Pentru Socialism, iulie 1959 (Anul 10, nr. 1699-1725)
1959-07-22 / nr. 1717
L13A1 AL OMITHULUI EEEiCIVIL AI PARTIDULUI IRURGIZORESC BOffiR $1 AL SFATULUI POPULAR RECIONAL BAIA WARE 'D&ate țitvit ML '— '~m' ■ [UNK].,■ [UNK],' ..... ..'..,.'. .... .. .... —— " // termimul asecerișului v Anul X, Nr. 1717 Miercuri, 22 iulie 1859 4 pag. = 20 baniy »oo<xx>o<yxxxy»&«««<y> Au terminat treierișul Pe aria colectiviștilor Membrii întovărășirii „Petőfi Sándor“ din Tiream, raionul Cărei, au terminat treierișul griului. Mare le-a fost bucuria cînd au constatat că fiecare hectar a dat în medie 2.150 kg boabe. Deși această întovărășire s-a format doar în toamna anului trecut, totuși membrii întovărășirii au reușit să-i pună de la început baze trainice. Ei au făcut arăturile și au însămînțat grîul cu sprijinul mecanizatorilor de la S.M.T. Cărei. Sămînța folosită a fost de soi, primită pe bază de schimb de la baza de recepție. In perioada de vegetație a plantelor li s-au administrat îngrășăminte chimice. Secerișul și treierișul s-au desfășurat în numai cîteva zile. Muncile fiind organizate în comun, a crescut puterea de muncă a întovărășirii la lucrările agricole de vară. Cei mai harnici la muncile agricole sînt candidatul de partid Ioan Doloczki, Ioan Fezer, Ernest Balint și alții. Paralel cu desfășurarea treierișului, întovărășiții și-au îndeplinit obligațiunile față de stat (plata muncilor S.M.T., contracte etc.). La fel au reținut necesarul de semințe pentru însămînțările de toamnă. VASILE POP corespondent Batoză reparată de mîntuială Țăranii muncitori din comuna Remetea Guioarului (Șomcuta Mare) așteptau cu nerăbdare să înceapă și ei treierișul. Batoza și tractoarele de la S.M.T. din Satulung au sosit la timp în comună. Răminea doar să se amenajeze aria. Dar, cînd să înceapă treieratul, s-au constatat lucruri neplăcute: slaba calitate a reparațiilor efectuate la batoză; unele dintre aurelele de transmisie nu corespundeau, fie că erau mai scurte, fie că erau prea lungi, din anexele de exploatare lipsea cricul, iar cîntarul era defect. rtea Dar cum privesc toate acesti actoriștii Cornel Bîrlea și Viorel Moldovan, care au primit sarcina de a deservi această garnitură de treier? Nici că le pasă și nu fac nimic ca să pună lucrurile la punct. Conducerea stațiunii, desigur nu poate să rămînă indiferentă față de asemenea situații. Trebuie să ia măsuri de remediere a lipsurilor semnalate, iar cei vinovați să fie aspru trași la răspundere. Ioan Marincaș corespondent íB ■ Aria colective gospodăriei „Petőfi Sándor“ din Botiz a fost pregătită din timp. Cu sprijinul mecanizatorilor de la S.M.T. Mărtinești, ea a fost electrificată. Batoza de mare capacitate este acționată de un electromotor, care asigură totodată iluminatul ariei. Garnitura de treier, reparată bine a ajuns din timp la locul de muncă, iar colectiviștii, paralel cu strînsul recoltelor, au trecut cu camionul și cu atelajele gospodăriei la transportul snopilor pe arie. Zeci de căruțe, scîrțîind sub povara grea a snopilor se îndreptau de asemenea, spre arie. In scurt timp se clădiseră primele stoguri de grîne. Comunistul Paul Sztaroszki, mecanicul care deservește garnitura de treier a tras batoza lingă stogurile clădite de brigada de cimpor. Muncitorii echipei lui Vasile Hutton au pornit să treiere primii, și au realizat pînă seara peste kg grîu. Apoi, 12.000 în schimbul de noapte, echipa a doua a continuat munca în același ritm. Sacii se umpleau unul după altul. Camionul gospodăriei și căruțele repartizate la transport, făceau des naveta intre arte și magazii. Colectiviștii Vasile Hutton, Mihai Csontos, Mihai Dragoș și ceilalți crează, sînt care subucuroși și mulțumiți. Și au de ce. Au de treierat grîu de peste 210 hectare. In acest an, recolta este promițătoare; pînă acum s-a obținut o producție medie de peste 2.500 kg grîu la hă. Din primele cantități de cereale obținute la batoză, colectiviștii își îndeplinesc obligațiunile față de stat. Ei au predat deja 15.120 kg grîu și aproape 1.500 kg orz în contul plății muncilor S.M.T., iar pe baza contractului