Pentru Socialism, octombrie 1958 (Anul 9, nr. 1469-1495)

1958-10-14 / nr. 1480

“4 i T « m immiom mit wnfăL ORMI­­II COMITETULUI REMORAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC HOMIR $1 Al SFATULUI POPULAR REMORAL OAIA MARE Anul IX, Nr. 1480 Marți, 14 octombrie 1958 4 pag. = 29 bani Crește sectorul cooperatist al agriculturii­ ­ p-33 de familii și-au unit 150 hectare de teren In satul Tiream (Cărei) unde există deja o gospodărie agricolă colectivă și o întovărășire agricolă se duce de mult timp o activitate intensă pentru întărirea organizato­rică a acestor unități. Sub îndru­marea comitetului comunal de par­tid, toate forțele din comună, în special­ membrii de partid și de­putații sfatului popular comunal, au depus o intensă activitate pen­tru atragerea de noi membri în colectivă și întovărășire. Semnificativă poate fi în această direcție și activitatea deputatului Gheza Daláczki, președintele gos­podăriei agricole colective „înfră­țirea“. Cu ocazia numeroaselor în­­tîlniiri cu alegătorii din circumscrip­ția sa (strada Vezemoiului) a vor­bit acestora despre superioritatea gospodăriei colective îndemnîndu-i să se alăture și ei colectiviștilor. La început oamenii stăteau în cum­pănă. Mulți spuneau că dorința lor ar fi, ca pentru început să se unească într-o întovărășire agrico­lă. Și așa zi de zi, s-a întărit ideea formării unei noi întovărășiri a țăranilor muncitori din strada Ve­­zendiului. Aproape în fiecare seară deputatul Dab­ozki era printre ale­gătorii săi. A fost greu pînă s-au depus pri­mele cereri. Cînd s-a constituit însă comitetul de inițiativă în strada ,Vezendiului a fost o adevărată fră­Sîmbătă seara 25 de familii de țărani muncitori din satul Ciumești și-au unit întreaga suprafață de te­ren pe o posedă (83 ha.) în întovără­șirea agricolă căreia i-au dat numele de „7 Noiembrie“. Cu ocazia inaugu­rării întovărășirii din Ciumești a­­dunărea generală a mai primit încă 8 familii cu 14 hectare. Zoltan Albanezi, de pildă, nici nu se îm­brăcase de sărbătoare și așa cum mîntare. Numărul cererilor creștea zi de zi. La îndemnul deputatului și ial altor membri de partid din comitetul executiv al sfatului comu­nal și-au depus cererea și Ioan Szo­­fomajer, Vasile Chișu, Matei Ste­­gler și alții. Pe la sfîrșitul săptă­mâni trecute numărul acestora fiind de 29 s-a hotărît ca în ziua de 12 octombrie să fie inaugurată noua întovărășire — a doua din sat. Sărbătoarea inaugurării, sărbă­toarea cotiturii în felul lor de a muncii a avut loc la sediul sfatului popular. După prezentarea dării de seamă a comitetului de inițiativă, s-au ridicat la discuții numeroși ță­rani muncitori. Ioan Daleczki, de pildă, a spus în adunare că de acum a sosit momentul și pentru ei să desființeze haturile care furau din recoltă însemnate cantități de pro­duse agricole. — Vom munci de a­­cum și cu tractoarele S.M.T­ ulul a spus el. Aceasta a fost de altfel și hotărîrea adunării generale a înto­vărășirii. In timpul inaugurării, celor 29 de familii li s-au mai alăturat alte 4. Noua întovărășire care a primit numele de „Petőfi Sándor“ a luat ființă cu 33 de famili și 150 hec­tare teren. Președinte a fost ales Ioan Da­­leczki, a venit de la cîmp s-a dus la săr­bătoarea celor 25 de familii cerîn­­du-le să-l primească și pe el ală­turi de ele. Același lucru l-a făcut și Eugen Guiaș, Petru Pal și alții. Intovărășiții l-­au primit cu dragă Inimă. Cînd a fost vorba cine