rea prin regiune. Să trecem pe la Oarța de Sus în raionul Cehu Sil­vaniei. Vom găsi aici gneis, o ro­că granuloasă, conținund mai ales grart, feldspat și mică, mult cău­tate în industria chimică și cerami­că. Silexul, sau cremenea cum i se mai spune, este foarte căutat atît­­ în construcții cit și în prepararea minereurilor, înlocuind bilele de o­­țel de la mori. Industria minieră solicită silex, dar nu primește, de­și există în regiune munți în­tregi de silex l a­liba, Valea Bor­­cutului etc. Am mai putea enu­mera apoi calcarul cristalin, folo­sit în cubilouri care se găsește la Buteasa, Cufoaia, Răzoare etc. calcarul sau piatra de var, care se extrage și se arde, dar în măsu­ră prea mică. Gipsul este un important materi­­al în construcții, și totodată greu de obținut, întreprinderea. „Cloș­ca“, de pildă, avea nevoie anul acesta de circa trei tone de gips, și n-a putut obține, deoarece nu avea repartiție. Dar la Mocirla, în raionul Cehu Silvaniei și la Vă­leni în raionul Sighet, avem g­ips. De ce nu-1 exploatăm? Același lu­cru îl putem spune despre albas­trul de la Botiza și Ungureni, ba­­rita, aragonitul, ozocherita marna, argila etc. O atenție deosebită merită ar­gila refractară de la Budești, ra­ionul Sighet, și care exploatată, în amestec cu magneziu și bioxid de siliciu, ar putea fi transformată u­­șor în cărămidă refractară, cău­tată de industria metalurgică și chimică din regiune. Pămînturile colorante—o mare bogăție Există în cadrul Combinatului „1 Mai“ din Satu Mare o fabrică de vopsele. Ea folosește însă în mică măsură încă rezervele uria­șe de pămînturi colorante exis­tente în regiunea noastră, care ex­trase în cantități mai mari, ar pu­tea fi furnizate și altor fabrici de vopsele din țară. Iată, spre pildă, ocrul. In regiunea noastră îl gă­sim în stare naturală, format fiind din argilă și oxizi de fier, de la culoarea gălbuie, pînă la roșu și brun. Ocrul galben poate fi fo­losit ca pigment pentru vopsele de apă și de ulei, pentru hîrtie de ta­pete. Ocrul roșu se obține prin calcinarea ocrului galben, iar ocrul brun, amestecat cu oxid de fier hidratat și cu oxid de mangan, devine vopsea pentru pictură și vopsirea pînzeturilor. Ocrul se gă­sește cău, etc, la Crucișor, Iegheriște, Bi­ ILrsău de Jos, Tarna Mare Asigurarea bazei furajere—o datorie patriotică a tineretului Creșterea animalelor este una din ramurile principale ale pro­ducției agricole în țara noastră. Cu cît vom crește mai multe ani­male, consumatorii vor primi pe piață mai multe produse ca: lapte, carne, ouă, lînă, piei, etc. Rezultă deci că sporirea necontenită a șep­­telului de animale, are un rol ho­­tărîtor în ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Acordînd o atenție deosebită a­­cestei probleme, directivele Con­gresului al II-lea al P.M.R. pri­vitoare la dezvoltarea agricultu­rii, prevăd un șir întreg de mă­suri menite să ducă atît la creș­terea continuă a numărului de a­­nimale, cît și a producției lor. U­­nul din mijloacele eficace pentru realizarea acestor sarcini este cre­area bazelor furajere necesare fu­rajării animalelor, ca factor prin­cipal în asigurarea unor produc­ții sporite de produse animale. In acest scop o mare importanță pentru asigurarea bazei furajere o au pășunile și murarea nutrețuri­Unii agricultori nu țin seama de avantajele ce le­prezintă mura­rea nutrețurilor. Pentru iernatul vitelor ei pregătesc anual — sub formă de fin — mari cantități de nutrețuri. Această metodă, după cum s-a constatat, nu este cea mai indicată. Știința și practica agricolă î­­naintată demonstrează cu totul altceva. Pregătirea nutrețurilor sub formă de fîn, înregistrează pierderi de substanțe nutritive, care vari­ază între 15 și 30 la sută. Pria însilozări în schimb, nutrețurile pregătite pentru iernatul vitelor nu pierd decît 5—10 la sută din sub­stanțele nutritive. De pildă la recoltare 20.000 kg, porumb verde are 3.200 