Pentru Socialism, iunie 1959 (Anul 10, nr. 1674-1698)

1959-06-10 / nr. 1681

2 —... »» ■— —mmm» mmmmmmmmmm­­mMmmmmmmmmm ■­­ *m­m* MCULTl mull­ii »I ■ [UNK]nH...- ■ [UNK]íri".ií țsik. Expoziție In cadrul manifestărilor ce au loc cu prilejul „Zilelor artei și culturii R. S. S. Bieloruse“, la Baia Mare s-a deschis foto-ex­­poziția de stradă R.S.S. Bielo­rusă. Expoziția formată din 15 panouri cuprinde aproape 100 de fotografii din diferite dome­nii de activitate ale oamenilor muncii din Bielorusia. O serie de panouri ilustrează uriașul avint al industriei R.S.S. Bieloruse în anii puterii sovie­Organizația U.T.M. de la cop­­erativa de consum din comuna Ixad a organizat o adunare pe tema: „O călătorie imagina­ră in R.S.S. Bielorusă“. Mate­rialul necesiar a fost întocmit de învățătorul utemist Nicolae Dinu de la școala de 7 ani din comună. Apoi tinerii au citit și studiat opere litera­re, articole din presă, culegeri de articole despre R.S.S. Bie­lorusă și hărți. In ziu­a stabilită, tinerii s-au prezentat la adunare bine pre­gătiți în frunte cu Gheorghe Gomotriceanu, secretarul organi­zației de bază U.T.M. de stradă tice. Atrag atenția fotografiile din centralele electrice ale re­publicii care produc azi în 24 de ore mai mult curent decit se producea înainte de revolu­ție în 2 ani. In alte panouri poate fi ur­mărită dezvoltarea uriașă a a­­griculturii și viața nouă a col­hoznicilor.­­ Expoziția prezintă în ima­gini sugestive marele avânt lu­at de artă, știință și cultură. La începutul adunării, învăță­torul Nicolae Dinu a făcut o scurtă expunere, subliniind suc­cesele R.S.S. Bieloruse pe dru­mul construirii comunismului. In continuare, tinerii au luat cuvîntul, ocupîndu-se fiecare de anumite ramuri de activitate ale poporului bielorus. Apoi, s-au ci­tit fragmente din operele lite­rare ale scriitorilor bieloruși. Tineri ca Iuliana Pușcaș, Gri­­gore Cardoș, Elisabeta Szemics­­ka și alții au adus o contribu­ție prețioasă la buna desfășu­rare a adunării. Iuliu Ciama corespondent O adunare cu temă Grupuri de cetățeni se opresc Îndelung in fata panourilor ex­poziției dornici de a cunoaște realizările R.S.S. Bieloruse. DIN ULTIMA POȘTĂ Cu planul lunar depășit Harnicul colectiv de munci­tori de la secția cupru­ electro­­litic a uzinelor „Gh. Gheorghiu- Dej“, antrenat în întrecerea so­cialistă, obține succese tot mai frumoase. Pentru ca procesul de producție să se desfășoare nestingherit, s-a reparat din timp mașina de ștanțat și s-au luat o serie de măsuri organi­zatorice. Drept urmare, planul de producție al lunii mai a fost depășit cu 2 la sută. Cei mai harnici muncitori au fost cei din echipele conduse de Pavel Szabó și Samuilă Székely. Alexandru Sălăjean muncitor Organizarea practicii elevilor Prin grija secției raionale de învățămînt și cultură, prac­tica elevilor din raionul Satu Mare a fost minuțios organiza­tă. S-a stabilit ca fiecare elev să execute săptămînal 12 ore lucrări practice pe tarlalele u­­nităților agricole de stat sau socialist-cooperatiste. Lucrările se vor desfășura sub condu­cerea­ cadrelor didactice și a responsabililor cu practica ele­vilor. Pentru buna reușită a lucrărilor practice s-au întocmit planuri de activitate. Pe lîngă lucrările practice se vor întreprinde și alte acțiuni care să dezvolte la elevi dra­gostea față de muncă. Astfel, se vor amenaja terenuri sportive, se vor executa lucrări de între­ținere a culturilor de pe lotu­rile școlare, se vor întreprinde acțiuni de strîngere a fierului vechi, a sticlelor, a plantelor medicinale etc. Tot timpul practicii se va ur­mări o justă îmbinare a teoriei cu practica. Gheorghe Șoncodi , inspector metodist PENTRU SOCIALISM Pentru continua­­ dezvoltare a gospodăriilor colective Crește fondul de baza