să fie pre­ședintele întovărășirii, adunarea a ales pe țăranul mijlocaș Ioan Laza. 97 de întovărășiri în raionul Tășnad Duminică a fost inaugurată in satul Hotoan, raionul Tășnad, o nouă întovărășire agricolă căreia i s-a dat numele „George Enescu“. In această întovărășire 45 de fami­lii de țărani muncitori și­ au unit 165 hectare teren. Ei au ales ca pre­ședinte al întovărășirii pe Vaier Găzdac, fruntaș al recoltelor bogate. întovărășirea din Hotoan este a 97-a întovărășire agricolă din cu­prinsul raionului Tășnad. Mențio­năm faptul că membrii noii întovă­rășiri s-au înscris cu întreaga su­prafață de teren arabil ce-o posedă. Totodată, în vechea întovărășire agricolă ce a existat în satul Ho­toan au mai fost tarlalizate 50 hec­tare teren arabil. Vor munci în comun și își vor crea fond de baza Celor 33 de familii de țărani muncitori din satul Portița, comu­na Vezendiu, care sâmbătă seara au format întovărășirea agricolă „Tu­dor Vladim­irescu" li s-au mai ală­turat în timpul inaugurării alte 5 familii. Noua întovărășire cuprinde deci 38 de familii care au intrat în întovărășire cu întreaga lor supra­față de teren de 118 hectare. In adunarea de constituire a în­tovărășirii agricole s-a hotărît ca toate muncile agricole să fie efec­tuate in comun. De asemenea, înto­­vărășiții au mai hotărît ■ să creeze și un fond de bază, în care scop întovărășită au hotărît ca pentru fiecare hectar de teren cu care s-a intrat in întovărășire, să se achite dlte 15 lei, sumă destinată fondu­lui de fază. Președinte al întovărășirii agri­­­cole a fost ales Leontin Borota. De la început cu tot pămîntul în întovărășire Realizarea prevederilor din contractul colectiv - obligație atît a conducerii întreprinderii cît și a muncitorilor Recent a avut loc la fabrica „1 Septembrie“ din Satu Mare analiza felului cum se îndeplinesc prevede­rile contractului colectiv. Au parti­cipat la această analiză membri ai comitetului de membri ai conducerii întreprindere, și tovarăși care­­ au luat parte la întocmirea contractului colectiv. Cum ar fi fost normal să se desfășoare această adunare? Avînd în vedere că se prevăzuse analiza­rea obiectivelor fixate pentru trimes­trul III a.c., comitetul sindical și conducerea trebuiau să prezinte o informare în acest sens, să se des­fășoare discuții și eventual să fie trași la răspundere cei vinovați de nerealizarea unor obiective. Lucrurile s-au întîmplat însă cu totul altfel. Nu s-a făcut nici un fel de informare. Din timpul sta­bilit pentru analiză o jumătate de oră s-a pierdut cu căutarea con­tractului colectiv — exemplarul de la conducerea administrativă, pe care sunt însemnate obiectivele în­deplinite. Exemplarul respectiv ne­­fiind găsit (dar atunci cum se urmărește oare realizarea lui?) s-a luat exemplarul de la comitetul de întreprindere, pe care nu era adno­tat aproape nimic. Și apoi, s-au citit punctele din contract, de la început și pînă la sfîrșit, partici­panții spunînd la fiecare dacă s-a realizat sau nu. Cît despre mem­brii comitetului sindical, s-au mul­țumit cu răspunsurile de „da“ sau „nu“ primite, pentru că nu au con­trolat pe teren dacă obiectivele res­pective au fost îndeplinite sau da. N-am putea spune că din con­tractul colectiv de la „1 Septem­brie“ nu au fost realizate o serie de obiective importante. Merită re­levat faptul că la mașinile de gă­tit Aragaz, produsele de calitatea I-a reprezintă 86 la sută din pro­ducție, față