Pentru Socialism, iunie 1959 (Anul 10, nr. 1674-1698)
1959-06-04 / nr. 1676
Joi, 4 ir;.*2 irrD PENTU SOCIALISM Despre activizarea organizațiilor sindicale pentru atragerea muncitorilor la conducerea întreprinderilor Sindicatele sînt cea mai largă organizație a clasei muncitoare, principalul ajutor de seamă al partidului atît în mobilizarea largă a muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor la îndeplinirea planurilor de producție, cit și la antrenarea lor la conducerea și controlul activității întreprinderii în domeniul producției și al satisfacerii nevoilor socialculturale ale oamenilor muncii. Chezășia succeselor obținute de sindicate pe tărîmul dezvoltării economiei naționale și a bunăstării poporului, constă în primul rînd în îndrumarea acestora de către partid. Conducînd sindicatele, organizațiile noastre de partid în lumina sarcinilor izvorîte din Rezoluția Plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie 1956, au început să acorde o mai mare atenție dezvoltării inițiativelor creatoare ale maselor, atragerii lor la conducerea întreprinderii, dezvoltării spiritului lor de răspundere față de rezolvarea sarcinilor de producție. Unul din mijloacele cele mai importante prin care masele largi de muncitori, ingineri tehnicieni participă la conducerirea activității întreprinderii, sunt Consfătuirile de producție, in acest sens se poate arăta că în ultimii ani datorită preocupării organizațiilor de bază, sub conducerea directă a comitetului raional de partid, majoritatea comitetelor sindicale de la întreprinderile din raionul Vișeu, au reușit, prin buna pregătire și desfășurare a consfătuirilor de producție, ca nivelul acestora să crească mereu. In frunte cu comuniștii, masele de muncitori, ingineri și tehnicieni participă tot mai activ în cadrul consfătuirilor de producție, ca nivelul acestora să crească mereu. In frunte cu comuniștii, masele de muncitori, ingineri și tehnicieni participă tot mai activ în cadrul consfătuirilor la dezbaterea planurilor și a altor probleme de producție. Deosebit de important este faptul că a început să se înrădăcineze metoda ca propunerile juste făcute în consfătuirile de producție să se transforme în hotărîri ce sunt afișate la locul de muncă fiind prevăzute cu data aplicării și cine răspunde de aceasta din partea conducerii tehnico-administrative. Această metodă constituie un stimulent puternic pentru atragerea maselor la conducerea activității întreprinderii. Bunăoară, la exploatarea minieră din Baia Borșa, ca urmare a conducerii de către organizația de bază a organizațiilor sindicale și a creșterii conștiinței socialiste a maselor, în cadrul consfătuirilor de producție ce sunt ținute cu multă regularitate, muncitorii, inginerii și tehnicienii prin problemele ridicate, dau dovadă de un înalt spirit de răspundere față de întregul mers al exploatării. Spre IOAN SIRBU ! prim-secretar al Comitetului raional de partid Vișeu pildă, mecanicul Laurențiu Mesaroș văzînd risipa de concentrate ce are loc la gară din cauză că rampa este descoperită, nu s-a mulțumit cu observația făcută, ci a și propus cum să fie acoperită aceasta, pentru evitarea pierderilor de concentrate. Electricianul Marin Moraru, cunoscînd situația energiei electrice, a propus ca distribuirea să se facă pe bază de grafic dispecerat, ceea ce va asigura folosirea curentului în mod rațional. La întreprinderea „Taninul Maramureșului“ masele de muncitori, în frunte cu comuniști ca Tănase Luca, Tiberiu Denk, Francisc Csillag, Gheorghe Bran și alții, preocupîndu-i problemele de producție au luptat pentru demascarea fostului inginer șef Gheorghe Ganea, care în loc să se preocupe de procesul de producție, se ocupă de alte afaceri, pentru care pînă la urmă a fost deferit organelor de justiție. Toate acestea demonstrează noua atitudine a muncitorilor față de gospodărirea exploatării, care a devenit bun al întregului popor muncitor. Consfătuirile de producție nu sunt