In ultimii 2 ani, averea ob­­­ștească a colectiviștilor din co­­muna Remetea Oașului a cu­noscut o însemnată dezvoltare Principalele venituri au rezul­tat din ramura zootehnică. In­curajați de acest fapt, colectiviș­tii au prevăzut noi măsuri pen­tru dezvoltarea creșterii ani­malelor Astfel, în luna decem­­brie, ei au cumpărat încă 3 vaci de rasă brună de Maramureș, iar în lunile ce au urmat, efecti­vul de vaci a crescut din prăsi­­la proprie cu încă 6 capete. O dezvoltare asemănătoare s-a înregistrat și la fermele de por­cine, ovine. încheind primul trimestru al acestui an, colectiviștii din Re­metea Oașului au făcut un bilanț îmbucurător: veniturile realiza­te pe gospodărie se cifrează la Avansuri acordate colectiviștilor In anul acesta, gospodăriile agricole colet­ive din raio­­nul Sighet au realizat ve­nituri bănești și in cursul pri­melor luni ale anului. Din ve­niturile realizate s-au acordat pînă acum avansuri in bani. Astfel, colectiviștii din G.A.C. „Drapelul Roșu“ din satul Te­­ceu au repartizat cîte 7 lei a­­vans pentru zi­ muncă. Ei și-au asigurat venituri bănești din contractarea surplusului de lină și de brînză de la oile gospodăriei, precum și prin vîn­­zarea de nuiele de salcie către întreprinderi. Numai din vînza­­rea nuielilor s-a încadiat suma de 25.000 lei. Colectiviștii din G.A.C. „Par­tizanii păcii“ din comuna Să­­pința, în urma contractării lu­nii și a produselor lactate de la oi, au avut posibilitatea să împartă un avans de 5 lei la zi­­muncă. Colectiviștii din G.A.C. „Viața liberă“ din Sighet, in urma va­lorificării trufandalelor obținute din paturile calde, a con­tractării lunii și a produ­selor lactate de la oi, cit și a contractării de lapte de la va­cile colectivei, au realizat veni­turi bănești din care s-au îm­părțit ca avans bănesc , iei la zi-muncă. In general, se poate observa că în urma dezvoltării armoni­oase­­a ramurilor de producție, puterea economică a gospodă­riilor agricole colective a cres­cut considerabil. O mai bună organizare a ramurilor de pro­ducție, permite deci realizarea de venituri și în primele luni ale anului, asigurîndu-se astfel fondurile necesare pentru acor­darea de avansuri in bani, peste 100 mii lei. In bună par­­te aceste venituri au rezultat din valorificarea laptelui-miarfă produs, apoi din avansurile pri­mite de stat pentru produsele agricole contractate, din înche­ierea unui contract pentru pre­darea a 30 capete porci grași etc. Așa cum au prevăzut în pla­nul de producție, din volumul tuturor veniturilor bănești, co­lectiviștii rețin 15 la sută în scopul creșterii fondului de ba­ză — adevărata avere obștească a lor. Astfel, în primul trimestru fondul de bază al gospodăriei, care la 31 decembrie 1958 era de 494.000 lei, a crescut cu în­că 15.650 lei. Faptul că au res­pectat prevederile planului bu­getar, întregind de pe acum fon­dul de bază, a înlesnit colecti­viștilor să întocmească formele necesare procurării materialelor pentru construirea unui nou si­loz și a unei maternități pentru scroafe fătătoare. Viitoarele su­me destinate fondului de bază vor fi folosite în scopul dezvol­tării ramurii anexe meșteșugă­rești a colectivei. Din cele de mai sus reiese că preocuparea pentru îndeplini­rea la timp a obiectivelor din planul de producție întocmit la începutul anului este garanția întăririi economice și organiza­torice a gospodăriei colective, garanția asigurării și folosirii depline a tuturor resurselor eco­nomice, care duc gospodăria spre o crescindă bunăstare. In apărarea recoltelor întovărășirii Terenurile întovărășirii „7 Noiembrie“ din Moftinu Mic, raionul Cărei, se află în apro­pierea văii Crasna. Pe vreme cu ploi abundente, apele se re­varsă și băltesc săptămmîni de-a rîndul pe aproximativ 