de 85 la sută cît pre­vedea contractul colectiv. De aseme­nea, rebuturile au fost redruse cu 0,1 la sută, iar prețul de cost a scă­zut în mod simțitor. Pe linie de protecție a muncii, au fost marcate locurile de muncă pe­riculoase, s-au făcut instructaje pe­riodice, s-au executat mari lucrări de reparații și amenajări, s-au or­ganizat cursuri cu inspectorii obș­tești, etc. De asemenea, s-au luat măsuri importante pentru îmbunătă­țirea condițiilor de muncă. In acest sens merită subliniat faptul că s-a pavat drumul dintre secțiile bidoa­ne de lapte și decupare, s-a con­struit o linie ferată îngustă în in­teriorul fabricii pentru a se pu­tea transporta unele materiale gre­le cu vagoneți, s-au completat toa­te trusele de prim-ajutor, s-a procu­rat veselă de porțelan pentru can­tină, etc. Toate acestea constituie realizări importante, și nu-i de mi­rare că cu ocazia analizei amintite ele au fost marcate cu cîte un „Da!“ sau „realizat“ puternic. Din păcate însă există multe o­­biective nerealizate. Și ce este mai grav, că multe din acestea aveau termen de executare încă pentru lunile aprilie, mai și iunie, și că de atunci, au mai fost stabilite alte termene, și totuși nu s-au făcut. (Continuare in pag. 2-a). • Ieri, la Sfatul popular raional Satu Mare, a avut loc o ședință lărgită a comitetului executiv, la care au participat membrii coman­damentului raional pentru coordo­narea muncilor agricole, președinți ai gospodăriilor agricole colective, întovărășirilor agricole și ai sfatu­rilor populare din comunele unde ritmul recoltărilor și însămînțărilor de toamnă se desfășoară cu înceti­neală. Au fost luate măsuri pentru a se grăbi ritmul însămînțărilor de toamnă. D In organizația de bază a Sfa­tului popular raional Lăpuș, a a­vut loc ieri după-masă adunarea de dare de seamă și alegeri.­­ Excursii la Odesa au început să fie oragnizate de către O.N.T. Carp­ați săptămînal. Excursiile se fac cu trenul și durează 5 zile. Cos­tul unui bilet,­­ transport, hotel și masă cu plecarea din București este de 1.300 lei. înscrierile se fac la toate agențiile O.N.T. Carpați din țară cu 45 zile înainte de ple­­car­e . Săptămîna Cărții Sovietice organizată cu prilejul Lunii priete­niei romîno-sovietice, începe astăzi în întreaga țară și va dura pînă la 20 octombrie. Cu acest prilej vor apare în librării numeroase tradu­ceri din literatura clasică rusă și sovietică, organizîndu-se în același timp diverse manifestări de popu­larizare a cărții sovietice. • Sub redacția noastră din Satu Mare, ne-a comunicat ieri diminea­ță telefonic, că în cursul zilei de 11 octombrie 269 salariați de la U.R.C.C., A.D.A.S. și alții, au efec­tuat munci voluntare, pe terenurile agricole ale gospodăriilor de stat. In cursul zilei acesteia s-a recol­tat porumbul de pe 12 hectare. La G.A.S. Dorolț a fost săpat un ca­nal de 100 metri lungime, pentru scurgerea apei. • Despre relațiile comerciale ale R.P.R. cu străinătatea, va confe­renția astă-seară (orele 19) la clu­bul salariaților din sfaturile popu­lare și gospodării comp­u­s din Sa­tt Mare, prof. Ludovic Bi^a. vizita prieteneasca a delegației oamenilor muncii din regiunea Subcarpatică a R. S. S. Ucrainene La invitația Comitetului regional de partid și a Comitetului executiv al Sfatului popular regional Baia Mare, duminică 12 octombrie a.c. a sosit în regiunea noastră, pentru a lua parte la manifestările din cadrul tradiționalei Luni a priete­niei