Pentru Socialism, aprilie 1959 (Anul 10, nr. 1623-1648)
1959-04-01 / nr. 1623
Campania agricola de primăvara în atenția sfatului popular raional Raionul Cărei, primul raion cu agricultura complet cooperativizată din regiune, se află în plină campanie de însămințări. Un redactor al ziarului nostru a cerut un interviu tovarășului Octavian Makranczi, șeful secției agricole raionale, asupra felului cum a fost pregătită și cum se desfășoară campania. Redăm mai jos citeva din întrebările puse și răspunsurile primite: * ÎNTREBARE: Care sînt măsurile luate pentru asigurarea succesului campaniei însămînțărilor de primăvară? RĂSPUNS: Ne-am dat seama încă în perioada de iarnă că ritmul în care are loc procesuli de cooperativizare a agriculturii impune o pregătire minuțioasă a campaniei agricole în noile condițiuni create. De aceea, paralel cu munca politică de masă pentru cooperativizare, sfaturile populare au fost îndrumate să dea maximum de atenție și pregătirilor pentru însămînțări. Munca politică depusă de deputați, tehnicieni agronomi și agitatori a asigurat repararea tuturor uneltelor și mașinilor necesare în campanie.Au fost pregătite de asemenea din timp și condiționate peste 1325 tone de semințe. In iarnă au fost transportate la cîmp cantități mai mari de îngrășăminte naturale ca oricînd pînă acum. Pentru folosirea tuturor forțelor (atelaje, mașini și oameni) s-a întocmit un plan minuțios de desfășurare a tuturor lucrărilor. Stabilind o viteză zilnică de 1.271 ha, noi vom putea termina însămînțările în numai 23 zile lucrătoare. Asemenea calcule și planuri au fost întocmite și la nivelul comunelor. ÎNTREBARE: Aveți multe unități cooperatiste noi create. Cum vor fi ele sprijinite în această campanie? • RĂSPUNS: Noi vrem să dovedim țăranilor muncitori de la noi și chiar celor din alte raioane avantajele mari ale unei agriculturi cooperativizate pe plan raional. Toată activitatea noastră, a sfaturilor populare, a tehnicienilor este îndreptată de acum spre un singur țel; întărirea economico-organizatorică a tuturor unităților socialist-cooperatiste, atît a celor mai vechi cit și a celor noi create. Acest scop îl vom realiza dîndu-le un sprijin tehnic și organizatoric calificat. Ele trebuie să simtă din plin acest sprijin, care se va concretiza în efectuarea tuturor lucrărilor la un nivel agrotehnic superior celei de pînă acum și aceasta începînd de la pregătirea solului, însămințări, întreținerea culturilor și pînă la recoltare. Condițiile permit ca rezultatele muncii tehnicienilor și inginerilor agronomi să se cîntărească la recoltare. Pentru a veni în ajutorul tehnicienilor și al unităților cooperatiste, secția agricolă a întocmit un plan de măsuri agrotehnice (diferențial) ce se vor aplica in vederea obținerii unor producții sporite la hectar. Astfel, s-a recomandat întovărășirilor agricole și gospodăriilor agricole colective să grupeze semănăturilor de toamna, iar celor ieșite slab din iarnă, sa li se aplice îngrășăminte chimice în diferite faze de dezvoltare. Pentru mărirea producției la porumb în acest an toate unitățile vor semăna numai sămînța hibridă. G.A.C. și Unele întovărășiri agricole ca acelea din Urziceni, Foeni, Ghilvaci vor primi porumb hibrid dublu, chiar din generația I-a. De un real folos a fost instructajul de 3 zile organizat cu toți președinții și secretarii întovărășirilor agricole la care au participat și tehnicienii. Lecțiile predate, despre planificare, organizarea muncii în comun, retribuirea muncii și evidența în întovărășirile agricole, precum și dezbaterile vii ce au urmat sau ajutat la clarificarea multor probleme. ÎNTREBARE: Ce măsuri au fost luate pentru extinderea suprafețelor cultivate cu sfeclă de zahăr și floarea-soarelui. RĂSPUNS. Cu sprijinul organizațiilor de partid, sfaturile populare comunale și tehnicienii agricoli au desfășurat o muncă intensă de popularizare a avantajelor ce le oferă aceste culturi. Astfel, față de anul trecut suprafețele însămînțate vor crește