unități nutritive. Uscate pen­tru fîn, valoarea nutritivă a can­tității respective scade la 2,500 u­­nități nutritive. Aceeași cantitate dacă se îpsilozează, pierderile vor fi mai mici- Nutrețul obținut va avea 3,000 de unități nutritive. Se realizează astfel un plus de 500 unități nutritive pe hectar și reducere­a prețului de cost pe u­­­­nitatea nutritivă cu circa 20 la sută, lucru deosebit de important din punct de vedere economic. Pe lângă acest fapt, nutrețul în­­silozat fiind de natură suculentă prezintă avantaje pentru sporirea producției de lapte. Bazat pe­­ aceste considerente, C.C. al U.T.M. împreună cu Mi­nisterul Agriculturii și Silvicultu­rii, au elaborat în anul 1957 ho­tărîrea cu privire la însilozarea nutrețurilor. Rezultatele și expe­riența acestui an au arătat că a­­colo unde organizațiile de bază U.T.M. au pus în centrul preocu­­pării lor problema însilozării nu­trețurilor, se pot obține rezultate ce merită a fi apreciate. In G.A.C. din Berveni, bunăoară, prin con­tribuția utemiștilor, au fost însi­­lozate 1.200 tone nutrețuri verzi, iar în G.A.C. din Sighet peste lifi­fi­tesle:," Urmînd exemplul organizațiilor de bază amintite, tineretul regiu­nii­­ noastre poate să aducă în a­­nul 1958 o contribuție de seamă la realizarea celor 3.500.000 tone nutreț însilozat, care este nece­sar pentru furajarea animalelor din întreaga țară. în această direcție, principal care trebuie să obiectivul călău­zească activitatea de bază U.T.M. din organizațiilor G.A.S. în lupta pentru sporirea șeptelului de animale trebuie să fie însilo­­zarea a 6 tone nutreț verde pen­tru fiecare cap de vacă furajată, 3 tone pentru tineret bovin, 0,5 tone pentru fiecare oaie, 0,4 tone pentru porcine adulte și 0,15 tone pentru tineret porcin. De asemenea, tinerii membri ai unităților agri­cole cooperatiste, trebuie să pună în centrul preocupării lor obiecti­vul: 5 tone siloz verde pe cap de vacă furajată, 2,5 tone pentru boi și tineret bovin, iar pentru cap de oaie 0,4 tone. Luptînd pentru același fel, tinerii țărani cu gospo­dării individuale vor putea să a­­sigure buna furajare a vitelor, în­­silozînd cel puțin 1,5 tone nutreț pe cap de vită furajată- Avînd în vedere importanța ce o prezintă pentru ridicarea nivelu­lui de trai al oamenilor muncii sporirea șeptelului de animale, or­ganele și organizațiile U.T.M. sunt chemate să participe activ în a­­cest an la munca de întreținere a pășunilor. Ele au datoria de a lua măsuri imediate pentru mobiliza­rea tineretului de la sate, din G.A.S., G.A.C. precum și a tinere­tului din întreprinderi, școli și in­stituții, pentru a contribui efectiv atît prin muncă voluntară cst și plătită la întreținerea pășunilor din regiunea noastră pe o suprafa­ță de 25.000 ha, din care 15.000 ha. prin muncă voluntară. Pentru efectuarea cît mai orga­nizată a muncilor, atît pe pă­șuni cît și la însilozări, organiza­țiile de bază U.T.M., împreună cu sfaturile populare comunale, con­ducerile G.A.S. și G.A­ C. vor sta­bili în cel mai scurt timp, pe bază de plan, volumul lucrărilor ce ur­mează a fi executate prin muncă voluntară sau plătită. In acest scop, atît pe pășuni cît și la în­­silozare, fie că această muncă se face în G.A.C., G-A-S sau la co­mune, organizațiile U.T.M. vor forma, ținînd seama de volumul lucrărilor ce urmează a fi­ execu­tate, brigăzi sau echipe alcătuite din 8—10 tineri. Aceste brigăzi vor fi conduse de un tehnician sau zooteh­­nician, care va asigura îndrumarea tehnică a lucrărilor. Luptînd pentru a da un caracter de masă acestor acțiuni patriotice, organele și or­ganizațiile U.T.M., împreună cu organele sindicale și agricole, au datoria de a desfășura întreaga muncă organizînd întreceri patri­otice cu obiective precise pe lu­crări și termen de executat între gospodării, sate, comune și raioa­ne. ■­lor. 1 » Cine răspunde de concursul „Iubiți cartea“ . Cvnd tov. Pogăciaș Ioan a de­venit secretar