unica formă prin care muncitorii au posibilitate să participe la conducerea activității întreprinderii. Un rol important îl au și adunările sindicale, mișcarea inovatorilor și raționalizatorilor și îndeosebi întrecerea socialistă care contribuie la dezvoltarea inițiativei creatoare a maselor și se antrenează la rezolvarea diferitelor probleme ale activității economice și sociale. In ultima vreme organizația de bază se ocupă tot mai mult de îndrumarea comitetelor sindicale pentru o mai bună organizare și conducere a întrecerii socialiste. Acest fapt se constată aproape în toate întreprinderile din raion. La U.N. Vișeu, de pildă, biroul organizației de bază, prin membrii și candidații de partid, ajută concret comitetul sindical în acțiunea de atrenare a muncitorilor în întrecerea socialistă. Ca urmare, în acest an, numărul muncitorilor încadrați în întrecerea socialistă a crescut pînă la 90 la sută, iar planul de producție globală pe primele 4 luni a fost îndeplinit în proporție de 134 la sută. Tot o formă de atragere a maselor la conducerea întreprinderii este și acțiunea patriotică inițiată de topitorii de la uzinele „Gh. Gheorghii-Dej“ din orașul Baia Mare, ca fiecare om al muncii să contribuie cu cel puțin o propunere pentru descoperirea și valorificarea rezervelor interne în domeniul său de activitate. In acest sens pe plan raional a fost antrenat un număr mare de muncitori, ingineri și tehnicieni care au făcut în acest an un număr de 443 propuneri și zări, a căror eficiență raționalăeconomică se ridică la aproximativ 4.200.000 lei. Bine muncește în această direcție exploatarea minieră din Baia Borșa, U.N. Borșa, I.F.E.T. Vișeu etc. Nu toate organizațiile de bază acordă însă suficientă atenție activizării organelor sindicale pentru atragerea maselor de muncitori la conducerea activității întreprinderilor. Mai avem cazuri cum a fost la întreprinderea de gospodărie locală „Iza“, unde consfătuirile de producție sunt slab pregătite, propunerile juste ale muncitorilor nu sunt rezolvate la timp. Toate acestea nu ajută la stimularea inițiativei de jos, la atragerea maselor la conducerea întreprinderilor. ză Nu toate organizațiile de bacontrolează și trag la răspundere pe membrii și candidații de partid aleși în organizațiile sindicale, de felul cum se achită de sarcinile încredințate și despre modul cum ei constituie exemplu pentru cei fără de partid, atît în participarea activă la consfătuirile de producție, cît și în întrecerea socialistă. Aceasta reiese și din adunările ce au loc la unele organizații de bază, unde de multe ori se analizează activitatea generală a întregului comitet sindical, în loc să se analizeze în primul rînd activitatea comuniștilor în sindicat. Studiind cu atenție activitatea acelor organizații de bază ce au acumulat o experiență bună în această muncă și generalizînd-o in toate organizațiile de bază și comitetele sindicale, comitetul raional de partid va reuși cu siguranță să îmbunătățească și mai mult conducerea și îndrumarea de către partid a sindicatelor în vederea atragerii în măsură tot mai mare a muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor la organizarea producției, la conducerea întregii activități a întreprinderilor. str. COOPERATIVA „CELULOIDUL" BUCUREȘTI 10 Decembrie nr. 54 paionul Tudor Vladimirescu Telejen 15.45.54 Vinde țară repartiție întreprinderilor de stei și cooperatiste — PÂNZĂ STERLING — BANDA STERLING de 15, 20, 25 și 30 mm. — PEGAMOID PE DOC PENTRU TAPIȚERIE — MUȘAMALE PENTRU HUSE TUB WARNISCH de la 2—72 mm. Cămin cultural fruntaș (De la sub redacția din Cărei) Știți cite numere de casă are Ianculeștii? In total 140. Dar asta nu are mare importanță atunci cind voința oamenilor râs toarnă semnificația cifrelor. Așa e și la Ianculești. Un sat de moți, statorniciți aici, adeseori fugăriți în vremurile trecute. Astăzi Ianculeștenii cvită bucuria unor visuri împlinite. In 1958 profesorul Barnaba Zurbău a căutat să