în acest an la floarea-soarelui cu 1.600 ha, iar la sfecla de zahăr cu 682 ha. Schimbarea seminței cu cea din soiul Vinimir, măsurile agrotehnice aplicate, cantitățile mari de îngrășăminte chimice ce s-au solicitat in acest an vor duce la o creștere considerabilă a producției. Insămințările pentru culturile din prima urgență sînt în toi. Pînă acum au fost însămînțate peste 6.500 ha, iar în multe locuri ele au și fost terminate. A început o mare bătălie, lupta pentru recolte bogate pe toate ogoarele unite din acest raion. Sarcina noastră, a sfaturilor populare, a tehnicienilor este să sprijinim oamenii în această năzuință a lor. Topilorul Ioan Cetățean 111, este printre fruntașii in producte de la uzinele „Gheorghe Gheorgiiu-vej“ din Baia Mare. El se preocupă continuu de calitatea șarjelor. PENTRU son AL If M Atelier model Cooperativa meșteșugărească „Alunea“ din Satu Mare, are ateliere de reparații în majoritatea comunelor din raion. Un asemenea atelier funcționează și în comuna Halmeu. De la prima vedere cetățenii sunt plăcut impresionați de articolele expuse cu mult gust în vitrina atrăgătoare. Tov. Mihai Belbasz, responsabilul acestui atelier, pe bună dreptate se poate mîndri deoarece în fiecare lună colectivul de muncă condus de el își realizează sarcinile de plan. Prin muncă conștiincioasă cooperatorii Andrei Kovács și Carol Dongi, care confecționează încălțăminte de calitate bună, au reușit să-și depășească planul trimestrial cu mai mult de 40 la sută. La realizările obținute de acest colectiv a contribuit din plin și conducerea cooperativei de centru care îi repartizează cu regularitate și la timp materialele necesare desfășurării în bune condițiuni a procesului de producție. Relu C. Ștefan corespondent Calendarul lucrărilor agricole pe luna aprilie în cîmp In unitățile agricole socialistcooperatiste se acordă toată atenția folosirii chibzuite a brațelor de muncă și a atelajelor, în așa fel înct ținînd seama de ajutorul dat de S.M.T. lucrările de pregătire a solului și însămînțările să se termine la datele recomandate de inginerii agronomi. Se termina acum însămințarea păioaselor de primăvară, a florii-soarelui, sfeclei de zahăr, borceagului, mazării, lucernei, trifoiului etc. Insămînțarea porumbului se va face cînd temperatura solului rămîne de 8—10 grade C, timp de 3—4 zile, la adîncimea de încorporare a seminței. La 5—6 zile după semănatul porumbului se efectuează prașila oarbă cu sapa rotativă. In cursul lunii se aplică îngrășăminte chimice fa zi ale culturilor de toamnă și celor de primăvară, pentru a asigura pe această cale creșterea lor rapidă. în gradina de legume Se termină grăparul și cultivatul terenurilor arate din toamnă și destinate și* zarzavaturilor. Cînd legumelor timpul este prielnic, adică temperatura solului se ridică la 8—10 grade C, se trece la insămînțarea morcovilor, pătrunjelului, și ridichilor. In răsadnițe se continuă îngrijirea răsadurilor, executînduse lucrările de întreținere și aclimatizare în vederea transplantatului la cîmp. Se continuă săpălugitul. La sfîrșitul lunii aprilie, după ce timpul se încălzește bine și a trecut pericolul brumelor tîrzii, se trece la plantatul roșiilor, vinetelor etc. Aceasta se efectuează în terenuri bine afinate și îngrășate cu îngrășăminte naturale sau chimice. în vii și livezi în vii se continuă cu intensitate noile plantații de vii completarea golurilor. Se termifină arătura de primăvară și sapa mare, cu care ocazie se administrează în sol îngrășăminte chimice sau naturale. In livezi se continuă tăierea și curățirea pomilor de uscături, combaterea dăunătorilor vegetali și animali. Se termină aratul printre pomi, îngropîndu-se sub brazdă gunoi de grajd, și se grăpează imediat, se poate continua cu stropirile în livezi pînă pomii n-au pornit în vegetație. In luna aprilie se termină plantarea pomilor în plantații noi înființate și se completează golurile din livezile existente. în sectorul zootehnic Se fac lucrări de îmbunătățire a