încheiat cu statul au predat la baza de recepție 40.000 kg grîu și 3.000 kg orz. Duduitul batozei se împletește acum cu cel al tractoarelor ce răstoarnă brazde, făcînd arături adinei de vară. Colectiviștii din Botiz, care în acest an sărbătoresc 10 ani de la constituirea gospodăriei lor, muncesc cu voie bună și cu mult spor. O fac cu plăcere, căci știu că orice Oră bună de lucru pierdută înseamnă risipă din bogata recoltă de grîne. V. M. DRAG PRIETEN. Cînd am primit scrisoarea ta despre Atelierele centrale din Baia Mare, mă aflam in Berceni, comună complet colectivizată, care la sfîrșitul lunii împlinește 10 ani de la înființare. Ce minunate realizări poate aduce un singur deceniu de putere populară. Beruenii anilor 1944—1947 cuprindeau vreo 27 de familii de chiaburi și cam 170 de mijlocași. Restul de aproximativ 500 de familii, fie că lucrau pămîntul în parte, fie că gustau din trucită și amara pîine de slugă. In toată comuna nu exista nici măcar un simplu sanitar, fără să mai vorbim de faptul că intr-o casă locuiau și cite două-trei familii lovite de nevoie și sărăcie... Astăzi, 763 de familii din Berveni stăpînesc laolaltă tot pămîntul comunei, adică 2.500 hectare. Oamenii de prin părțile astea scriu pe clădiri anul în care au fost construite. Află drag prieten, că cei 10 ani sunt astfel înscriși pe frontispiciul a cel puțin 400 de case noi. Peste 300 colectiviști au biciclete, iar aproape fiecare a doua familie radio. Există în comună apoi un spital dotat cu aparatură modernă, dispensar, casă de naștere, farmacie, două cămine, de zi, școli elementare ciclul 1 și H, uzină electrică, cinematograf, librărie, magazin universal, frizerie, cofetărie și, acum o lună a fost dată în folosință o brutărie. Am avut prilejul să vizitez o parte a colectivei. După un sfert de oră de mers în tovărășia zootehnicianului Zoltán Molnár, am ajuns în fața splendidului complex zootehnic al gospodăriei. Grajduri lungi de vreo 100 de metri fiecare își profilau contururile în văzduhul calm din miezul zilei. La dreapta noastră, maternitatea celor 78 de scarafe din rasa Marelui Alb... Mai încolo „tineretul“ apoi boxele celor 150 de purcei de șase săptămîni. Alți 260 au fost deja vînduți. ..Cu statul, mă lămurește îngrijitorul, am contractat 100 de porci. Cred că de anul nou vom livra pe puțin 15.000 kg carne...“ Urmează apoi grajdurile cailor, ferma cu 1.600 de păsări, ferma celor 124 de vaci și aproape tot atiția viței, staulul cu 1.500 oi și mioare, uzina electrică și moara complexului... Curtea de cîteva hectare străjuită de o parte de lanerile de porumb viguros ce bate intr-un verde închis, de cealaltă parte se întind miriștile pline cu clăi de grîu, lanurile de cînepă, șurile îndopate cu lucernă, drumul larg ce duce la pășune. Din lungul drumului sosesc aproape 100 de vaci ce trebuie mulse de amiază. Sînt adăpate, apoi rînduite în grajd. Un ,,ciopot" de mulgători își îmbracă halatele albe (parcă ar fi medicii unui spital). Vitele rumegă liniștite. Apoi, sute de șuvoaie subțiri, repezi și albe izbesc în fundurile de tablă ale șiștarelor. Miroase a lapte proaspăt și a fii cosit. „Anul ăsta, mă lămurește responsabilul grajdului Ștefan Sikolya, am obținut mai bine de 100.000 litri lapte...“ Apoi îmi prezintă cîteva jurnale de mulsori. Zilnic, continuă el, cea mai mare parte a laptelui îl prelucrăm cu mașina de colo, îl prefacem adică smîntînă — și așa-l dăm stanutului. . Pe urmă o parte o trimitem căminului de zi. Cînd au chef cei 110 puștani de aici, cofetăria noastră le face din lapte înghețată... Ori dacă pofta lor se schimbă bucătăria le servește cafea, sau lapte de... pasăre... Deri, cite ,,bunătățurile nu se mai fac din lapte?.. .* ! Tot Sikolya mi-a povestit intr-o clipă de răgaz că mare parte a acestei bogății e rodul consfătuirii de la Constanța a fruntașilor din agricultură. Președintele Ludovic Obiș, a luat aici cuvîntul și, cum avea cu ce, s-a lăudat pleacă. L-a ascultat toată lumea. Pe urmă, conducătorii partidului l-au întrebat: „Cite vaci aveți“. ,,Atîtea", a răspuns Obiș. „Puține". .. Dar cai cui aveți?". „Aproape 300", a răspuns președintele: „Mulți... Pămîntul cu ce-l lucrați?