al Comitetului raio­nal U.T.M. Vișeu, a găsit în secția de propagandă multe ne­reguli. După analiza situației, mai slab se desfășoară concursul permanent „Iubiți cartea Ci­frele din situația pe care o a­vea la indemînă, demonstran­­d pe întreg raionul la acest concurs erau înscriși doar peste 3.000 tineri. Numărul celor care au obținut insigna de „Prieten al cărții“ era mult prea mic (peste 600) față de posibilități. Pus în fața unei astfel de si­tuații, noul secretar s-a hotăât să ia măsuri în consecință, care să ducă la lichidarea lipsurilor și înviorarea con­cursului. Prin măsurile preco­nizate erau: mai strînsă co­ o­laborare CU, secția de învățămînt și cul­tură raională, cu bibliote­ca raională, obligativitatea acti­vului raional U­T­M­ de a face tot ce-i stă în putință pentru or­ganizarea și reorganizarea co­misiilor, instruirea și sprijinirea lor pentru ca numărul partici­panților la concurs să sporească în mod continuu, etc, etc. Nu s-ar putea spune că lu­crurile n-au cunoscut o oarecare înviorare. Iată, de pildă, că nu­mărul participanților la concurs a sporit la 3.654 tineri, că în ra­ion există azi 729 purtători ai insignei „Prieten al cărții". Ana­­lizînd însă înfăptuirea măsuri­lor preconizate de secretarul co­mitetului raional U.T.M., nu poți să nu constați că in raion a­­cest concurs se desfășoară în condiții nesatisfăcătoare. Și ia­tă de ce: In primul rînd aici lipsește o temeinică muncă de organiza­re. Membrii comisiei raiona­le a concursului nu se întrunesc cu regularitate pentru a discuta sarcinile ce-i revin fiecăruia. Sînt unii membri ai comisiei, cum e tov. Zamfirescu Titus, de la secția învățămînt și cultură care n-a participat la nici o ședință. Intr-un cuvint, se muncește sec­tar, lipsește colaborarea, din ca­re cauză se creează chiar unele neînțelegeri, neîncredere în legă­tură cu modul în care își înde­plinesc sarcinile, iată un exem­plu în acest sens. Comitetul raional U.T.M. adu­ce învinuiri secției raionale de învățămînt și OtiUuri (șef iov. Marian) că se eschivează de­ la coordonarea concursului. Aceas­tă afirmație nu­ este lipsită de temei, deoarece în ultimul timp secția, deși este solicitată să spri­jine concursul, caută să invoce diverse pretexte pentru a scă­pa de răspunderea ce-i revine în această direcție. Situația în care se găsește concursul în multe comune so­licită o colaborare strînsă între aceste organe. De pildă, în co­munele Cuhea, Săcel, din cauză că lipsesc unele cărți din biblio­grafia obligatorie, concursul or­ganizat nu poate să se desfășoa­re bine. Numeroase biblio­teci, printre care chiar și biblio­teca raională, nu întreprind nici acțiune de popularizare a a­­cestui concurs. Este adevărat că răspunzăto­rul direct față de felul în care se desfășoară concursul „Iubiți cartea" este comitetul raional U.T.M., vina principală pentru situația în care se găsește con­cursul o poartă comitetul raio­nal. Activiștii U.T.M., deplasin­­du-se pe teren, se doar să traseze unele mulțumesc sarcini formale organizațiilor U.T.M., fără să urmă­rească îndeplini­rea lor. Un ast­fel de „trasează doar sarcini“ es­­­­te și instruc­­torul teritorial Buzură loan de pe ruta Iza. Nici nu e de mi­rare dacă organizațiile de bază, care îi aparțin, au omis din pla­nurile lor de muncă problema concursului, nu inițiază nici un fel de acțiune de popularizare a cărții. Chiar și in Dragomirești, unde s-au înregistrat unele re­zultate pozitive în privința a­­tragerii la concurs a mai mul­tor tineri, comisia lucrează cu în­­­cetir­eală și la voia întimplării. In comuna Leordina, există lip­suri mult mai grave. Nici in organizația sătească și nici in cadrul celei de la I.F.E.T., co­misiile concursului nici măcar n-au fost organizate. Majorita­tea tinerilor din comună nu știu despre acest concurs. O mare vină poartă comite­tul raional U.T.M. și pentru faptul că, deși comitetul regio­nal U.T.M. a