pășunilor și fînețelor naturale prin împrăștierea mușuroaielor și curățirea de buruieni și mărăcini. Pentru a asigura baza furajeră, se termină însâmînțarea culturilor de nutreț. In cursul lunii se face vaccinarea animalelor și păsărilor. Animalele tinere și cele care fată în această perioadă sînt îngrijite și hrănite cu mare grijă. La sfîrșitul lunii aprilie se pregătesc animalele în vederea pășunatului. firetour?, Taorîtîc Ifl'ff. 30 de ani de la moartea lui Ion Fonaghi Un luptător devotat cauzei clasei muncitoare Cu 30 de ani In urmă, la 1 aprilie 1929, a încetat din viață Ion Fonaghi, fiu credincios al clasei muncitoare, militant neinfricat al Partidului Comunist Romin. Născut la 17 septembrie 1900, in comuna Marghita din regiunea Oradea, Ion Fonaghi visa să devină constructor. După ce termină școala primară, urmează liceul la Oradea, iar apoi pleacă la Budapesta. N-a reușit insă să intre la facultate. Evenimentele politice care aveau loc sub influența Marii Revoluții Socialiste din Octombrie au dat alt curs vieții tînărului Ion Fonaghi. Erau eroicele zile ale luptei pentru apărarea tinerei Republici Sovietice Maghiare care se născuse din voința clasei muncitoare. După înăbușirea in singe a revoluției, tinărul Fonaghi e silit să se refugieze la Viena și apoi la Praga, unde-și continuă activitatea revoluționară, dedicindu-se cauzei mărețe a eliberării celor exploatați și asupriți. El se întoarce curînd în țară și lucrează ca zidar la Oradea și Satu Mare. In anul 1922 devine membru al Uniunii Zidarilor din orașul Satu Mare. In acest timp ia legătură cu Partidul Comunist din Rominia și in anul 1923 este primit în rîndurile comuniștilor. Ion Fonaghi devine un agitator și propagandist înflăcărat. El organizează pentru muncitori o serie de conferințe cu caracter științific și politic. Fonaghi pune un deosebit accent pe studierea operelor clasicilor marxism-leninismului. El își dădea tot mai mult seama de marea importanță pe care o avea presa de partid pentru educarea politică și ideologică a oamenilor muncii. Iată de cei din Oradea, Satu Mare și Baia Mare pe unde a lucrat, Ion Fonaghi trimitea cu regularitate corespondențe ziarelor de partid. Numeroasele sale corespondențe au contribuit la educarea muncitorilor din Transilvania în spiritul luptei de clasă, al patriotismului socialist și al internaționalismului proletar. In anul 1923 devine colaborator permanent al ziarului „Munkás" și redactor al ziarului „Uj Harcos“ (organ al C.C. al U.T.C.), care apărea lunar la București. Munca de zarist îi dă posibilitatea să colinde țara, să cunoască temeinic viața muncitorilor, mai cu seamă a celor din Ardeal și Banat. Ion Fonaghi se ocupa în mod deosebit de educarea uteciștilor în spiritul învățăturii marxistleniniste. Se interesa îndeaproape de felul cum studiază tinerii, le dădea îndrumări prețioase cu felul cum trebuie să studieze, explicîndu-le cu multă răbdare probleme de economie politica sau probleme de teorie a marxism-leninismului. Uteciștii l-au îndrăgit repede, văzind in el pe conducătorul comunist de la care puteau să învețe multe. După intrarea partidului in ilegalitate, activitatea partidulu se reconstruia pe baze noi, munca se desfășura in condiții cu totul diferite și incomparabil mai grele. Acțiunile partidului erau duse cu multă precauție și vigilență. Răspunderea comuniștilor era mult mai mare. In anul 1924 Fonaghi este arestat la Timișoara și trimis la siguranța generală din București pentru „cercetări“. Apoi, se reîntoarce la Timișoara in martie 1925, de unde pleacă la Brașov spre a scăpa de urmărire. In această perioadă, el primește din partea partidului sarcina de a asigura difuzarea materialelor de propagandă în diferite centre ale țării, pentru mobilizarea maselor la luptă. El desfășoară o intensă muncă revoluționară, ajutind pe luptătorii comuniști care erau urmăriți și activau în ilegalitate. După scurtă vreme Fonaghi primește din partea conducerii partidului sarcina de a organiza o