“ „Cu tractoarele S.M.T.-ului de la Cărei!". .,Bun... Caii ce fac în acest răstimp?... Nu mănincă?“. .,Ba, cum să nu... Și încă ce lucernă!1. Obiș înțelegea tilcul adine al întrebărilor. ..Și ce să vedeți, urmă Sikolya. Cum s-a întors acasă, președintele nostru a și convocat actu(Continuare în pag. 2-a). VIAȚĂ NOUĂ, OAMENI NOI din Irina Aatoș, tinără colectivistă Berveni lucrează cu veselie și sporta seceriș. Ștefan Sikolya execută o analiză a primilor litri de lapte obținuți pe semestrul al doilea al anului. ședința acțiuunii Comitetului regional de partid și a Comitetului orășenesc de partid Baia Mare ieni, 21 iulie, a avut loc ședința activului Comitetului regional de partid împreună cu activul Comitetului orășenesc de partid Baia Mare. La ședință au participat membrii comitetului regional P.M.R. și ai comitetului orășenesc P.M.R., prim-secretarii comitetelor raionale și orășenești de partid, președinții comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale și orășenești, activiști de partid și de stat, conducători ai organizațiilor de masă și economice. In cadrul ședinței, tovarășul Iosif Liglar, prim-secretar al comitetului regional de partid, a făcut o expunere asupra sarcinilor organizațiilor de partid, izvorîte din documentele Plenarei C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie a.c. Participanții la discuții au subliniat însuflețirea cu care oamenii muncii au primit recenta Hotărîre a C.C. al PJ.R. Ședința activului Comitetului regional și a Comitetului orășenesc de partid Baia Mare a asigurat C.C. al P.M.R. că, organizațiile de partid din regiunea noastră vor mobiliza oamenii muncii spre a-și aduce din plin contribuția la realizarea pe plan național a unei economii de 1 miliard lei peste plan pină la sfîrșitul acestui an, Oamenii muncii din regiune au primit cu vie însuflețire documentele recentei plenare a C.C. al P.M.R. Minerii din Baia Borșa Și-au sporit angajamentele Ca ,și toți oamenii muncii din patria noastră și minerii de la exploatarea minieră din Baia Borșa au hotărit să sprijine Hotărîrea Plenarei C. C. al P.M.R. din 13—14 iulie a. c. prin noi eforturi în sporirea producției de metale și reducerea prețului de cost al produselor. O dată cu dezbaterea Hotărîrii, colectivul de mineri de la mina Toroioaga și Burboaia, precum și muncitorii de la instalația de preparare, au venit cu noi propuneri de valorificare a rezervelor interne, cu noi propuneri în vederea realizării de cît mai multe economii. Tot cu această ocazie ei au raportat partidului că și-au îndeplinit pînă în prezent toate angajamentele luate, iar pînă la sfîrșitul anului se angajează să scoată la lumina zilei și să valorifice metale in cantități însemnate. In scopul reducerii prețului de cost, ei s-au angajat să mărească cu încă 10 la sută randamentele de exploatare, în așa fel ca, planul de producție pe anul 1959 să fie îndeplinit în 9 luni și 15 zile, iar pentru a contribui la realizarea de 1 miliard lei economii pînă la sfîrșitul anului prevăzute de plenară, minerii maramureșeni din Baia Borșa și-au propus să realizeze peste angajamentul inițial încă 1.140.000 lei economii la prețul de cost. Sprijină prin fapte măsurile luate de conducerea partidului Hotărîrea Plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c. cu privire la majorarea salariilor tarifare ale tuturor categoriilor de salariați, reducerea impozitelor pe salarii, majorarea pensiilor și reducerea de preturi la peste 2.600 sortimente de produse industriale și alimentare, a fost primită cu deosebită satisfacție și de oamenii muncii din raionul Sighet, care in primele 6 luni ale anului au realizat economii peste plan in valoare de 2.159.000 lei, adică cu 226.000 lei mai mult de cum se angajaseră la 1 ianuarie să realizeze pînă la finele anului. Dezbătind recenta Hotărîre, oamenii muncii din raion și-au luat numeroase angajamente care exprimă hotărîrea de a răspunde prin fapte măsurilor luate de partid. Bunăoară, la fabrica ,,Alexandru Tamaș" din Sighet