romîno-sovietice, o delegație a oamenilor muncii din regiunea Subcarpatică a R.S.S. Ucrainene, condusă de tovarășul Haraganici I. G., deputat în Sovietul Suprem al R.S.S. Ucrainene și președintele Sovietului de deputați al regiunii Subcarpatice. Din delegație mai fac parte to­varășii: Povh V. O. — secretar al comitetului regional de partid, I­­­nyțki T. V. — secretar al Comite­tului orășenesc de partid Ujgorod, Val O. V. — șeful direcției cultu­rale a Sovietului regiunii Subcar­patice, Manaslo F.F. — pictor, A­­leciko M. M. — Eroină a Muncii Socialiste din colhozul „Stalin“, Stenciuk J. I. — prim-secretar al Comitetului raional de partid Rahău, Rudneva S. A. — medic, Kostrub G. M. — președinte al Sovietului orășenesc Munkács, Turjanița A. V. — președinte al Sovietului ra­ional Svaryovai și Pop N. I. — președintele colhozului „Jdanov“. In întîmpinarea oaspeților, la punctul de frontieră Cămara — la Sighet au sosit tovarășii Iosif U­­glar — prim-secretar al Comitetu­lui regional de partid Baia Mare, Ioan Medveșan, secretar al Comi­tetului regional de partid Baia Ma­re, Gheorghe Pop, președintele Co­mitetului executiv al Sfatului popu­lar regional Baia Mare, Valentin Pop, membru în biroul comitetului regional de partid, Ioan Moiș, prim-secretar al Comitetului raio­nal de partid Sighet, Emilia Pre­­cup, vicepreședintă a Comitetului executiv al Sfatului popular regio­nal Baia Mare, numeroși oameni ai muncii din orașul Sighet, țărani muncitori, activiști pe tărîm ob­ștesc, intelectuali, pionieri și elevi. Ora 10. Pe podul de peste Tisa, pod al prieteniei, ce leagă cele două țări, își face apariția delega­ția care este întîmpinată cu tradi­ționala pîine și sare. Tovarășul Io­sif Uglar, în numele Comitetului regional de partid, al Sfatului popu­lar regional și al oamenilor mun­cii din regiunea Baia Mare, urea­ză membrilor delegației bun sosit în regiunea noastră. Printre altele, tovarășul Uglar a arătat că în a­­ceste zile, populația regiunii noas­tre alături de întregul nostru po­por, sărbătorește Luna prieteniei romîno-sovietice, prietenie ce-și a­­re obîrșia în adîncul veacurilor tre­cute și care s-a cimentat în timpul luptelor contra fascismului,­ iar du­pă război pe frontul luptei­­ pașni­ce de construire a socialismului și de apărare a păcii. De dragostea fierbinte a poporului nostru, față de poporul sovietic — a încheiat vorbitorul — vă veți convinge vi­zitîndu-ne regiunea și stînd de vor­­bă cu minunații noștri mun­citori și țărani muncitori, care cu­­ aj­uto­­rul frățesc al poporului sovietic își făuresc astăzi, o­ viață nouă. j In numele delegației ucrainenii a răspuns tovarășul ’ Haraganici I. G. președintele Sovietului de de­­putați al regiunii Subcarpatice, ca­re a mulțumit­ tuturor celor pre­zenți pentru călduroasa și frățeasca primire făcută. Pionierii au oferit apoi oaspeți­lor flori, cravate roșii și insigne de­ pionieri. După călduroasa primire făcută la punctul de frontieră, membrii de­legației, însoțiți de reprezentanți de partid și al puterii locale de stat s-au îndreptat spre cimitirul eroilor sovietici, ce se află aproape de cartierul Cămara la Sighet, u­­Prima vizită făcută de oaspeți în regiunea noastră a fost la Școala medie de 11 ani „Filimon Sîrbu“ din Sighet. După ce au fost pri­miți cu toată dragostea de către pionieri și elevi care le-au oferit buchete de flori, oaspeții au vizitat imensa clădire a școlii, sălile de