trimis imediat du­pă conferința regională planul de măsuri al comisiei regionale a concursului, pînă mai zilele trecute nu s a luat nici o mă­sură concretă pe baza acestuia. Așa se explică faptul că majo­­­­ritatea purtătorilor insignei nu cu­nosc că ei trebuie să continue în mod sistematic lectura. De a­­semenea ei sunt străini de stimu­lentul ce le este oferit prin or­ganizarea fazei superioare a con­cursului „iubiți cartea“, „între­cerea prietenilor cărții", care se va desfășura în mai multe eta­pe succesive (comune, întreprin­deri, oraș, raion, regiune și pe țară) la care pot să ia parte. Comitetul raional U.T.M. tre­buie să știe că, concursul „Iu­biți cartea" e un concurs per­manent care are menirea de a stimula gustul pentru citit în rândurile tineretului și că el răs­punde în primul rând de buna desfășurare a acestuia. Este de datoria comitetului raional U.T.M. și a organizațiilor de bază, să nu se mulțumească doar cu pre­conizarea unor măsuri, ci să lupte pentru aplicarea lor, pen­tru ca concursul „Iubiți cartea“ să se desfășoare în cele mai bu­ne condițiuni. P. CRESULA. [ív7 o­r­ij DE LA SUBREDACȚIA DIN SATU MARE Perspective pentru dezvoltarea activității sportive De curând colectivul „Metalul“ și-a alcătuit un sportiv pro­gram de activitate pentru pri­ma jumătate a anului. S-au pre­văzut o serie de acțiuni meni­te să contribuie la dezvoltarea mișcării sportive de masă din u­­zină. Dintre acestea remarcăm: organizarea unor campionate în cinstea zilei de 1 Mai la fot­bal, volei, șah, popice, tenis de masă la care să participe toa­te secțiile uzinei; organizarea u­­nor întreceri polisportive cu co­lectivele Voința și Meteorul Ro­șu din localitate; mărirea nu­mărului de membri ai colecti­vului sportiv pînă la 400; pro­curarea de materiale și echipa­­­­ment sportiv; înființarea noilor­­ issassa. Crește fondul obștesc al întovărășirilor Cele șase întovărășiri din co­muna Moftinu Mare și-au creat fond obștesc. Membrii întovără­șirii „Brazdă nouă“ și-au cumpă­rat mai multe oi. Cei din întovă­rășirea „Steaua Roșie“ au alocat sumele necesare pentru construi­rea unui grajd de vite, ei fiind ho­­tărîți sa se ocupe și de îngrășa­­rea animalelor, care va constitui o ramură de producție ce le va asigura însemnate venituri bă­nești. •k întovărășirea „Drapelul lui Le­nin“ din Cărei și-a creat un fond comun de peste 5.000 lei. Pentru creșterea fondului obștesc mem­brii întovărășirii au însămînțat 1,5 ha cu grîu, iar banii prove­niți din valorificarea griului vor fi folosiți la creșterea fondului ob­­ștesc al întovărășirii. •" secții de box și volei feminin, participarea la competițiile ofi­ciale, etc. JIUU LIUUJ aJ LIUUU. Din activitatea cercului A.S.I.T. La cabinetul tehnic al uzinei din inițiativa cercului A.S.I.T. a avut loc zilele trecute, o con­ferință despre „Turnarea piese­lor de fontă în forme metalice“, ținută de inginerul Ferdinand Munckard. După conferință, par­ticipanții — muncitori și tehni- 555^5 cient­e— au discutat despre u­­nele aspecte economice ale u­­tilizăr­ii și extinderii procedeu­lui în uzină. S-a insistat în­deosebi asupra măririi durabi­lității cochilelor și asupra redu­cerii prețului de cost al aces­tora. A fost încheiat noul contract colectiv In cadrul unei adunări pe uzină a fost discutat proiectul contractului colectiv pe 1958, care fusese afișat în toate ate­lierele cu cîteva săptămini in urmă. După ce proiectul a fost com­pletat cu numeroase propuneri făcute de 57 muncitori și tehni­cieni din uzină ca și de o serie de participanți la adunare, con­tractul colectiv aprobat de adu­nare, a fost semnat de către di­rectorul uzinei și președintele co­mitetului de întreprindere. Carnet de la uzina „1 Septembrie“ IN CLIȘEU . Linotypetul Emeric RÂdfig de la tipografia din Satu Mare, lucrează cu pricepere la mașina de cules. Prin­­tr-o bună întreținere, el asig­ură funcționarea continuă a ma­șinii.

Next