100 hec­tare. De curînd, întovărășiții au hotărît să înlăture pentru tot­deauna pericolul compromiterii recoltelor în urma băltirii ape­lor. Așa au început întovărăși­ții din Moftinu Mic, săparea de șanțuri de scurgere a apelor și curățirea vechilor arace. Ioan Nagy, Victor Erdei, Ioan Pavel și încă vreo 30 de întovărășiți lucrează cu spor, printre mun­cile campaniei de întreținere a culturilor, în apărarea recolte­lor întovărășirii. Planul întovă­­rășiților este să sape șanțuri în lungime de cca. 100 metri și să desfunde șanțuri vechi pe 150 metri liniari. Vasile Țîbîrnă corespondent Ar fi bine dacă... ...E. Barbas, felcera punctu­lui sanitar din satul Boghiș (Satu Mare), și-ar face con­știincios datoria. Ea obișnuiește să stea mai mult íin orașul Sa­tu Mare, decit in localitate. Astfel, în luna martie a lipsit 7 zile, în aprilie 5 zile, în mai 4 zile, etc. In fiecare simbătă pleacă la Satu Mare și se re­întoarce abia luni după-masă. In asemenea condiții, nici nu poate fi vorba de acordarea u­­nei asistențe medicale mulțumi­toare. Deși situația este cunos­cută și de secția sănătății raio­nale, pînă în prezent nu s-a luat nici o măsură. (De la Iosif Badiciu) ...întreprinderea cinematogra­fcă regională ar lua măsuri pentru repararea grupului elec­trogen de la cinematograful să­tesc din Santău (Tășnad). A­cest cinematograf nu funcțio­nează din februarie a.ci în ur­ma defectării grupului electro­­gen. (De la Gheorghe Pop) Construcții bune și ieftine în agricultură Creșterea însemnată a secto­rului colectivist al regiunii noastre și agriculturii amploarea pe care a luat-o dezvoltarea multilaterală a avuției obștești, cer înfăptuirea unor construcții din ce in ce mai multe. In nu­meroase gospodării colective, planul construcțiilor, alcătuit la începutul acestui an, nu mai co­respunde necesităților actuale. Pornind de la această consta­tare, unele gospodării colective cum sînt acelea din Petrești, Moftinu Mare, Ciumești, Acîș și altele au planificat noi obiecti­ve. Pentru realizarea unor con­strucții bune și economicoase, tot mai multe gospodării colec­tive descoperă și folosesc ma­teriale de construcții din resur­se locale. Astfel, colectiviștii din Acîș, folosind materiale din resurse locale, construiesc două grajduri și o remiză, construcții care se află într-un stadiu a­­vansat. O cale economicoasă de apro­vizionare cu materiale de con­strucții este cumpărarea de că­rămizi, țiglă, cherestea prin cooperație pe baza contractări­lor de cereale. Gospodăriile colective au po­sibilitatea să realizeze construc­ții la un preț de cost redus. Fo­losind materiale din resurse lo­cale și executînd manopera cu meșteri proprii, gospodăriile co­lective pot construi grajduri de mare capacitate, a căror va­loare să nu depășească 1.500 lei pe cap de afll­QS]- £ 01* podăriile colective din Moftinu Mare, Urziceni, Acîș, Cărășeu și Turulung­i au fost constituite bri­găzi de construcții. Pentru realizarea obiectivelor de construcție planificate, gos­podăriile colective au nevoie de ajutorul sfaturilor populare co­munale. Este demn de remarcat faptul că Sfatul popular al co­munei Moftinu Mic a ajutat tî­­năra gospodărie colectivă din Comănești să-și construiască un saivan din material lemnos lo­cal. La Ciumești, tot din resur­se locale, gospodăria colectivă va construi un pătul, un garaj auto și o cocină de porci. In această perioadă muncile agricole nu sunt mult aglomera­te. De aceea, se cere să se dea toată atenția înfăptuirii con­strucțiilor în agricultură. In u­­nele gospodării colective însă a­­cest lucru este neglijat. Așa, de pildă, consiliul de conducere al gospodăriei colective din Homo­­rodu de Jos nu a luiat încă mă­suri pentru ridicarea materiale­lor de construcție repartizate, deși