clasă, laboratoarele, sala de pro­iecție, sala de fizică, unde elevii aplică practic cele însușite în ca­drul­­ lecțiilor teoretice. Profesorii Dumitru Paraschiv, Bogdan Pau­­liuc, Liviu Balea, Aurelia Chindriș, Ștefan Berezi și Ioana Mihăi au însoțit pe oaspeți dîndu-le explica­ții Printre altele, oaspeții­­ au aflat că în prezent școala are 618 elevi împărțiți pe 11 clase, 40 de cadre didactic­e și că învățămîntul astăzi nu mai este rupt de practică. Po­­litehnizarea învățămîntului, un rol de seamă în adîncirea joacă cu­noștințelor elevilor. O impresie deo­sebită a produs muzeul de științele naturale al școlii, în care se gă­sesc conservate în spirt sau îm­păiate, cca. 500 specii de animale așezate pe ordine, grupe și familii. Muzeul are și o colecție de minera­le. In aceeași zi delegația a vizitat și noua clădire a școlii de 11 ani și a școlii pedagogice ucrainene, de au fost depuse numeroase coroa­ne de flori. In memoria ostașilor sovietici, care în toamna anului 1944 au căzut eroic în luptele pentru e­­liberarea orașului Sighet, s-a păs­trat un moment de reculegere, unde de asemenea s-a interesat de condițiile de cazare și învățătură ale elevilor, de metodele de predare și de felul cum elevii își însușesc cunoștințele. Biblioteca, sala de mu­zică, sălile de clase curate, mobi­lierul nou, strădaniile corpului di­dactic și cunoștințele elevilor au lă­sat o deosebită impresie asupra membrilor delegației care s-au pu­tut convinge de condițiile optime de învățătură ce sunt create astăzi fiilor oamenilor muncii, indiferent de naționalitate. Vizita în orașul Sighet s-a în­cheiat printr-un bogat program artistic prezentat de corul și or­chestra casei raionale de cultură și prin vizitarea muzeului etnografic. ■A Plecînd din Sighet, delegația a ajuns în amurg la Baia Sprie, un­de a fost întîmpinată de reprezen­tanți ai comitetului executiv al sfa­tului popular orășenesc, de munci­tori mineri din localitate, de popu­lație. Tovarășii Paul Barcozzi, pre­ședintele comitetului executiv oră­șenesc și tov. ing. Alexandru Cor­­pade au urat oaspeților bun venit, transmițînd din partea muncitorilor mineri salutul lor și hotărîrea de a lupta pentru cauza păcii, pentru în­tărirea continuă a lagărului social Luni, 13 octombrie a.c. delegația oamenilor muncii din regiunea Sub­carpatică a Ucrainei care participă ■ la manifestările din cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice, a făcut prima vizită la uzinele „1 Mai“ Ferneziu, unde a fost întîmpinată de tovarășii: Cristea Trifu, directo­rul uzinei, Trifan Ian­ca, secretar al organizației de partid, Iosif Trifan, președinte al comitetului de între­prindere, de muncitori și funcțio­nari care au urat oaspeților bin venit înmînîndu-le buchete de flori în semn de prietenie și de dragoste. Vizitarea uzinei a început cu la­boratorul condus de tovarășa Clau­dia Ceuca care a dat toate explica­țiile necesare. Aici au fost vizitate sala cu aparaturi unde delegații au văzut și microscopul metalograf modern primit anul trecut din U.R.S.S. De asemenea, au mai fost vizitate sala de analize uscate, sala de analize pe cale umedă, precum și sala de balanțe. Oaspeții s-au in­teresat îndeaproape de metodele de determinare a cuprului, plumbului și a metalelor nobile. Tot la aceste uzine, inginerul Cristea Trifu, tov. Iosif Maștei, Ia­­n­ca Trifan mecanic și secretar al organizației de partid iau însoțit de­legația prin