tipografie ilegală la Târgu Mureș și de a îndruma activitatea organizației locale a partidului. Dar curînd casa în care se instalase tipografia este pusă sub supraveghere de către siguranță. Deși Fonaghi, care era foarte vigilent, transportase o parte din mașini in altă parte, tipografia este descoperită in martie 1926, iar Fonaghi este arestat. Procesul, după multe „cercetări", are loc in octombrie 1926. Fonaghi este condamnat la 5 ani închisoare și e încarcerat la Doftană. Luptător crescut și educat de partid, el nu a încetat însă nici în închisoare activitatea, ci a continuat să studieze marxism-leninismul. La Doftana a început să scrie un studiu de economie politică. Și in închisoare el a continuat să fie un îndrumător iubit de tovarășii săi pe care-i ajuta să studieze, explicindu-le problemele grele de filozofie, economie politică și in general probleme de teorie marxistă. Fonaghi avea o încredere nestrămutată în victoria proletariatului. Insă in anul 1928 starea sănătății lui Ion Fonaghi s-a înrăutățit. Partidul și tovarășii săi din închisoare au luptat din răsputeri ca să fie transportat la spital. Dar direcțiunea penitenciarului a refuzat aceasta. Abia la sfirșitul lunii martie 1929, Fonaghi a fost transportat la spitalul din Cîmpina, cînd de fapt nu mai era nimic de făcut. Luptătorul comunist Ion Fonaghi moare la 1 aprilie 1929. întreaga viață a comunistului Ion Fonaghi constituie un exemplu însuflețitor de luptă plină de abnegație pentru victoria cauzei socialismului și comunismului. DIN RAIONUL SIGHET Animale de rasă Preocupate să îmbunătățească necontenit efectivul de animale, organele zoo-veterinare din raionul Sighet, acordă o atenție deosebită selecționării animalelor de rasă, pentru reproducție. La centrul de selecționare din Sighet, bunăoară, de la începutul anului și pînă în prezent au fost supuse controlului de selecție un însemnat număr de animale, dintre care peste 1.500 au fost declarate bune pentru reproducție. Operativitatea cu care s-a lucrat la îndeplinirea sarcinilor ce revin acestui rasion în domeniul îmbunătățirii efectivelor de animale, au dat roade. Numărul animalelor selecționate în cursul primului trimestru a făcut ca sarcina anuala de plan să fie realizată deja în proporție de peste 75 la sută. Zilele acestea a început dirijarea către gostaturi, G.A.S. Satulung, G. A. S. Fundulea (București), G.A.S. Giurgiu, și către gospodării agricole colective a unui prim lot de vite de rasă format din 180 vaci. Pe loturile școlare Avind condițiile în vedere ale raionului specifice unde a principala ocupație populației este creșterea animalelor și pomicultura, conducerile școlilor elementare din raionul Sighet orientează politehnizarea învățămîntului in această direcție. Căutînd să formeze la copii deprinderi de buni pomicultori, o serie de școli printre care cele din Călinești, Ocna Șugatag, Rona de Sus și Săpînța au amenajat pe loturile școlare mici pepiniere. Aci elevii învață cum să producă materialul necesar pentru sădirea pomilor, în livezi. Totodată, pe loturile școlare se fac și numeroase aplicații din care elevii învață cum să execute lucrările de altoire și îngrijire a pomilor. Asemenea loturi există in prezent pe lângă 25 unități școlare din raion. Influența creșterii productivității muncii asupra realizării planului de producție în industria regiunii Productivitatea muncii se caracterizează prin cantitatea producției care se crează într-o unitate de timp de lucru. In economia capitalistă creșterea productivității muncii are loc în primul rînd, pe seama creșterii intensității muncii, adică a cantității muncii stoarse de la un muncitor într-o unitate de timp. In economia socialistă, această creștere este legată de perfecționarea continuă a înzestrării tehnice muncii, de îmbunătățirea folosirii a tehnicii de către muncitori. La rîndul ei, înzestrarea tehnică a muncii și gradul de folosire a tehnicii de producție, sînt condiționate de nivelul calificării muncitorilor, de nivelul