nici anul trecut, construc­țiile planificate în această gos­podărie n-i au fost realizate. Trebuie să se dea atenție de­osebită înfăptuirii construcțiilor celor mai utile. In unele gos­podării colective, ca aceea eu Vetiș, sînt planificate prea mul­te obiective, încît realiza­rea lor este anevoioasă. Pe de altă parte, pentru con­strucții mai puțin însemna­te unele gospodării colective, folosesc materiale prea costisi­toare. Așa, de exemplu, gospo­dăria colectivă din Lucăceni a construit un saivan acoperit cu țiglă. Ulterior, urmînd recoman­darea organelor raionale com­petente, colectiviștii au hotărît să mărească capacitatea con­strucției și să o adapteze pen­tru adăpostirea animalelor mari. înainte de începerea construc­țiilor agricole este necesar să fie studiat cu atenție locul pe care vor fi amplasate acestea. Alegerea locului trebuie făcută ținîndu-se seama de perspectiva sistematizării comunei, de per­spectiva dezvoltării diferitelor ramuri de producție ale gospo­dăriei. In unele gospodării a­­gricole colective, ca acelea din Rătești, Agriș, Tîrșolț și altele, construcțiile sînt îngrămădite în curtea gospodăriei, iar­ în unele cazuri sînt amplasate pe tere­nuri arabile, fertile. Amplasarea trebuie făcută în așa fel incit la fiecare 500—600 hectare să existe cîte un centru de con­strucție, aceasta dînd posibili­tatea alcătuirii în viitor a bri­găzilor complexe de colectiviști. Organizațiile de partid și teh­nicienii secțiilor agricole raio­nale au datoria să îndrume cu competență consiliile de condu­cere din gospodăriile colective în scopul realizării la timp unor construcții agricole trai­­­nice și cît mai economicoase. IOAN CORNEA șeful serviciului gascol al sec­. • ției agricole regionale <| V ------- -J _ In scopul îmbunătățirii efectivelor de păsări In cursul lunii aprilie, stațiu­nea de incubație artificială din Vișeu de Sus a difuzat peste 1.900 pui de găină de rasa Rhode Islands, In cuprinsul orașului Vișeu de Sus și comu­nei Moisei. In curînd, a doua serie de ouă depuse în incuba­tor vor scoate pui. Pentru gos­podăriile colective și întovără­șirile zootehnice, pentru gospo­dinele care se ocupă cu crește­rea păsărilor, stațiunea de in­cubație constituie un ajutor de neprețuit, asigurînd îmbunătă­țirea calitativă a efectivelor de păsări. Ioan Ciriru corespondat E**. Miercuri, 10 im­ie, 1#5§ Pentru buna deservire a populației în unitățile cooperației de consum — Raid-anchetă în raioanele Lăpuș, Șomcuta Mare și Cehu Silvaniei —­Magazin universal cu largă popularitate Poate că dintre toate unită­țile de desfacere din raionul Lăpuș, magazinul „Universal“ din Tg. Lăpuș, are cea mai ma­re activitate și popularitate. In­­cepînd cu gestionarul Francisc Tulici și pînă la tînăra vînză­­toare, Erna Gergely, toți dau dovadă de promptitudine și gri­jă atentă în deservirea popu­lației. Magazinul are patru raioa­ne : tricotaje-încălțăminte, me­traj, chimicale și fierărie. Pre­tutindeni ordine perfectă și cu­rățenie. Că acest magazin și-a cîști­­gat popularitate în rîndul cum­părătorilor se datorește tocmai faptului că din magazin nu lipsește nici o marfă solicitată. Mărfurile existente (într-un vo­lum destul de mare) sînt a­­ranjate cu gust. Fiecare cum­părător iese mulțumit din ma­gazin. In scurtul răstimp cît am stat acolo, am surprins urmă­toarea convorbire: Un cumpă­rător, venit să-și cumpere o bicicletă se adresează vânzătoru­lui: — Vreau o bicicletă din im­port. — Putem să vă servim cu biciclete fabricație romînescă. Ale noastre au aceeași va­ză frumoasă. Cu­ privește re­zistența lor, puteți fi liniștit. Vinzătorul i-a adus clientului din magazia alăturată o bici­cletă „Carpați“, iar după ce dăduse încă cîteva amănunte despre durabilitatea