adune intr-un cor vocile care deseori se auzeau răzlețe prin sat sau la diferite ocazii. Ca la orice început a fost greu, mănunchiul de oameni adunați părea să se destrame. Atunci a venit aportul fiecărui cadru didactic. Satul a fost cutreierat in lung și-n lat. O seară, două, in zile de duminică, ei s-au obișnuit să vină la cor. Pentru ca proaspeții artiști să înțeleagă mai bine rostul muncii lor, cadrele didactice și-au ales fiecare o voce, cu care lucrau intr-o seară. Așa de exemplu, la tenori, prof. Ioan Simonca, la alt — prof. Florica Truscai, bas — Zurbău (dirijor). Corul din Ianculești a fost chemat și la programele festive de la Cărei. In acest timp s-a deschis al V-lea concurs pe țară, o ocazie ivită la timp pentru Ianculeșteni. A luat naștere tot atunci și o formație de dans care, sub conducerea tinerei Florica Truscai, a valorificat frumoasele dansuri locale (Țarina și Bătuta). Intr-o zi, artiștii amatori s-au deplasat la Tiream ca participanți la faza intercomunală a celui de-al V-lea concurs. A fost o surpriză pentru mulți. Corul ca și formația de dans s-au clasat pe locul I. Era un rezultat al muncii lor, cu care toți se mîndreau, întreg raionul auzise acum de corul din Ianculești. Urmind să participe faza raională, s-au pregătit telametric. Repertoriul era adecvat și conform cerințelor concursului. Cîntece ca: „Măreț pămint al patriei iubite", „Dar să facem o gospodărie“. ,,Steagul Roșu“ și altele, in total 12 cîntece, au fost bine interpretate. La faza raională corul a fost clasificat pentru faza regională a căminelor culturale. Sînt mindri de asta toți membrii corului, de la Petru Oneț pină la Dumitru Gibu, care împlinește 60 de ani. Zilele acestea, trecînd pe aici, i-am văzut pe toți adunați la repetiție. Și din vocile lor desprindea cintecul vieții noi: se „Pină ieri torceai fuiorul azi am holda cu tractorul“. Aceasta este însăși istoria lor. Căci azi moții au școală de 7 ani, cămin cultural, dispensar și altele, iar pămînturile lor sînt brăzdate de tractoare. In satul moților s-a făcut lumină. Vasile Vetișan corespondent >; Muncă spornică pe ogoarele colective. Pentru mai mult belșug de recolte în acest an, colectiviștii din orașul Sighet și-au organizat cu pricepere munca. Întreaga suprafață de teren a gospodăriei a fost repartizată echipelor de colectiviști. In felul acesta răspunderea colectiviștilor pentru buna întreținere a culturilor a crescut considerabil. Cele 3 echipe din gospodărie sunt antrenate intr-o vie întrecere socialistă. Lucrările de întreținere a culturilor sunt avansate. Pină acum s-a efectuat a doua orașilata culturile de cartofi, sfecla de nutreț, culturile legumicole și a început efectuarea celei de-a doua prașile la cultura porumbului. Deosebită atenție acordă colectiviștii întreținerii celor 5 hectare cultivate cu porumb hibrid. Totodată, colectiviștii acordă atenție asigurării bazei furajere. Pină acum s-a recoltat trifoiul de pe 8 hectare. D. Holdiș corespondent Restul — Asia-i la Cavnic la „Alimentara“. Te duci să-ți scoți piinea și rest ți se dă o țigară sau două. Cind scoți făina, de asemenea. Și la fel se întîmplă și cînd cumperi alte produse. Că fumezi sau nu, țigările ți-s asigurate o țigară Dacă reclami, gestionarul te liniștește: „N-am timp tovarășe să-ți dau restul“. Interesant. Are timp insă să-ți calculeze cite țigări ți se cuvin pentru 60 de bani. Cred și eu că are. E mai avantajos... Ioan Buteanu corespondent pOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCXXXXXXXXXXKXXZOOOOOe COOPERATIVA „TALPA" BAIA MARE, ANUNȚA PE CETĂȚENII CARTIERELOR ].V. STALIN ȘI GARA, CA INCEPIND CU DATA DE 1 IUNIE S.c. A DESCHIS UN ATELIER DE REPARAT ÎNCĂLȚĂMINTE, LA BLOCUL 5. \ "jBIST „COOPERATIVA FEROMETAL DIN BAIA MARE, COOPTEAZĂ IMEDIAT UN VOPSITOR DUCO. CONDIȚIUNI AVANTAJOASE“. >COOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO CO›X>000†XX>000000› î Lucrând la banda nr. 13, Agneta Böhm de la cooperativa „Mondiala“ din Satu Mare, în luna mai și-a depășit normal, cu 20 la sută la cusutul costumelor pentru copii C. S. M. Baia Mare finalistă a Cupei R. P. 8. la fotbal C.S.M. Baia Mare —Progresul București ----------------------------- 2:1 (1:1) (Prin telefon de la trimisul nostru). In fața a 5.000 de spectatori arădeni prezenți miercuri pe stadionul „30 Decembrie“, echipa de fotbal C.S.M. Baia Mare a avut de dat replica echipei de categoria A — Progresul București. La fluierul arbitrului Dumitru Rusu (Arad) echipele au început meciul în următoarele formații: C.S.M. BAIA MARE : Fejes, Mălăieru, Gergely I, Vasi teren, Gergely III, Feher, Sulyok, Moldovan, Drăgan, Vlad, Rusu. PROGRESUL BUCUREȘTI: Mîrzaru, Pobrescu, Karibaș, Soare, Petrescu, Oaidă, Smărăndescu, Cojocaru, Dinulescu, Pereț, Nedelcu. Primele minute aparțin bucureștenilor, care pun la grea încercare apărarea băimăreană, mai ales Oaidă. C.S.M. Baia Mare trece la atac și obține primul corner, dar fără rezultat (minutul 5). Două minute mai tîrziu, Dobrescu respinge ln corner un atac al echipei băimărene. Execută Sulyok direct in gol. 1.0. însuflețiți de acest gol și de public, băimărenii domină, întreprind acțiuni de toată frumusețea, aplaudate la scenă deschisă. Ele rămân însă fără rezultat fiind oprite fie de arbitru, fie de apărarea Progresului prin faulturi, nesancționate. In minutul 10, Mindru salvează un gol gata făcut, plonjind la picioarele lui Rusu. C.S.M. Baia Mare se apără și contraatacă periculos și Drăgan (minutul 20) reia cu capul puțin pe lîngă poartă. De remarcat că timp de 25 minute bucureștenii nu au tras nici o minge la poartă. Egalarea se produce in minutul 26 prin Dinulescu, care în prealabil Îl faultase pe Gergely III și bucureșteanul înscrie pe lingă Fetes ieșit în întîmpinare. 1:1. După acest gol, cîteva minute apărarea C.S.M. Baia Mare joacă nervos, dar publicul arădan a știut s-o încurajeze. Revenindu-și, servește mingi utile, dar Drăgan ratează două ocazii (min. 41 și 43). La reluare, cei care domină sunt băimărenii și apărarea Progresului respinge cu greu atacurile lor. Karikaș salvează în corner o minge periculoasă, mai înainte ca Drăgan s-o introducă în poartă (min 53). Bine deschis de Vlad, Rusu (min. 61) tentează pe Karikaș și singur se îndreaptă spre poartă, dar este ajuns de Karikaș, care îl ține de tricou, la marginea careului de 10 metri. Execută Sulyok, dar mingea trece pe lingă poartă. Stăpiniți de o voință ce rar s-a văzut, băimărenii joacă de la egal la egal cu adversarul, ba uneori ii și depășesc prin acțiuni tactice bine gândite, dar multe șuturi nu nimeresc ținta pînă în minutul 79. De la jumătatea terenului Vlad îl pune în cursă pe Rusu, trecut pe extrema stingă. Acesta face o cursă spectaculoasă, șutează puternic, dar mingea întîlnește bara și revine din nou la Rusu, care o introduce în poartă pe lîngă Mindru, 2:1. Bucureștenii joacă nervos, întreprind cîteva acțiuni timide și la un astfel de atac Pereț are ocazia să egaleze, car mingea trece pe lingă poartă. Se joacă viu, băimărenii pentru menținerea rezultatului, iar bucureștenii pentru egalare. Progresul nu reușește deoarece C.S.M. se apără continuu organizat, și contraatacă periculos, avînd două ocazii clare de gol prin Rusu (min. 87 și 89). C.S.M. Baia Mare a obținut o victorie prețioasă meritată. Pentru frumosul reșizultat merită laude toată echipa. Un cuvînt de mulțumire și publicului arădan, care a încurajat tot timpul echipa. A condus cu scăpări D. Rusu. M. STOICHIȚA ★ La București: Dinamo — Rapid 5:3 (4:0). ★ In finala Cupei R.P.R. se vor întîlni la 14 iunie a.c. în Capitală, echipele C.S.M. Baia Mare — Dinamo București. fv RADIO: Vineri, 5 iunie 1959 PROGRAMUL I 5.00 Radiojurnal și buletin meteorologic. 5.14 Secția de gimnastici. 5.20 Emisiune pentru sate. 5.30 „In ritm vioi“ — program de muzică ușoară. 5.55 Sfatul medicului. 6.00 Radiojurnal și buletin meteorologic. 6.15 Melodii populare românești. 6.30 Marșuri pentru fanfară. 