secțiile de prăjire, a­­glomerare, topire și rafinare, ară­­tînd practic oaspeților drumul pe care-l parcurge concentratul în pro­cesul de producție pînă la pro­dusul finit. La orele 12 delegația regiunii Subcarpatice a R.S.S. Ucrainene, a sosit la uzinele metalo-chimice „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ fiind în­­tîmpinați cu deosebită căldură și dragoste de către conducerea uzi­nei, de către biroul organizației de partid și de numeroși muncitori ca­re le-au urat din inimă bun venit. După vizitarea mai multor sec­ții, printre care topire, acid clor­­hidric, sectorul chimic și altele, un­de delegații au primit explicații în legătură cu procesul de producție, la orele 14.00, în sala cantinei a avut loc un miting consacrat Lunii prieteniei romîno-sovietice și vizi­­­tei delegației. Mitingul s-a transfor­mat într-o adevărată manifestație a prieteniei ce leagă poporul român de marele popor sovietic. Din partea colectivului uzinei a vorbit tovarășul Ștefan Smetan, se­cretarul comitetului de partid și tov. Kishegy Géza directorul uzinei care au subliniat fapf­l că uzinele ln secțiile vizitate delegați ca­­ Haragonici I. G. Turjanița A. V. și alții, s-au interesat îndeaproape de condițiile de muncă și de trai ale muncitorilor, precum și de măsurile ce se vor lua pentru continua îm­­bunătățire a muncii. După terminarea vizitării uzinei, fiind rugat să-și împărtășească im­­­presiile, tovarășul Haragonici I.G.* conducătorul delegației a spus: Im­presia mea este mai mult decît bu­­nă, îmi place în special faptul ca ținîndu-se cont de specificul de muncă s-a trecut la ziua de muncă de 6 ore și că muncitorilor cu munci grele li se acordă gratuit o masă înainte de a intra în pro­ducție. In U.R.S.S. de asemenea munci­­torii care lucrează în condiții vătă­mătoare primesc mese gratuite.­Atît pe mine personal cît și pe restul membrilor delegației ne-a im­presionat foarte plăcut faptul că se­cretarul organizației de partid a fost ales din rîndul muncitorilor. De asemenea ne-a plăcut mult că conducerea administrativă și orga­nizația de partid au fost foarte sin­cere și ne-au arătat totul ca la a­­­devărați prieteni. Acest lucru subli­niază prietenia fermă ce există între„ poporul sovietic și român“. La plecarea din uzm­ă conducăto­rul delegației a înmîniat unor mun­citori daruri, mulțumindu-le pentru călduroasa primire făcută. „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ lucrea­ză în contul zilei de 29 octombrie.­­Din partea delegației a vorbit tova­rășul Povh Vasili Alexeevici, secretar al comitetului regional de partid al regiunii Subcarpatice care a spus printre altele: „Prietenia popoarelor din țările socialiste constituie forță de nezdruncinat care este ca­ o pahi­e să distrugă orice încercări a ațîțătorilor la un nou război mon­dial și de a asigura pacea în în­treaga lume... Inimile oamenilor sovietici bat alături de voi dragi tovarăși. Luna prieteniei romîno­­sovietice să fie o întruchipare a prieteniei de nezdruncinat intre popoarele noastre care sunt unite în lupta pentru pace, democrație și socialism". Mitingul s-a încheiat printr-un bogat program artistic prezentat de echipa și corul uzinelor. (Controvjrg în pag. 3-a). La cimitirul eroilor sovietici La Școala medie „Filîmon Sîrbu" din Sighet La Baia Mare ca Hainele „Gheorghe Gheorghiu-Dej" La sosirea la frontieră, oaspeții sînt întîmpinați cu tradiționala pline și sare o *

Next