ei, cum­părătorul ceru să i se facă fac­tura. Acesta este doar un aspect, dar nu­ se poate de semnifica­tiv, însăși faptul că sarcina planului de vînzări pe luna a­­prilie a fost depășit cu 15 la sută, sau că în ziua de 21 mai s-au vîndut mărfuri în valoare de aproape 50.000 lei, îți întă­resc convingerea că vînzătorii acestui magazin sînt atenți față de nevoile de consum ale popu­lației. Atitudini necinstite In satul Vima Mare, maga­zinul de desfacere funcționează în­tr-una din încăperile locuin­ței lui Ioan Cosmuța, iar­ gestiunea magazinului este în însăși mîinile gazdei. Cind vîri capul pe ușă un miros înțepător al încăperii te țintu­iește locului. Cumpărături doar trebuie să taci. Intri, n-ai în­cotro. Privești atent. In mijloc.O claie peste grămadă ambalaje. Pe tejghea se răsfață învălui­te în praf o sumedenie de ar­ticole. . . Cele de mai sus sînt comple­tate cu atitudinea necivilizată a gestionarului față de cumpă­rători. De multe ori îi brus­chează, și în plus mai vinde și cu supraprețuri. Organele de miliție au fost sezisate că a vîndut ciorapi, săpun și dame de cauciuc la un preț mai ri­dicat. Pe lingă toate acestea gestionarul, îndrăgostit de bău­turile alcoolice, se află deseori în s­tare de ebrietate. In aseme­nea împrejurări atitudinea lui față de cumpărători este mai mult decit necinstită. Numai să ai chibrite Dacă avea­m aparatul de fotografiat cu noi, pelicula lui ar fi înregistrat destule imagini negative din restaurantul din Cehu Silvaniei, aparținător întreprinderii comerciale raionale. Deși restaurantul are acum o înfățișare inte­rioară elegantă, după renovare, cei ce vin să servească aici masa și în special seara, sînt tratați cu mult prea multă neatenție. Noul responsabil, Alexandru Buruian, se află cam rar printre personalul restaurantului. Din cauza aceasta, nu se previn asemenea ca­muri ca cel întîmplat în seara zilei de 28 mai, de pildă, cind chelnerii au servit m­incarde cal­de la... rece, deoarece bucătăreasa Maria Na­­dișan a plecat în timpul serviciului. Lipsește hîrtia de ambalaj Dacă cineva vrea să facă cumpărături la cooperativa din Lăpușel, trebuie să-și aducă și hirtie. In caz că n-ar avea, este servit cam tot felul în care prezintă caricatura de mai jos. In ultimul timp însă, gestionarul a avut o idee „originală“. A început să folosească pentru ambalat hirtie covor, destinată vinzării la un preț de aproape 2 lei coala. Pînă acum s-au fo­losit peste 100 de coli in acest fel. Oare conducerea cooperativei din Lăpușet nu se gîndește că lipsa de hîrtie pentru am­balaj se răsfrînge asupra realizării sarcinilor, planului de desfacere? — Clientul. Tovarășe ospătar adu-mi te rog încă o cutie de chibrite. Altfel era dacă cumpăra­ și un covor de hirtie.. c­oncluzii -------------------— Cu ocazia raidului anchetă întreprins, s-a constatat că în raioanele Lăpuș, Șomcu­ta Mare și Cehu Silvaniei, cooperativele de consum au desfăcut la sate cantități mereu crescînde de mărfuri industriale. Față de alți ani, s-au vîndut țăranilor muncitori mai multe textile, încălțăminte, aparate de radio, biciclete etc. In multe unități de deducere se manifestă o grijă deosebită față de stu­dierea și satisfacerea cerințelor populației. Există însă cooperative de consum­are nu asigură întotdeauna aprovizionarea rit­mică a unităților de desfacere cu mărfuri în cantitățile și sortimentele cerute de con­sumatori. Sînt încă destui lucrători în cadrul cooperației cu o slabă calificare profesiona­lă: gestionari și vînzători care nu respectă regulile de comerț, nu au o atitudine civili­zată față de consumatori. Cazuri de acest fel pot fi găsite la magazinul din Motiș, Ul­­meni, Berința, Jurtelec și altele. Uniunile raionale ale cooperativelor de consum sînt datoare să