ambatatoarea Emilia Hozás a cerut ca norma ei zilnică să fie majorată cu clte două scaune. Și ceilalți muncitori din secție au cerut asemenea majorări, astfel, incit anual, cu personalul existent, secția ambalaje va putea economisi 180 zile muncă/om. O propunere similară a mai fost făcută și de colectivul secției de lustruit, care a cerut ca norma sa zilnică pe cap de salariat să fie majorată cu cîte un scaun, fapt ce va duce la o creștere a producției anuale de scaune cu încă 4.800 buc. (în faza lustruit). Mecanicii și fochiștii de la Depoul de locomotive C.F.R. Sighet s-au angajat ca pînă la 31 decembrie a.c. să realizeze economii de combustibil convoi, colectivul secției III-a a turnătoriei de la fabrica a „1 Septembrie“ din Satu Mare, am aflat cu entuziasm deosebit despre recenta hotărîre a Plenarei C. C. al P.M.R., privind noi măsuri importante în vederea ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii din țara noastră. Prin prezenta mulțumim partidului și guvernului nostru drag pentru grija deosebită ce o poartă celor ce muncesc de la orașe și sate. Noua Hotărîre privind creșterea salariilor, a pensiilor și reducerea impozitelor pe salarii, precum și a prețurilor la un invenționat in valoare de peste 77.000 lei. La numeroase întreprinderi, muncitorii și-au luat angajamente concrete prin care să participe efectiv la realizarea unei economii în valoare de cel puțin 1 miliard lei pe întreaga țară. Aceste angajamente centralizate exprimă voința celor ce muncesc din raion de a realiza o economie suplimentară de 1.166.000 lei în. phist măr mare de mărfuri, este un succes deosebit în opera de construire a socialismului în țara noastră. Noi, lucrătorii din secția turnătorie, sub conducerea directă a organizației de bază, ne luăm angajamentul ca să adăugăm încă cel puțin 100.000 lei economii la cele 200.000 lei realizate în acest an, pentru a sprijini astfel politica partidului nostru scump. In numele colectivului de muncitori din secția III-a, secretarul organizației P.M.R. de atelier VICTOR SZEKELY Sub conducerea organizației de bază _ mi vie deshhiderea expoziției bi-ÎWWVW * /nv enale de artă populară insă- . Locuitorii orașului Vișeu, de Sus acordă o atenție deosebită lucrărilor de modernizare și înfrumusețare a orașului. Pînă ieri au fost prestate 1.829 zile-muncă voluntară cu brațele și peste 900 cu atelajele. Au fost transportați 250 m. c. piatră de rîu, 150 m. c. bitumin etc. Echipa de teatru a Casei raionale de cultură din Negrești prezintă ruiine la orele 21 pentru publicul din centrul de raion un program artistic intitulat ,,Primăvara peste Oaș“ și „Simbra“. Spectacolul va avea loc in sala casei raionale de cultura. Casa regională de creație din Baia Mare anunță pentru Zile muzeului regional. Expoziția va rămîne deschisă pină la 1 august și poate fi vizitată zilnic (cu excepția zilei de luni) între orele 10—13 și 16— 19. ■ Casa de cultură a sindicatelor și Filiala nunță pentru mîine S.R.S.C. aconferința ..Constribuția U.R.S.S. la rezultatele obținute în țara noastră în cei 15 ani de democrație populară“. Conferința va avea loc în sala de spectacole a Casei de cultură a sindicatelor din Baia Mare și va fi urmată de un film artistic: , ,, ■ La sediul Sfatului popular orășenesc Sighet va avea loc mîine ședința comitetului executiv. Cu această ocazie se va analiza felul cum s-a desfășurat invățămintul la școala medie nr. 2 cu limba de predare maghiară și se vor lua o serie de măsuri in vederea deschiderii noului an școlar. ■ Clubul muncitoresc al uzinelor ,„Gheorghe Dej“ din Baia Mare Gheorghiuanunță pentru miine, la orele 18, in sala clubului conferința: „Cum intimpină fruntașii in producție cea de-a 15-a aniversare a eliberării patriei noastre“. Va vor* bi tov. Tiberiu Plachta. După conferimă va avea loc un bogat program cultural prezentat de formațiile de artiști amatori ale uzinei. ■ Azi, în orașul Sighet, au loc examenele de șoferi pentru elevii care au absolvit cursurile cercurilor A.V.S.A.P. La examen participă elevii membri ai A.V.S.A.P. din raioanele Sighet și Vișeu.. —