lor cultural, de atitudinea lor față de muncă, de generalizarea metodelor înaintate socialiste de muncă. Sistemul nostru socialist de conducere și organizare a întreprinderilor industriale, a creat toate condițiile pentru creșterea necontenită a productivității muncii, ca factor principal în sporirea volumului producției. In industria regiunii Baia A Mare, productivitatea muncii este în continuă creștere. Dacă pentru anul 1950, stabilim drept nivel al productivității muncii 100 la sută, în anul 1958, observăm că ea reprezintă deja 167 la sută, și aproximativ dublu față de anul 1948, anul naționalizării întreprinderilor industriale. Din tendința de continuă creștere a acestui pe teme economice indicator rezultă ca an de an cu același efectiv de muncitori se dau mai multe produse economiei naționale. Care este contribuția creșterii productivității muncii la sporirea volumului producției, și care sînt factorii care au determinat această creștere? Intr-un articol apărut recent s-a arătat că planul producției globale în anul 1958 s-a realizat pe regiune în proporție de 108.3 la sută. In același timp, planul productivității muncii s-a realizat în proporție de 103.4 la sută. La prima vedere ne pare neînsemnată această depășire. Dacă vom calcula însă, vom afla că creșterea productivității muncii în industria regiunii cu numai 1 la sută, înseamnă anual o producție in plus de 34.000 m.c. cherestea rășinoase clasa I-a și 19.000 m.c. bușteni de rășinoas și *au 50.000 tone minereu și 14.000 tone acid sulfuric; sau 60 milioane de bucăți cărămizi presate arse; sau 2.000 buc. vagoneți tip miner și 10.000 buc. mașini de gătit cu aragaz cu 3 ochituri, etc. La obținerea acestor rezultate remarcabile au contribuit colectivele de muncitori, ingineri și tehnicieni ale numeroaselor întreprinderi industriale din regiune, în frunte cu comuniștii. Printre diferiții factori cu ajutorul cărora s-a obținut creșterea productivității muncii în anul 1958, este și folosirea intensă a capacităților de producție. La uzinele „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Baia Mare instalațiile de acid clorhidric și acid sulfuric au funcționat la capacitatea lor maximă. La fel, instalației de acid sulfuric i s-au adus modificări pentru ridicarea productivității utilajelor. La uzinele „1 Mai“-Ferneziu, a fost mai din plin folosită instalația de aglomerare. întreținerea bună a utilajului la fabrica de mobilă Iprofil „Alexandru Tămaș“ din Sighet, a făcut posibilă o mai bună utilizare a tuturor mașinilor. O atenție deosebită s-a acordat la întreprinderi dării în funcțiune a noilor capacități de producție și lărgirii mecanizării procesului de producție. Astfel, s-a pus integral în funcțiune filtrul electric și căldarea de 50 tone pentru rafinarea plumbului la uzinele „1 Mai“ Ferneziu; a intrat in producție centrala termică și atelierul de vopsit la „Drum nou“ din Satu Mare, etc. Mecanizarea în procent din ce în ce mai mare la transporturilor subterane sa dus la creșterea randamentelor la exploatările miniere ale Trustului minier Baia Mare, iar la „Tudor Vladimirescu“ din Satu Mare s-au dat producției din fondurile de mică mecaniziare Încă 55 de diferite mașini. Măsurile tehnico-organizatorice constituie de asemenea un factor de bază in creșterea productivității muncii. De aceea se acorda atîta atenție urmăririi și îndeplinirii planului de măsuri, precum și retragerii muncitorilor la conducerea economiei. Se știe, de pildă, că extinderea metodelor de abataj cu înmagazinarea minereului la exploatările miniere, precum și reducerea personalului auxiliar, au constituit factori importanți în creșterea productivității muncii pe trust, întrecerea socialistă, această metodă comunistă de construire a socialismului, are în ultimă instanță rolul hotărîtor în creșterea producției și productivității muncii. Inițiativa minerilor, care a avut ca obiectiv, realizarea planului de minereu zilnic, iar decadat la toate sortimentele, a adus o puternică