urmărească în per­manență felul în care unitățile din subordi­ne aprovizionează și deservesc populația cu mărfurile necesare, să vegheze ca in rețeaua comercială să nu-și aibă locul elemente ne­cinstite. Cadrele comerciale trebuie educate în spiritul răspunderii față de gestionarea mărfurilor, față de felul în care satisfac ce­rințele populației sătești.O mare atenție tre­­buie acordată lărgirii rețelei de magazine mixte și universale, la care să-și aducă con­tribuția fiecare cooperator. Organizațiile de partid și sfaturile popu­lare sînt datoare să acorde sprijin conduce­rilor cooperativelor pentru a organiza pe­riodic consfătuiri cu consumatorii, in scopul cunoașterii cerințelor lor de consum și a îmbunătățirii deservirii. Despăgubiți prin A.DJ.S. Acum vreo lună, gospodăriile cîtorva țărani muncitori din Gerăușa (Satu Mare), au avut de suferit de pe urma unui in­cendiu. Zilele acestea, inspecto­ratul raional A.D.R.S. Satu Ma­re le-a plătit acestora despă­gubiri în valoare totală de peste 169.000 lei. Țăranii muncitori Ioan Savin, Alexandru Rus, Augustin Șerban și alții, au pri­mit sume de circa 12.000 — 14.000 lei. Șt. C. Bellu funcționar Tinărul Carol Reiz, topitor la atelierele centrate „Hutira De­­zideriu”” din Baia Mare, pregătește șarje de oțel de calitate bună. IN. CLIȘEU: Carol Reiz controlează gradul de topire a­­ oțelului ia guppiul electrici J Formații maramureșene (Urmare din pag l­a), despre șoferul care a plecat cu mașina ,,cunoscind destinația precis, dar bufetul era deschis", despre cabinetul tehnic care tre­­buie pus pe roate, ca să mear­gă, precum și diagnosticul me­dicului care constată diferite boli, ca inactivitatea, ingîmța­­rea, nervozitatea și vorba lun­gă la unii tovarăși de muncă și prescrie leacurile cuvenite. Toa­te acestea au avut efect și for­ță critică. Nu s-a uitat de altfel nici evidențierea realizărilor în­treprinderii, nici fruntașii în producție,­­deși aici s-a dove­dit mai puțină inventivitate din partea colectivului de creație). In general s-au prezentat aspec­te interesante, bine prinse, din viața întreprinderii, cu satiră eficace. In schimb for­mația sindicală a minerilor din Baia Borșa care s-a prezenta cu brigada artis­tică de agitație a fost un cor in toată regula, prin numărul mare al participanților, cor care a executat diferite cintece, între ele apărînd mereu cei doi pre­zentatori. Deși textul prezenta­torilor nu era lipsit pe alocuri de accente de satiră și umor, scoțînd in relief și succesele frumoase obținute de mineri, din păcate insă acest text nu a­vea legătură cu cintecele execu­tate de ansamblu și vice-versa. In general, colectivul de creație al acestei formații trebuie să se gindească In primul rând la o mai bună selecționare a tex­telor și la faptul că Intr-un sin­gur program de brigadă nu este necesar să se epuizeze, dar nici măcar sâ se atingă, toate pro­­blemele întreprinderii și nu nu­mai ale întreprinderii. Progra­mul dat de colectiv a dovedit că există acolo talente destule care, îndrumate just, vor ridica nivelul artistic al formației și se vor putea dezvolta pe un fă­gaș cu adevărat artistic. Trebuie să consemnăm aici și programul de estradă dat de tineri entuziaști de la Spitalul T.B.C. din Borșa, precum și compoziția tovarășei Măria Boi­­co, dirijoarea corului din Poie­nile de sub Munte, și anume cântecul „Inima"* inter­pud­at de două soliste ale corului, Intr-a­devăr cu multă... inimă. Dacă mai sunt destule de fă­cut pentru a dezvolta rezultatele de pînă acum ale activității ar­tistice, concursul a dovedit in mod neîndoios că strădania ar­tiștilor amatori de a corespunde exigențelor din ce in ce mai mari ale maselor de oameni ai muncii, n-a rămas fără roade bogate. --...—-------- . —• \ V L

Next