6.45 Salut voios de pionier. 7.00 Buletin de știri și sumarul presei centrale. 7.15 Muzică ușoară. 7.30 Jocuri populare romînești executate la diferite instrumente. 7.45 Anunțuri și muzică. 8.00 Din presa de astăzi. 8.30 Muzică. 9.10 Cîntece din folclorul nou și jocuri populare romînești. 9.40 Cîntece. 10.00 Reportaj. 10.10 Muzică simfonică. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Din albumul de valsuri. 11.45 „Traista cu povești“. 12.00 Muzică populară rominească. 12.25 Pagini din literatura naționalităților conlocuitoare din R.P.R. 12.40 Cintă Handia Suijenko și Mark Bernes. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Muzică din opere. 13.45 Cotele apelor Dunării. 14.00 Cintă orchestra de muzică populară „Doina Argeșului“ din Pitești. 14.30 Concert de prînz. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Recomandări din program. 15.10 Cintă pianista bulgară Katia Karadimceva. 15.28 Din muzica popoarelor. 16.15 Vorbește Moscova. 16.45 „Viață visului vom da" —■ emisiune de cîntece. 17.00 Radiojurnal și buletin meteorologic. 17.15 Anunțuri și muzică. 17.25 Noi înregistrări de muzică romi,nească. 18.05 Legendele popoarelor. 18.35 Muzică 19.00 Buletin de știri ușoară. 19.05 Concert de muzică populară romînească. 19.45 „Cintecul săptămînii“, 20.00 Radiojurnal. 20.20 „Noapte bună, copii“. 20.30 Jurnalul satelor. 21.00 Noi înregistrări de muzică populară românească ale taragotistului Iosif Mihuț Vică. 21.15 „100 de ani de la nașterea lui Constantin Nottara“ — evocare <de Florin Tornea. 21.30 Muzică ușoară rominească. 22.00 Radiojurnal, buletin meteorologic sport. 22.30 Doine și jocuri popușilare romînești. 22.57 Muzică simfonică. 23.52—23.55 Buletin de știri. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de știri. 14.03 Recomandări din program. 14.07 Concert simfonic. 15.00 Program muzical dedicat fruntașilor in producție din industrie și agricultură. 15.30 Muzică ușoară. 16.00 Radiojurnal și buletin meteorologic. 16.15 Cîntece revoluționare romînești. 16.30 Muzică populară finlandeză. 16.50 Curs de limba rusă. 17.00 Din viața muzicală a orașelor și regiunilor patriei. 17.30 Sfatul medicului. 17.35 Muzică ușoară sovietică. 18.00 Buletin de știri. 18.05 Muzică populară românească. 18.35 „Uniți prin cintec“, „Cintecul păcii și prieteniei" de compozitorii sovietici Sainski și Iordanski. 18.50 Anunțuri și muzică. 19.00 Actualitatea în țările socialiste. 19.30 Radioreportaj: Cicliști matinali. 10.40 Muzică ușoară. 19.55 Opera „Căsătoria“ de Musorgski — Ippolitov-Ivanov. După comedia lui Gogol. In pauze: radiojurnal, sport și buletin meteorologic și Cronica economică. 22.30 Moment poetic: A. S. Pușkin. 22.35 Serenade. 23.00 Radiojurnal. 23.15—24.00 Melodii populare rgiijigești. PROGRAMUL STUDIOULUI REGIONAL CLUJ Vineri, 5 iunie 1959 Orele 6,45—7,45 in limbile romină și maghiară. Emisiune pentru oamenii muncii de la sate. Muzică de dimineață și ora exact: Orele 15,30—16,30 în limba romina. Buletin de știri. Din viața tineretului din uzine. Cîntă coruri școlare. Poezii de Aurel Rău și Leonida Neamțu. Program de jocuri populare. Orele 17,00—18,00 în limba maghiară. Buletin de știri. Din istoria uzinelor noastre. Muzică vocală — voce Trenka Eva ,și Papp Tibor. La masa rotundă. Veniți cu noi la Valea lui Drăgan. Să vorbim corect. Vineri, 5 iunie 1959 CINEMATOGRAFE: BAIA MARE — Minerul: Numai o femeie; Flacăra: Fate și soră. 1 Mai: Intr-un magazin universal. SATU MARE: — Popular: Prima zi: Victoria: Voluntarii: Metalul: Lacul lebedelor. CĂREI: Fata cu chitara. SIGHET: Viața nu iartă. BAIA SPRIE: Rítta: ȘOMCUIA MARE: Cind vine furtuna. TG. LAPUȘ: Erupția. TAȘNAD: Familia Ulianov. VIȘEU DE SUS: Inima nu uită. NEGREȘTI: Chemarea văzduhului. SEMI: Infringerea. HALMEU: Tinerețe zbuciumată. BAIUȚ: Inima nu uită. CAVNIC — Minerul: Voci de primăvară. Gutinul: Iulius Fucik. BERVENI: Cartierul Viborg. CIMPUI.UNG LA TISA: Dincolo de brazi. LANISLAU: Idiotul. ■ '