înviorare întrecerii în exploatările miniere, constituind o mare forță mobilizatoare în lupta pentru plan. In afară de cele aratate mai sus, la creșterea productivității muncii au contribuit și alți diferiți factori ca: aprovizionarea în condiții bune la întreprinderilor regiunii cu materii prime și materiale, introducerea sistemului îmbunătățit de salarizare și îmbunătățirea normării muncii, ridicarea calificării muncitorilor la exploatările miniere din Baia Sprie, Cavnic și alte întreprinderi, reducerea lipsurilor nemotivate etc., etc. Datorită cauzelor arătate mai sus, precum și folosirii diverselor rezerve interne, planul productivității muncii a fost depășit în anul 1958 la o serie de întreprinderi din regiune, dintre care amintim următoarele: uzinele „Gh. Gheorghiu-Dej“ Baia Mare, (104,4 la sută),, uzinele „1 Mai“ Ferneziu (102,8 la sută), Trustul minier Baia Mare (107,6 la sută), „Tudor Vladimirescu“ Satu Mare (108,7), fabrica de cărămizi Satu Mare (102,7 la sută) și încă multe altele. Această depășire a planului productivității muncii, înseamnă o producție suplimentară de mari cantități de bunuri materiale date economiei naționale. Au mai existat în anul ce a trecut însă și posibilități nefolosite ale creșterii productivității muncii. Exceptînd de unele cazuri obiective, ca neprimirea în întregime a materiei prime repartizate, folosirea incompletă a capacităților de producție conform planificării etc., la unele întreprinderi nu s-a manifestat o suficientă preocupare pentru realizarea acestei sarcini importante. Astfel, la întreprinderea „Lăpușana“ din Tîrgu Lăpuș, slaba organizare a procesului de producție a dus și la scăderea productivității muncii planificate. Centrul mecanic din Cărei, a menținut un număr ridicat de lucrători, cu toate că nu au existat comenzi suficiente la secția reparații. Aceeași situație a existat și la cooperativa „Deservirea“ din Sighet. Astfel, au rămas cu planul productivității muncii derealizat întreprinderi ca: „1 Septembrie“ Satu Mare, (96,0 la sută), I.F.E.T. Vișeu (99,7 la sută), cooperativa „Progresul" Tășnad (87,9 la sută), etc. Rezultă deci că — cu anumite excepții — în anul ce a trecut, colectivele multor întreprinderi industriale din regiune, au depus eforturi pentru realizarea planului productivității muncii, lucru ce a și dat rezultate. Cu toate aceste rezultate însă, mai există numeroase posibilități care se pot folosi în vederea ridicării necontenite a productivității muncii. Studierea atentă a rezervelor interne ale fiecărei întreprinderi poate rezolva multe dintre aceste probleme. Este deosebit de prețioasă inițiativa topitorilor de la uzinele „Gheorghe Gheorghiu- Dej“ ca „Fiecare orrv al muncii să contribuie cu $1 puțin o propunere pentru descoperirea și valorificarea rezervelor interne în domeniul său de activitate“. Generalizarea acestei inițiative, în toate întreprinderile din regiune, ar da însemnate rezultate în domeniul creșterii productivității muncii. Ridicarea necontenită a productivității muncii, este una dintre cele mai importante condiții ale construirii comunismului. Lenin a arătat că: „Productivitatea muncii este în ultimă analiză, factorul cel mai important, cel mai de seamă al victoriei noii orînduiri sociale. Capitalismul a creat o productivitate a muncii pe care n-a cunoscut-o feudalismul. Capitalismul poate fi, și va fi învins definitiv, prin aceea că socialismul creează o productivitate nouă a muncii, cu mult mai înaltă“. Pentru înfăptuirea acestei cerințe este necesară folosirea tuturor posibilităților în vederea atingerii creșterii productivității muncii cu 6,4 la sută, în 1959, fața de 1958, și cu 45— 50 la sută, pînă la sfîrșitul anului 1960, față de nivelul din 1955, așa cum a stabilit partidul. Realizarea acestei sporiri a productivității muncii, va duce la întărirea și dezvoltarea economiei noastre naționale, la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. ALEXANDRU ADAMEK, economist, Direcția regională de statistică.